Rata anuală a inflației în zona euro a crescut în luna august la 3%, de la 2,2%, valoare înregistrată în luna iulie, și de la -0,2%, cât era anul trecut, în vreme ce rata anuală a inflației în Uniunea Europeană s-a situat la 3,2%, în creștere de la 2,5%, cât era în iulie, și de la 0,4%, valoare înregistrată în 2020, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, citat de Agerpres. 

Comparativ cu luna iulie, inflația anuală a rămas stabilă într-un stat membru și a crescut în 26 de state membre ale Uniunii Europene.

Cel mai scăzut nivel al ratei anuale a inflației a fost observat în Malta (0,4%), Grecia (1,2%) și Portugalia (1,3%).

La polul opus, cea mai ridicată rată anuală a inflației a fost înregistrată în Estonia, Lituania și Polonia, (toate cu 5%), urmate de Ungaria (4,9%), Belgia (4,7%) şi România (4%).

În luna august, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a avut-o domeniul energiei (+1,44 procente puncte procentuale, pp), urmat de bunurile industriale non-energetice (+0,65 pp) și de alimente, alcool și tutun și servicii (ambele +0,43 pp).

Marian-Jean Marinescu, eurodeputatul care a negociat în numele Parlamentului European Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) în valoare de 33,71 de miliarde de euro, face apel la autoritățile din România să învețe din lecțiile trecutului pentru a profita de fondurile accesibile prin acest program emblematic astfel încât să îmbunătățească sistemul feroviar.

Prezent la conferința intitulată ”Green Deal: Investiții în infrastructura feroviară”, organizată de Comisia Europeană pentru a marca proiectul ”Connecting Europe Express”, trenul care traversează 26 de țări și 100 de orașe europene și care a staționat azi în Gara de Nord-București, Marinescu a deplâns faptul că România nu a folosit foarte mulți bani din exercițiul financiar anterior, în pofida faptului că ”sistemul feroviar este într-o stare mult mai rea decât era acum 30 de ani.”

”Avem nevoie de proiecte bine scrise, cu prețuri corecte, în zone nu decise politic, ci economic, pentru a conecta regiunile slab dezvoltate cu Europa de Vest, pentru oameni și pentru industrie”, a transmis Marinescu în intervenția sa în cadrul evenimentului, făcând aluzie la regiunile Olteniei și Nordului Moldovei.

Eurodeputatul a reluat criticile sale la adresa pachetului ”Fit for 55” care nu cuprinde ”studii de impact complete” și nu detaliază ”care sunt costrurile” pe care le vor suporta industria și cetățenii.

În acest context, Marian-Jean Marinescu a atras atenția că ”mobilitatea va fi redusă, iar costurile vor crește.”

”Măsurile care sunt propuse momentan vor duce la reducerea emisiilor, dar vor genera o creștere a prețurilor și o reducere a mobilității. Mecanismul pentru Interconectarea Europei este un bun program pentru că aduce investiții în transportul feroviar”, care se confruntă cu mai multe probleme: ”nu există armonizare, standardizare, interoperabilitate”, a mai explicat eurodeputatul român.

Parlamentul European a adoptat pe 6 iulie programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

• Transport: 25,81 miliarde de euro
• Energie: 5,84 miliarde de euro
• Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. 

Un demers în combaterea schimbărilor climatice care are drept scop conectarea președințiilor protugheză, slovenă și franceză ale Consiliului Uniunii Europene și promovarea transportului feroviar ca alternativă ma puțin poluantă în contextul Anului european al căilor ferate este trenul Connecting Europe Express, care a poposit vineri în București.

Acesta a plecat din gara Lisabona la 2 septembrie și va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris, capăt de linie, unde va gara la 7 octombrie. 

Eurodeputatul Daniel Buda a votat în sesiunea plenară a Parlamentului European din această săptămână două propuneri menite să asigure o mai bună prevenirea a bolilor și să consolideze cooperarea transfrontalieră în ceea ce privește amenințările la adresa sănătății.

Propunerea de extindere a mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a fost adoptată cu o largă majoritate de Paramentul European. Statele membre ale UE ar trebui să conceapă planuri naționale de pregătire și răspuns și să transmită la timp date comparabile și de bună calitate. Mandatul ECDC va fi extins și va cuprinde nu doar bolile transmisibile, ci și unele boli netransmisibile grave, cum ar fi bolile cardiovasculare și respiratorii, cancerul, diabetul sau afecțiunile psihice.

Propunerea legislativă menită să îmbunătățească prevenirea, pregătirea și răspunsul Uniunii în caz de criză în fața unor viitoare amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate a fost adoptată cu 594 voturi pentru. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că la nivelul UE trebuie să se facă mai mult pentru a susține cooperarea dintre statele membre, mai ales dintre regiunile de frontieră. În text se mai cer proceduri clare și mai multă transparență în achizițiile publice comune ale UE și în acordurile de achiziții aferente.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a aprobat miercuri, 15 septembrie, propunerea de consolidare și prelungire a mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) cu 598 voturi pentru, 84 împotrivă și 13 abțineri.

În cadrul construirii unei uniuni europene a sănătății, la 11 noiembrie 2020 Comisia a propus un nou cadru de securitate sanitară, bazat pe experiența dobândită în combaterea coronavirusului. Pachetul conține o propunere de regulament privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și o propunere de întărire a mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

Politicile în domeniul sănătății sunt finanțate prin programul UE în domeniul sănătății, care încurajează cooperarea și promovează strategii pentru o stare bună de sănătate și pentru servicii medicale de calitate.

Citiți și analiza realizată de CaleaEuropeană privind Uniunea Europeană a Sănătății, aici.