Connect with us

U.E.

#EUCanBeatCancer: Grupul PPE din Parlamentul European lansează campania europeană de informare și conștientizare privind cancerul

Published

on

© EPP/ Facebook

Grupul Popularilor Europeni, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, inițiază o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul dintre patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă în toată Europa pentru cetățeni.

”Ce putem face pentru a învinge această boală? Cancerul nu cunoaște statut social. Cancerul nu are granițe. Suntem convinși că Europa poate face diferența și avem un plan despre cum să schimbăm tendința”, transmit organizatorii campaniei.

© EPP/ Facebook

Cum te poți implica în campania #EUCanBeatCancer

Te poți alătura celor 1537 de cetățeni deja înscriși în campanie prin 4 pași simpli:

  1. Te abonezi cu ajutorul adresei de mail AICI
  2. Urmărești campania #EUCanBeatCancer pe Facebook, Instagram și Twitter
  3. Folosește ”funda-simbolul pentru lupta împotriva cancerului” la poza de profil
  4. Desenează funda-simbol și posteaz-o pentru a arăta susținerea

Toată lumea are propria poveste despre cancer, chiar și oamenii politici sau liderii europeni:


© European Union 2019 – Source : EP

 

Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European și-a mărturist experiența tristă din familia sa. Acesta și-a pierdut fratele din cauza cancerului de piele: ”Era cu trei ani mai mare decât mine și a fost mereu fratele meu mai mare.”

 

 


©multimedia.europarl.europa.eu

Ursula von der Leyen când și-a ținut discursul în plenul Parlamentului European înainte de a primi votul de învestitură pentru noul colegiu de comisari, atunci când a menționat și a promis că Europa va fi un lider în lupta de combatere a cancerului, aceasta a făcut referire la un caz personal: ”Când eram mică și locuiam în Bruxelles, sora mea cea mică a murit de cancer la 11 ani. Îmi amintesc de neputința absolută a părinților mei – dar și a personalului medical care a avut grijă de ea. Fiecare dintre noi are o poveste similară – sau cunoaște pe cineva care are cancer. Numărul cazurilor de cancer este în creștere, dar suntem din ce în ce mai buni în  diagnosticarea și tratarea lui.”


Tell your story

Campania susținea un dialog constructiv și te invită să îți spui și tu propria poveste: ”Toată lumea are propria poveste despre cancer. Ne puteți susține aici vorbind despre asta”.

 

Grupul PPE și-a propus un plan european care conține 10 etape principale: ”Dacă dorim să schimbăm tendința, trebuie să lucrăm împreună. Solicităm statelor membre să se alăture și să lupte împotriva cancerului, intensificând cooperarea noastră în domeniul cercetării, prevenirii, depistării precoce și sprijinului pacienților.”

  1. Stoparea decalajului în cercetare
  2. Protejarea datelor private ale pacienților
  3. Asigurarea unui tratament echitabil la nivel european
  4. Promovarea prevenției și depistării timpuri
  5. Cercetarea să primească mai multă susținere financiară
  6. Cercetătorii de top și medicii specialiști să lucreze în echipă
  7. Nimeni să nu fie lăsat în urmă
  8. Europa să fie echipată cu infrastrctură digitală de ultimă generație
  9. Pacienții să fie consiliați în timpul tratamentului, dar și după vindecare
  10. Lupta împotriva cancerului să rămână o prioritate de top a instituțiilor europene

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, o treime din cancere sunt prevenibile, iar jumătate din decese ar putea fi evitate.

Cancerul de sân este a doua cea mai frecventă formă de cancer în România şi în multe cazuri boala este depistată atunci când se află deja în stadiu avansat.

Potrivit rețelei private de sănătate, Regina Maria, în România, 80% din cancerele de sân sunt diagnosticate în faza avansată,  stadiu în care tratamentul nu poate aduce vindecarea, ci doar prelungirea supraviețuirii. 

Cel mai recent eurostat arată că România este țara din Uniunea Europeană în care s-a înregistrat cea mai mică prezență a femeilor cu vârstă cuprinsă între 50-69 de ani într-un cabinet de specialitate pentru depistarea cancerului de sân, și anume, 0,2% dintre acestea au făcut un test ”screening” de depistare a cancerului la sân.

Popularii europeni sunt aproape de o finanțare record la nivel european pentru lupta împotriva cancerului.

Atât Programul de Sănătate al Uniunii Europene 2021-2027, cât și Programul pentru Cercetare și Inovare Orizont Europa reprezintă garanția că oamenii de știință și cercetătorii medicali lucrează pentru dezvoltarea unor metode de intervenție mai sigure și mai eficiente, iar sănătatea cetățenilor europeni se va îmbunătăți. Ambele programe pot și trebuie să aducă oportunități de finanțare și pentru sistemul de Sănătate din România. 

Concret, Grupul PPE, prin eurodeputatul Cristian Bușoi, desemnat raportor în Parlamentul European din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene 2021-2027 (din cadrul Fondului Social European Plus) și pentru Programul pentru Cercetare și Inovare Orizont Europa (FP 9) a propus și a primit votul colegilor pentru creșterea bugetului clusterului de sănătate din Pilonul II – de la 7,7 Miliarde Euro, la 9,1 Miliarde Euro și majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate de la de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro.

Citiți și: PPE, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, negociază pentru o finanțare record privind lupta împotriva cancerului

Reamintim că, Ursula von der Leyen, membră din familia Popularilor Europeni a prezentat o viziune comună cu Parlamentul European privind lupta de combatere a cancerului noul mandat al Comisiei Europene: Europa va fi un lider in lupta impotriva cancerului”. 

Echipa redacției Calea Europeană susține informarea și conștientizarea privind cancerul și s-a alăturat campaniei #EUCanBeatCancer. Pe perioada campaniei vor fi publicare articole de informare și vă vom ține la curent cu măsurile luate la nivel european pentru combaterea cancerului.

© CaleaEuropeana

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Parlamentul European este dezamăgit de eșecul liderilor europeni: Uniunea noastră și cetățenii noștri merită un acord ambițios privind bugetul UE

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii, a afirmat vineri seară, într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro, șeful legislativului european, David Sassoli.

“Dacă dorim să putem răspunde la așteptările cetățenilor noștri, trebuie să ne susținem ambițiile cu fonduri suficiente. Europa se confruntă cu provocări fără precedent, cum ar fi schimbările climatice, digitalizarea și o nouă ordine geopolitică. Construcția europeană, și în special piața unică, au adus în țările noastre din punct de vedere al creșterii și dezvoltării”, a spus Sassoli.

“Nicio țară care acționează singură nu poate aborda în mod eficient aceste provocări și menține acquis-ul existent. Prin urmare, este esențial să găsim rapid un acord ambițios privind bugetul pe termen lung al UE și resursele proprii. Sper că viitoarele negocieri vor merge într-o direcție mai bună. decât cele la care am asistat în ultimele ore. Uniunea noastră și cetățenii noștri merită acest lucru”, a mai subliniat președintele Parlamentului European, cel care în urma întrevederii de joi cu șefii de stat sau de guvern a transmis că Parlamentul este pregătit să respingă orice acord privind bugetul european multianual, dacă acesta nu oferă Uniunii Europene mijloacelor pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul italian Giuseppe Conte: Italia, Portugalia și România au primit mandatul de a elabora o contra-propunere pentru bugetul multianual al UE

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Italia, Portugalia și România au primit mandatul de a elabora la o contra-propunere pentru un buget multianual european mult mai ambițios, a afirmat premierul italian Giuseppe Conte la finalul summitului extraordinar al Consiliului European care s-a soldat cu un eșec, cei 27 de șefi de stat sau de guvern nereușind să ajungă la un acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Italia a primit mandatul, împreună cu România şi Portugalia, de a elabora o contra-propunere în conformitate cu acest plan ambiţios. Este mult de lucru şi vom începe deja în următoarele zile să elaborăm o contra-propunere, pentru o Europă mai ambiţioasă. Perspectiva este de a aplica riguros criteriul solidarităţii, pe care Italia îl aplică la nivel extins. Este mult de lucru, se pot afirma aceste principii cu instrumente financiare adecvate”, a spus premierul italian, citat de Politico Europe.

Afirmațiile au venit în contextul în care cei 17 lideri ai statelor UE din grupul ”Prietenii Coeziunii”, inclusiv președintele Klaus Iohannis și premierul Giuseppe Conte, au avut vineri două reuniuni de coordonare în marja summitului de la Bruxelles, la una dintre acestea participând și cancelarul german Angela Merkel. De altfel, cei 17 lideri au decis că grupul ”Prietenii coeziunii” să se numească ”Prietenii unei Europe ambițioase”, obiectivul fiind obținerea unui buget ambițios, în interesul Europei și al cetățenilor europeni.

“Este clar că, dacă vrem o Europă mai ambiţioasă, mai ecologică, mai digitală, cu mai multe investiţii, cu o creştere economică mai mare, cu un grad mai mare de ocupare profesională, dacă vrem o Europă care să ofere subvenţiile necesare pentru activităţile agricole aflate în dificultate, dacă vrem o Europă care să ofere posibilitatea de diminuare a discrepanţelor dintre zonele mai avansate şi cele rămase mai în urmă, (…) atunci înseamnă că trebuie să oferim instrumentele financiare adecvate şi corelate cu obiectivele pe care le urmărim. În acest context, nu am ajuns la un acord. Pentru că nu acceptăm o Europă care să renunţe la ambiţia de a continua politicile anunţate”, a mai declarat Giuseppe Conte.

Dintre liderii prezenți în acest format, și premierul portughez și cel spaniol s-au arătat dezamăgiți atât de propunerea de buget venită din partea președintelui Charles Michel, și care a făcut obiectul negocierilor la summit și la întâlnirile separate, cât și de documentul tehnic propus de Comisia Europeană spre un compromis.

În aceeași linie, premierul croat Andrej Plenkovic, un alt lider al grupului menționat, nu a exclus faptul că un acord ar putea fi obținut în timpul viitoarei președinții a Consiliului, când Germania va fi la cârma discuțiilor. De altfel, cancelarul german Angela Merkel a spus că nu este clar când va fi convocat următorul summit privind bugetul UE. 

”Am anulat negocierile. Diferențele au fost pur și simplu prea mari”, a declarat ea, care, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, a căutat să medieze un compromis între țările UE. În ce-l privește, Macron a afirmat că nu a fost sacrificată politica agricolă.

”PAC nu poate plăti preţul pentru Brexit”, a declarat Emmanuel Macron la plecarea de la summit, în contextul în care sâmbătă urmează să participe la salonul agriculturii de la Paris.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Croației nu exclude varianta unui acord privind bugetul UE în timpul viitoarei președinții germane a Consiliului UE, care începe la 1 iulie 2020

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Prim-ministrul croat, Andrej Plenković, a cărei țară asigură președinția Consiliului UE, nu a exclus varianta ca un acord cu privire la Cadrul Financiar Multianual să fie atins în timpul următoarei președinții a Consiliului, pe care de la 1 iulie 2020 o va asigura Germania.

”Dezbaterea de astăzi este un bun început”, a spus el pentru Politico Europe.

”Aceasta a fost de fapt prima dezbatere de fond a Consiliului European. (…) Cred că toată lumea înțelege că avem nevoie de mai mult timp pentru a ne apropia unul de celălalt și dacă acest lucru va fi în timpul președinției noastre este dificil de spus, nu este ușor de estimat”, a spus el.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending