Connect with us

Eugen Tomac

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac a afirmat marți că este vital ca fondurile care revin României prin Planul Național de Redresare şi Reziliență să fie să fie folosite pentru investiții şi reforme ce vor genera creștere economică şi vor avea un impact semnificativ asupra societății.

“Comisia Europeană a aprobat ieri Planul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR) al României în valoare de 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi, iar 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Banii vor fi acordați în funcție de atingerea obiectivelor stabilite şi negociate cu UE pe parcursul a cinci ani, timp în care se aplică planul. Este vital ca acești bani să fie folosiți pentru investiții şi reforme ce vor genera creștere economică şi vor avea un impact semnificativ asupra societății. Reformele înscrise în PNRR își propun să susțină tranziția verde, transformarea digitală, reziliența sociala şi economică, precum şi crearea de locuri de muncă”, a scris el, pe Facebook.

Acesta a subliniat că România trebuie să angajeze 70% din granturi până la finalul anului 2022, iar restul de 30%, până în 2023 și s-a arătat sceptic cu privire la capacitatea administrativă de care dispune țara noastră pentru atragerea fondurilor.

“Însă toate aceste proiecte şi contracte finanțabile din cei 14,2 miliarde de euro, bani europeni, presupun o capacitate administrativă excepțională pentru următoarele 12 luni – capitol la care Romania nu excelează deloc. Stau drept mărturie tot cifrele”, a punctat Eugen Tomac.

El a precizat că, în 7 ani, în perioada 2014 – 2020, România a cheltuit din Fondurile Structurale și de Investiții Europene aproximativ 50%, sub media de 57% a Uniunii Europene.

În unele direcții de finanțare, cum ar fi Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, România a cheltuit 3% din suma de 330 de milioane de euro care i-a fost pusă la dispoziție.

Pe de altă parte, în 2020, România a fost țara cu cele mai multe fraude în domeniul fondurilor europene, arată un raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

“Analiștii economici estimează că dacă prin implementarea PNRR România ar obține o creștere economică în medie de 5% în următorii ani, atunci aceste împrumuturi s-ar putea plăti de la sine. În același timp, este esențial ca rata absorbției fondurilor europene să crească considerabil pentru România, deoarece, în momentul de față, mai bine de jumătate din banii din PNRR sunt împrumuturi. Ar fi un nonsens să beneficiem 100% de bani care trebuie înapoiați, dar să neglijăm banii europeni care nu trebuie rambursați și la care avem acces prin proiecte concrete“, a conchis el.

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu. Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții) cu 507 jaloane și ținte.

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac anunță lansarea unui concurs destinat tinerilor din România și Republica Moldova prin care îi invită pe aceștia să își expună viziunea despre viitorul Uniunii Europene

“Tineri din România și Republica Moldova vă provoc la concurs! Dacă astăzi ai libertatea de a trăi, studia şi călători liber în Europa este pentru că, de 14 ani, suntem parte a celei mai mari familii europene. Uniunea Europeană este despre tine și despre cei din jurul tău! (…) Ai o viziune despre viitorul proiectului european? Realizează un clip video de maximum 2 minute și spune-ne cum arată în viziunea ta viitorul Europei”, a anunțat el, într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Tinerii eligibili să participe trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 14 și 21 ani și să locuiască în România sau în Republica Moldova.

Cel mai bun clip va primi marele premiu, care constă în participarea la o Conferință privind viitorul Europei, timp de 3 zile, la Bruxelles.

De asemenea, Eugen Tomac mai acordă trei premii: premiul I – un iPad, premiul II – o dronă și premiul III – un set de căști wireless.

“Intră în competiție și fă-ți vocea auzită!”, este îndemnul eurodeputatului român.

 

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei Europene, acționând în calitate de parteneri egali, împreună cu statele membre. Scopul acesteia este de a le oferi cetățenilor o voce activă în ceea ce privește aspectele cele mai relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac, întrevedere cu Maia Sandu la Chișinău: Este esențial ca România și UE să fie alături de românii basarabeni

Published

on

© Photo Collage (European Union official photos/ EC - Audiovisual & EP)

Eurodeputatul Eugen Tomac a avut vineri, la Chișinău, alături de colegii din delegația PPE, o întrevedere cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, întâlnire care i-a întărit convingerea că trebuie să facem și mai mult pentru a susține efortul pe care și l-a asumat șefa statului moldovean într-o perioadă foarte complicată”.

“Maia Sandu este omul politic care a reușit să schimbe cursul R. Moldova. O persoană pragmatică, realistă și cu o determinare fantastică de a scoate din izolare un ținut trecut prin multe și grele încercări”, a scris Tomac, pe Facebook.

El a subliniat că “pe lângă criza de sănătate cu care ne confruntăm cu toții, traversăm și o criză energetică gravă” și că pentru Republica Moldova această criză “a luat proporții de-a dreptul dramatice”.

“Vorbim despre instituirea unei stări de alertă în sectorul energetic. De aceea, este esențial ca România și Uniunea Europeană să fie alături de românii basarabeni și să le ofere sprijinul necesar. Traversăm o perioadă dificilă, iar acum, mai mult decât oricând, oamenii politici români trebuie să dea dovadă de mai multă maturitate și să pună capăt cât mai rapid crizei politice. Avem de luat decizii. Pentru toți românii, pentru cei din țară, dar și pentru cei de peste Prut. Avem nevoie de acțiune”, a adăugat europarlamentarul.

Delegația din care face parte Tomac a avut prima întâlnire oficială la sediul Guvernului, aceasta fiind primită de prim-ministrul Natalia Gavrilița, context în care europarlamentarul a subliniat că avem obligația să sprijinim Republica Moldova în problema scumpirii energiei. Ulterior, delegația PPE s-a întâlnit și cu Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, cu care Tomac a convenit să lucreze “împreună pentru crearea unui spațiu comunicațional comun” între România și R. Moldova.

Din delegația condusă de liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, au mai făcut parte europarlamentarii PNL Siegfried Mureșan și Gheorghe Falcă și deputatul PNL Robert Sighiartău.

Republica Moldova a solicitat ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

În ce privește agenda pro-europeană a țării, Republica Moldova a primit săptămâna trecută 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac a convenit cu președintele Parlamentului de la Chișinău să lucreze “împreună pentru crearea unui spațiu comunicațional comun” între instituțiile media din România și R. Moldova

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac a avut joi, la Chișinău, alături de colegii din delegația PPE, o întrevedere “foarte productivă” cu Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, cu care a convenit să lucreze “împreună pentru crearea unui spațiu comunicațional comun” între România și R. Moldova.

“Am punctat, cu acest prilej, o serie de proiecte esențiale pe care R. Moldova trebuie să le implementeze, astfel încât procesul de apropiere între românii de pe cele două maluri ale Prutului să fie mai dinamic și cu rezultate palpabile și rapide”, a spus Tomac.

El a arătat că, în acest sens, este important să existe o legislație care să încurajeze antreprenorii din România să investească în R. Moldova și viceversa; antreprenorii basarabeni să aibă acces facil pe piața românească.

Este vital, în perioada imediat următoare, să adoptăm legile necesare pentru a reduce prețurile la serviciile în roaming. Corect ar fi să aplicăm pachetul de prețuri ce funcționează la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, am convenit să lucrăm împreună pentru crearea unui spațiu comunicațional comun, astfel încât instituțiile media din România și R. Moldova să se poată dezvolta fără niciun fel de bariere” a indicat europarlamentarul.

Tomac a asigurat că va milita pentru atragerea de fonduri europene, astfel încât autostrada Unirii, Iași-Târgu-Mureș, să fie continuată până la Chișinău.

“La Bruxelles, realitățile din R. Moldova vor fi prezentate tot mai detaliat, pentru că doar așa putem face mai mult pentru români, oriunde s-ar afla”, a conchis el.

Delegația din care face parte Tomac a avut prima întâlnire oficială la sediul Guvernului, aceasta fiind primită de prim-ministrul Natalia Gavrilița, context în care europarlamentarul a subliniat că avem obligația să sprijinim Republica Moldova în problema scumpirii energiei.

Din delegația condusă de liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, au mai făcut parte europarlamentarii PNL Siegfried Mureșan și Gheorghe Falcă și deputatul PNL Robert Sighiartău.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu3 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ3 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.5 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA6 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu8 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA9 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.10 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac11 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA6 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending