“Guvernul României nu mai are nicio scuză în acest context, pentru că are la dispoziție resurse concrete oferite prin Planul național de redresare şi reziliența (PNRR). Pe lângă propuneri prezentate într-o manieră triumfalistă, avem nevoie de proiecte concrete, cu termene precise, care să nu fie respinse și care să răspundă unor nevoi de maximă actualitate”, a mai adăugat Tomac.

Eugen Tomac a mai subliniat că sărăcia trebuie combătută ferm, iar oamenii care au nevoie reală de susținere nu mai trebuie lăsați în urmă

“Nu poate nimeni nega un adevăr dureros: suntem o țară cu numeroase comunități vulnerabile. (…) Comisia Europeană ne oferă soluții, iar de acum încolo totul depinde de decidenții de la București, care au obligația să acționeze în interesul românilor”, a conchis europarlamentarul PMP.

In această perioadă dificilă trebuie să-i asigurăm pe oameni că avem resurse pentru a construi un mediu mai sănătos fără a lasă pe nimeni în urmă și că putem crea cât mai multe locuri de muncă la noi acasă, în România.

România ar trebui să vină în curând cu un plan de renunţare totală la utilizarea cărbunelui pentru a produce energie, întrucât această resursă nu are niciun viitor, a declarat, marţi, Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Verde European, în cadrul conferinței ZF Power Summit.

“Trebuie să fiu brutal de sincer: cărbunele nu are niciun viitor. De ce industria europeană de cărbune are probleme? Din cauze pur economice, pentru că nu mai există cerere pentru cărbune. Se scufundă. S-au dat subvenţii de miliarde şi miliarde care ar fi putut fi folosite mai bine pentru a crea un viitor pentru oamenii care lucrează azi în industria minieră. Dacă adăugăm la asta şi amprenta de carbon a cărbunelui, trebuie să fim sinceri să spunem că nu există un viitor al cărbunelui”, a arătat oficialul european, citat de Agerpres.

“Trebuie să spunem clar acest lucru şi să mobilizăm mecanismul de tranziţie justă pentru a fi siguri că regiunile miniere se redefinesc, că vor exista noi posibilităţi acolo”, a precizat Timmermans, condițiile în care România are alocată o sumă de 1,94 de miliarde de euro din Fondul pentru o Tranziție Justă, reprezentând aproximativ 11% din acest fond și fiind a patra cea mai mare alocare, după Germania, Polonia și Cehia.

“Sper că România va veni în curând cu un plan de renunţare totală la cărbune şi modul cum să facă asta şi vă asigur că noi, la Comisia Europeană, vom fi de partea României pentru a putea face ca acest lucru să se întâmple”, a completat el.

Întrebat modelul cărei ţări ar putea să-l urmeze România în privinţa renunţării la cărbune, el a indicat Grecia și Grecia.

“Grecia s-a mişcat cel mai repede. Are mine de lignit şi va renunţa la ele în următorii ani, deci foarte repede. Noi vom fi alături de Grecia, care va investi în regenerabile. La fel, Germania are un plan bun de renunţare la cărbune, cel mai târziu în 2038. Aş sugera oficialilor români să se uite pe acordurile agreate în Germania, pentru că nu implică doar autorităţile publice şi industria cărbunelui, ci şi asociaţiile comerciale şi alţi jucători, autorităţi locale, pentru a crea un plan realistic de renunţare la cărbune, cu planuri sociale pentru companii şi cu planuri de reprofilare a regiunilor”, a mai precizat oficialul european.