Uniunea Europeană cofinanțează repatrierea cetățenilor europeni care se află pe vasul de croazieră Diamond Princess, care a fost acostat în Yokohama, Japonia.

Cetățenii vor fi repatriați cu ajutorul zborurilor din Italia mobilizate prin mecanismul de protecție civilă al UE, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Costurile acestor zboruri fiind acoperite de UE. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al UE a facilitat repatrierea a peste 400 de cetățeni ai UE din China, cu ajutorul unor zboruri organizate de Franța și Germania. 

„Izbucnirea acestei epidemii este plină de povești umane. Nu trebuie să le pierdem din vedere printre numere și statistici. Mulțumesc autorităților italiene și întregului echipaj de zbor și personalului pentru că au ajutat cetățenii UE să ajungă în siguranță înapoi acasă. UE continuă să lucreze 24 de ore din 24, atât pentru a sprijini statele membre, cât și China. În prezent, lucrăm la expedierea suplimentelor către China în zilele următoare “, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

”Prima aeronavă italiană a plecat pe ruta către Japonia cu o echipă medicală avansată la bord și o a doua aeronavă va pleca în această seară pentru a repatria cetățenii UE”, se mai arată în comunicatul Exacutivului Europea.

Nava de croazieră a fost acostată în Yokohama pentru carantină încă de la începutul lunii februarie, după ce un pasager debarcat a fost testat pozitiv cu COVID-19.

Echipa medicală italiană va evalua pasagerii vasului de croazieră și numai cei care au avut un rezultat negativ în urma testului pentru virusul COVID-19 sau nu prezintă niciun simptom al bolii vor avea voie să se îmbarce și să se întoarcă acasă.

Prin urmare, numerele finale și naționalitățile vor fi cunoscute în zilele următoare, informează Comisia Europeană.

După sosirea în Europa, pasagerii vor începe o nouă perioadă de carantină organizată și monitorizată de fiecare stat membru.

UE va cofinanța costurile acestor zboruri. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al UE a facilitat repatrierea a peste 400 de cetățeni ai UE din China pe avioanele organizate de Franța și Germania.

Comisia Europeană este în contact regulat cu statele membre, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Organizația Mondială a Sănătății cu privire la toate aspectele focarului de COVID-19.

Ieri, 18 februarie, un al doilea cetăţean român de la bordul vasului de croazieră “Diamond Princess” a fost depistat cu noul coronavirus, fiind transportat la un spital din Tokyo, a informat, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe vas se aflau și 17 români, 15 membri ai echipajului și doi pasageri.

Context:

În decembrie 2019, în orașul chinez Wuhan a apărut un focar al unui nou coronavirus, care s-a răspândit rapid în alte regiuni din China și din lume. În ianuarie 2020, au apărut cazuri izolate în unele state membre ale UE.

Prin urmare, la 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activeze mecanismul UE pentru un răspuns la crize (IPCR) în modul „schimb de informații” pentru a facilita dezvoltarea unei înțelegeri comune a situației la nivelul statele membre și al instituțiilor, inclusiv cu privire la măsurile luate.

În aceeași zi, Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE la cererea de asistență din partea Franței pentru a organiza și coordona sprijinul acordat cetățenilor UE afectați de epidemia de coronavirus nou din China.

La 7 februarie 2020, președinția croată a organizat o conferință video informală la nivel înalt, în cadrul căreia statele membre au discutat măsurile existente la nivelul UE și la nivel național în legătură cu epidemia de coronavirus nou și s-au pregătit pentru reuniunea extraordinară a Consiliului.

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a avut marți, la Bruxelles, o întrevedere cu miniștrii  transporturilor din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru, cu care a discutat despre anumite prevederi ale Pachetului Mobilitate.

”Am avut o întâlnire cu ei (n.r. – miniștrii transporturilor), în care le-am ascultat obiecțiile și am hotărât ce pași următori pot fi făcuți pentru o evaluare obiectivă, bazată pe date, a situației invocate de ei”, a scris Vălean, după întrevedere, pe Facebook.

Țările menționate consideră că anumite prevederi ale Pachetului de mobilitate au un impact negativ din punct de vedere economic și de mediu.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

“Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.