Connect with us

COMISIA EUROPEANA

EuObserver: Comisia Europeană și-a fixat calendarul privind viitoarea extindere a UE. În ce an ar putea adera statele din Balcanii de Vest

Published

on

Uniunea Europenă se pregătește să fixeze anul 2025 ca termen pentru noul val de extindere, dar disputele din zona Balcanilor ar putea să reprezinte o frână impusă avântului.

Anul 2025, stație pentru țările din Balcanii de Vest care ar putea urca în trenul european

”Partenerii din Balcanii de Vest beneficiază acum de o ferestră de oportunitate istorică. Pentru prima dată, perspectiva lor de aderare are cel mai bun cadru temportal”, ar urma să spună comisarul european pentru Politica de Vecinătate și negocieri de Extindere, Johannes Hahn, în cadrul evenimentului care marchează adoptarea unei noi strategii în acest sens, ce va avea loc pe 14 februarie.

”Cu o voință politică puternică, asigurarea implementării unor reforme reale și soluții durabile pentru disputele cu vecinii, Muntenegru și Serbia ar trebui să fie pregătite pentru statutul de membru până în 2025”, mai este precizat în document, la care EuObserver a avut acces.

În acesta ar urma să fie precizat că Albania, Bosnia, Macedonia și Kosovo ”ar trebui să avanseze pe calea lor europeană până atunci” sau, potrivit unei fraze care se așezată între paranteze, ”negocierile ar trebuie să fie avansate până atunci”.

Noua strategie va reprezenta o schimbare de poziție. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

Serbia și Muntenegru au deschis deja negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Albania și Macendonia speră că vor reuși acest lucru în acest an, în eventualitatea în care Macedonia va reuși să rezolve disputa privind numele, diferend pe care îl are cu Grecia.

Bosnia speră să obțină statutul de stat candidat, în vreme ce Kosovo, ultima din lista țărilor din Balcani care aspiră la statutul de membru al UE, intenționează să solicite în mod oficial să fie considerat drept candidat pentru aderarea la comunitatea europeană.

Documentul Comisiei punctează că litigiile locale ar putea împiedica ceea ce este catalogat drept un ”calendar ambițios”.

”UE nu poate și nu va importa litigii bilaterale, de aceea toți partenerii din Balcanii de Vest care sunt implicați (n.r. în asffel de litigii) trebuie să rezolve astfel de dispute urgent”, a spus proiectul.

Acesta a propus ca litigiile de frontieră restante să fie soluționate de tribunalele de arbitraj, de exemplu în Haga, și că orice hotărâre trebuie să fie “obligatorie, definitivă” și “pe deplin respectată”.

Disputa Serbia vs. Kosovo

Cea mai spinoasă dispută este cea legată de nerecunoașterea independenței Kosovo de către Serbia. Reprezentând un semnal pentru Belgrad, documentul Comisiei menționează că ”pionierii pe calea europeană au un interes strategic” în susținerea aspirațiilor europene ale ”partenerilor săi”.

Acesta mai spune că ”o normalizare a relațiilor între Serbia și Kosovo sub forma unui acord obligatoriu pentru ambele părți” este ”crucial” pentru perspectivele europene ale ambelor tabere.

În pofida disputelor interne, cinci state europene, printre care și România, nu au recunoscut independența Kosovo.

Între timp, președintele AAK – Alianța pentru Viitorul Kosovo și fost premier, Ramuj Haradinaj, a amenințat că va bloca ancheta Tribunalului de la Haga care l-a citat ca urmare a unui acuzații aduse de Serbia, potrivit căreia acesta se face responsabil de crime de război.

Statele Unite au acționat prompt. Acestea au refuzat să îi asigure obținerea vizei pentru a participa la un eveniment care se desfășoară în Iowa pe 11 februarie.

Diferend privind numele Macedoniei între Atena și Skopje

Foto: Wikipedia

Grecia a blocat discuțiile de aderare a Macedoniei la UE și NATO timp de aproape un deceniu pe motiv că numele Macedoniei implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei.

Dar noul guvern de la Skopje și Atena au indicat că sunt aproape de a ajunge la o înțelegere negociată de ONU.

Citiți și Macedonia, decisă să își modifice denumirea statală pentru a pune capăt disputei cu Grecia. Ce nume ar putea avea noua țară europeană

“Avem o fereastră pentru o soluție, în măsura în care schimbarea de poziție a vecinilor se dovedește a fi cinstită”, a declarat premierul grec Alexis Tsipras luni după ce a purtat discuții cu omologul său macedonean, Zoran Zaev.

Ministrul grec de externe a declarat că Grecia încă dorește ca Macedonia, cunoscută în mod formal ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, să adopte un nume compozit cu o calificare geografică.

În schimb, Zaev a refuzat să speculeze o soluție, specificând că ”nu dorește să ruineze procedura negocierilor iminente”.

Croația și Slovenia, care sunt deja state membre UE, nu pot ajunge la un consens asupra graniței lor maritime, aspect ce ar putea împiedica extinderea ulterioară, a declarat Juncker luni înainte de întâlnirea cu președintele sloven, Borut Pahor, la Bruxelles.

Croația are, de asemenea, dispute nerezolvate cu Bosnia, Muntenegru și Serbia privind granița terestră. 

Agenda propusă de Juncker privind regiunea Balcanilor va prinde contur în timpul președinției bulgare, care, a preluat portofoliul la 1 ianuarie, pentru șase luni.

UE va găzdui un summit privind Balcanii de Vest la 18 mai, la Sofia – cu ocazia a celei de-a 15-a aniversări a unui precedent summit UE care a avut loc la Salonic, în Grecia, când statele membre ale blocului comunitar au promis că vor depune eforturi pentru apropierea UE de acestă regiune.

De asemenea, Comisia intenționează să publice rapoartele periodice privind progresul aspiranților din Balcani în aprilie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Oficial: Parlamentul European a decis când vor fi audiați viitorii comisari europeni. Rovana Plumb va fi audiată în Comisia pentru transport pe 2 octombrie

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Conferința președinților, alcătuită din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, a decis joi calendarul detaliat al audierilor comisarilor desemnați, Rovana Plumb, comisarul european desemnat din partea României, urmând a fi audiată la 2 octombrie în comisia de specialitate din Parlamentul European.

Audierile vor începe la 30 septembrie și vor dura până la 8 octombrie, urmând a fi încheiate cu audierea celor trei vicepreședinți executivi – Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis. Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, desemnată de Ursula von der Leyen pentru portofoliul Transporturilor, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

Potrivit calendarului (disponibil aici), luni, 30 septembrie vor fi audiați Maros Sefcovic, Phil Hogan și Mariya Gabriel.

Desemnat vicepreședinte pentru relațiil interinstituționale și prospectivă, Maros Sefcovic (Slovacia, PES) va fi audiat în Comisia pentru afaceri constituționale și în Comisia juridică. Comisarul pentru comerț, Phil Hogan (Irlanda, PPE) va fi audiat în Comisia pentru Comerț Internațional, iar Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE), comisarul desemnat pentru inovație și tineret, va fi audiată în Comisia pentru industrie, cercetare și energie și în Comisia pentru cultură.

Marți, 1 octombrie, vor fi audiați următorii comisari desemnați: Nicolas Schmit (Luxemburg, PES, comisar desemnat pentru locuri de muncă) în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Jutta Urpilainen (Finlanda, PES, comisar desemnat pentru parteneriate internaționale) în Comisia pentru dezvoltare; Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR, comisar desemnat pentru agricultură) în Comisia pentru agricultură; Ylva Johansson (Suedia, PES, comisar desemnat pentru afaceri interne) în Comisia pentru libertăți, justiție și afaceri interne; László Trócsányi (Ungaria, PPE, comisar desemnat pentru vecinătate și extindere) în Comisia pentru afaceri externe; și Stella Kyriakides (Cipru, PPE, comisar desemnat sănătate) în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Comisarul desemnat din partea României, Rovana Plumb, va fi audiată miercuri, 2 octombrie, alături de alți cinci viitori comisari, între care Didier Reynders (Belgia) și Sylvie Goulard (Franța).

Potrivit programului publicat de Parlamentul European, Rovana Plumb (România, PES, comisar desemnat pentru transport) va fi audiată în Comisia pentru transport și turism, în paralel cu Didier Reynders (Belgia, Renew Europe, comisar desemnat pentru justiție), care va fi audiat în Comisia pentru libertăți, justiție și afaceri interne și în Comisia juridică.

Citiți și Cine sunt eurodeputații români din Comisia pentru transport în care va fi audiată Rovana Plumb pentru poziția de comisar european

În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta a fi audiată și în baza scrisorii de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o acesteia săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizând că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

În a doua parte a zilei vor fi audiați, după cum urmează: Helena Dalli (Malta, PES, comisar desemnat pentru egalitate) în Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de șanse și în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe, comisar desemnat pentru piață internă) în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului și în Comisia pentru industrie, cercetare și energie; Elena Ferreira (Portugalia, PES, comisar desemnat pentru politică regională) în Comisia pentru dezvoltare regională; Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe, comisar desemnat pentru gestionarea crizelor) în Comisia pentru dezvoltare. 

Joi, 3 octombrie, vor fi audiați: Paolo Gentiloni (Italia, PES, comisar desemnat pentru economie) în Comisia pentru afaceri economice și monetare; Kadri Simson (Estonia, Renew Europe, comisar desemnat pentru energie) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie; Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii, comisar desemnat pentru mediu și oceane) în Comisia pentru pescuit și Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară; Johannes Hahn (Austria, PPE, comisar desemnat pentru buget) în Comisia pentru bugete și Comisia pentru control bugetar; Margaritis Schinas (Grecia, PPE, vicepreședinte desemnat pentru protejarea modului de viață european) în Comisia libertăți, justiție și afaceri interne și în Comisia pentru cultură; Dubravka Šuica (Croația, PPE, vicepreședinte desemnat pentru democrație și demografie) în Comisia pentru afaceri constituționale.

Ultimele cinci audieri îi vor viza pe cei trei vicepreședinți executivi și alți vicepreședinți și vor avea loc luni, 7 octombrie, respectiv marți, 8 octombrie.

Vera Jourova (Cehia, Renew Europe, vicepreședinte pentru valori și transparență) va fi audiată luni, 7 octombrie, în Comisia pentru afaceri constituționale și în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. Tot luni, va fi audiat în Comisia pentru afaceri externe și Josep Borrell (Spania, PES), Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene.

Marți, 8 octombrie, vor fi audiați cei trei vicepreședinți executivi: Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor) în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe, vicepreședinte executiv privind o Europă pregătită pentru era digitală) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului și în Comisia pentru afaceri economice și monetare); și Frans Timmermans (Olanda, PES, vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European) în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Pe lângă audieri, Conferința președinților va organiza un schimb de opinii cu cei trei vicepreședinți executivi la scurt timp după încheierea audierilor.

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupului (coordonatorii) diferitelor comisii vor evalua performanța comisarilor desemnați.

La 15 octombrie, Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul tuturor audierilor și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Acesta din urmă va efectua evaluarea finală și va decide dacă va închide audierile în ședința sa din 17 octombrie.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. Votul va avea loc pe 23 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană organizează un număr record de acțiuni de curățenie pe plajele din întreaga lume. 250 de kg deșeuri au fost strânse pe plaja dintre Eforie Sud și Nord

Published

on

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Pe plajele din întreaga Europă și din întreaga lume, personalul UE se alătură comunităților locale pentru a curăța deșeurile marine ca parte a campaniei #EUBeachCleanUp, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Campania a fost lansată pe 19 august, iar punctul ei culminant fiind sâmbătă, 21 septembrie, Ziua Internațională a curățării țărmurilor, cu acțiuni desfășurate în peste 80 de țări, de pe toate continentele locuite.

Anul acesta, datorită parteneriatelor inovatoare cu Organizația Națiunilor Unite și cu Strumpfii, campania implică mii de cetățeni de toate vârstele. Succesul campaniei #EUBeachCleanUp se bazează pe combinarea informărilor pe scară largă – cu o prezență puternică pe platformele de comunicare socială – cu un apel foarte concret la acțiune: veniți și alăturați-vă nouă pe plaja dumneavoastră!

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, este mândru de această campanie și invită toată lumea să participe:

„Uniunea Europeană are unele dintre cele mai ambițioase politici de combatere a poluării marine din lume. Împreună cu Organizația Națiunilor Unite, dorim ca oceanele noastre să fie mai curate și mai sănătoase – în concordanță cu obiectivul de dezvoltare sustenabilă nr. 14 al ONU. Anul acesta avem un nou partener: Strumpfii. Albaștri, curajoși și cu o trecere excepțională la tineri și vârstnici, ei sunt partenerii ideali ai campaniei noastre. Participați la evenimentele noastre și ajutați-ne să construim un val global de activism oceanic!”

Campania #EUBeachCleanUp a avut loc și în România.

Reprezența Comisiei Europene în România împreunp cu reprezentanții ambasadelor Estoniei,Finlandei, Germaniei, Poloniei, voluntarii Ong Mare Nostrum și elevii de la Liceul Teoretic “Carmen Sylva” Eforie Sud, au colectat peste 250 kg de deșeuri pe plaja Eforie Sud.
m deschis seria acțiunilor #EUBeachCleanup din 2019!

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Numeroasele evenimente ale campaniei #EUBeachCleanUp, care vor avea loc în următoarele săptămâni, vor aduce, fiecare, tone de deșeuri de pe mare și țărmuri la unități locale de gestionare a deșeurilor. Evenimentele sunt organizate de ambasadele UE și de birourile ONU din întreaga lume, împreună cu autorități, școli, ONG-uri și întreprinderi private locale. Prin intermediul campaniei, UE și partenerii ei doresc să implice publicul și să crească gradul de informare, în special în rândul copiilor și al tinerilor. Cu ocazia colectării deșeurilor de pe plajă, oamenii vor recunoaște multe articole de unică folosință: bețișoare cu vată, paie, pungi din plastic sau tacâmuri… Participarea la eveniment poate stimula schimbarea de comportament pe termen lung.

În fiecare an, 8 milioane de tone de deșeuri din materiale plastice ajung în mare, iar simpla curățare a plajelor nu va rezolva singură această provocare majoră. Prevenirea are o importanță majoră. Acesta este motivul pentru care UE a adoptat Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară împreună cu măsuri legislative menite să reducă producția și consumul a 10 obiecte de plastic de unică folosință care se întâlnesc cel mai adesea în deșeurile marine.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Am avut o ”întâlnire constructivă” cu Rovana Plumb, comisarul european desemnat pentru transport

Published

on

© David Sassoli/ Twitter

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a avut miercuri, la Strasbourg, o întrevedere cu Rovana Plumb, comisar european desemnat pentru transport în echipa Ursulei von der Leyen.

O întâlnire constructivă astăzi cu Rovana Plumb, comisar desemnat pentru transport”, a scris Sassoli, pe contul său de Twitter.

 

Cei doi social-democrați sunt colegi în cadrul grupului S&D în Parlamentul European.

Mă bucur că am putut discuta cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, unul dintre cei mai importanți membri ai familiei social-democrate europene, despre responsabilitățile mandatului de comisar european. Am subliniat, în acest context, viziunea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ce privește politica de transport la nivel european ca parte centrală a Pactului Verde European”, a declarat Rovana Plumb pentru CaleaEuropeană.ro după întâlnirea cu Sassoli.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat pe 10 septembrie componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024, nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, urmând a primi portofoliul Transporturilor.

Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie, în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

În scrisoarea de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o Rovanei Plumb săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizează că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen îi solicită lui Plumb să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă și să extindă Sistemul de comercializare a emisiilor către sectorul maritim.

Între altele, președinta aleasă a Comisiei Europene îi transmite comisarului desemnat că va trebui să contribuie la atingerea obiectivului privind reducerea poluării, la revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

”Va trebui să asiguri modernizarea continuă a sistemelor cheie de transport”, i-a mai scris von der Leyen, oferind ca exemple completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei Trans-europene de transport ”cât mai repede cu putință”.

Potrivit scrisorii transmise, Ursula von der Leyen îi mai solicită Rovanei Plumb să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending