Connect with us

COMISIA EUROPEANA

EuObserver: Comisia Europeană și-a fixat calendarul privind viitoarea extindere a UE. În ce an ar putea adera statele din Balcanii de Vest

Published

on

Uniunea Europenă se pregătește să fixeze anul 2025 ca termen pentru noul val de extindere, dar disputele din zona Balcanilor ar putea să reprezinte o frână impusă avântului.

Anul 2025, stație pentru țările din Balcanii de Vest care ar putea urca în trenul european

”Partenerii din Balcanii de Vest beneficiază acum de o ferestră de oportunitate istorică. Pentru prima dată, perspectiva lor de aderare are cel mai bun cadru temportal”, ar urma să spună comisarul european pentru Politica de Vecinătate și negocieri de Extindere, Johannes Hahn, în cadrul evenimentului care marchează adoptarea unei noi strategii în acest sens, ce va avea loc pe 14 februarie.

”Cu o voință politică puternică, asigurarea implementării unor reforme reale și soluții durabile pentru disputele cu vecinii, Muntenegru și Serbia ar trebui să fie pregătite pentru statutul de membru până în 2025”, mai este precizat în document, la care EuObserver a avut acces.

În acesta ar urma să fie precizat că Albania, Bosnia, Macedonia și Kosovo ”ar trebui să avanseze pe calea lor europeană până atunci” sau, potrivit unei fraze care se așezată între paranteze, ”negocierile ar trebuie să fie avansate până atunci”.

Noua strategie va reprezenta o schimbare de poziție. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

Serbia și Muntenegru au deschis deja negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Albania și Macendonia speră că vor reuși acest lucru în acest an, în eventualitatea în care Macedonia va reuși să rezolve disputa privind numele, diferend pe care îl are cu Grecia.

Bosnia speră să obțină statutul de stat candidat, în vreme ce Kosovo, ultima din lista țărilor din Balcani care aspiră la statutul de membru al UE, intenționează să solicite în mod oficial să fie considerat drept candidat pentru aderarea la comunitatea europeană.

Documentul Comisiei punctează că litigiile locale ar putea împiedica ceea ce este catalogat drept un ”calendar ambițios”.

”UE nu poate și nu va importa litigii bilaterale, de aceea toți partenerii din Balcanii de Vest care sunt implicați (n.r. în asffel de litigii) trebuie să rezolve astfel de dispute urgent”, a spus proiectul.

Acesta a propus ca litigiile de frontieră restante să fie soluționate de tribunalele de arbitraj, de exemplu în Haga, și că orice hotărâre trebuie să fie “obligatorie, definitivă” și “pe deplin respectată”.

Disputa Serbia vs. Kosovo

Cea mai spinoasă dispută este cea legată de nerecunoașterea independenței Kosovo de către Serbia. Reprezentând un semnal pentru Belgrad, documentul Comisiei menționează că ”pionierii pe calea europeană au un interes strategic” în susținerea aspirațiilor europene ale ”partenerilor săi”.

Acesta mai spune că ”o normalizare a relațiilor între Serbia și Kosovo sub forma unui acord obligatoriu pentru ambele părți” este ”crucial” pentru perspectivele europene ale ambelor tabere.

În pofida disputelor interne, cinci state europene, printre care și România, nu au recunoscut independența Kosovo.

Între timp, președintele AAK – Alianța pentru Viitorul Kosovo și fost premier, Ramuj Haradinaj, a amenințat că va bloca ancheta Tribunalului de la Haga care l-a citat ca urmare a unui acuzații aduse de Serbia, potrivit căreia acesta se face responsabil de crime de război.

Statele Unite au acționat prompt. Acestea au refuzat să îi asigure obținerea vizei pentru a participa la un eveniment care se desfășoară în Iowa pe 11 februarie.

Diferend privind numele Macedoniei între Atena și Skopje

Foto: Wikipedia

Grecia a blocat discuțiile de aderare a Macedoniei la UE și NATO timp de aproape un deceniu pe motiv că numele Macedoniei implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei.

Dar noul guvern de la Skopje și Atena au indicat că sunt aproape de a ajunge la o înțelegere negociată de ONU.

Citiți și Macedonia, decisă să își modifice denumirea statală pentru a pune capăt disputei cu Grecia. Ce nume ar putea avea noua țară europeană

“Avem o fereastră pentru o soluție, în măsura în care schimbarea de poziție a vecinilor se dovedește a fi cinstită”, a declarat premierul grec Alexis Tsipras luni după ce a purtat discuții cu omologul său macedonean, Zoran Zaev.

Ministrul grec de externe a declarat că Grecia încă dorește ca Macedonia, cunoscută în mod formal ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, să adopte un nume compozit cu o calificare geografică.

În schimb, Zaev a refuzat să speculeze o soluție, specificând că ”nu dorește să ruineze procedura negocierilor iminente”.

Croația și Slovenia, care sunt deja state membre UE, nu pot ajunge la un consens asupra graniței lor maritime, aspect ce ar putea împiedica extinderea ulterioară, a declarat Juncker luni înainte de întâlnirea cu președintele sloven, Borut Pahor, la Bruxelles.

Croația are, de asemenea, dispute nerezolvate cu Bosnia, Muntenegru și Serbia privind granița terestră. 

Agenda propusă de Juncker privind regiunea Balcanilor va prinde contur în timpul președinției bulgare, care, a preluat portofoliul la 1 ianuarie, pentru șase luni.

UE va găzdui un summit privind Balcanii de Vest la 18 mai, la Sofia – cu ocazia a celei de-a 15-a aniversări a unui precedent summit UE care a avut loc la Salonic, în Grecia, când statele membre ale blocului comunitar au promis că vor depune eforturi pentru apropierea UE de acestă regiune.

De asemenea, Comisia intenționează să publice rapoartele periodice privind progresul aspiranților din Balcani în aprilie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ungaria calcă pe urmele Olandei și cere Comisiei Europene o derogare de la aplicarea regulilor UE în materie de migrație și azil

Published

on

© European Union, 2024

Ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a anunțat luni că i-a transmis comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson o scrisoare prin care o informează că țara sa urmează exemplul Olandei și solicită să fie exceptată (opt-out) de la regulile UE în materie de azil și migrație dacă în viitor va avea loc o modificare a Tratatului, conform MTI, citat de Agerpres.

Într-o postare pe Facebook și pe platforma X, fostă Twitter, Janos Boka a mai declarat că Ungaria va iniţia procedurile corespunzătoare în acest scop.

Guvernul ungar este decis să ia măsuri hotărâte pentru a proteja graniţele ţării şi a opri migraţia ilegală, care pun în pericol securitatea naţională, a adăugat ministrul în declarații care ar putea alimenta disputa cu Bruxelles-ul pe această temă. 

Să nu omitem că Budapesta a primit o amendă din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, a cărei valoare se ridică la 200 de milioane de euro, pentru că nu a respectat politica UE în materie de azil. Pentru că nu a achitat-o la timp, deși a primit nenumărate somații din partea Comisiei Europene, Bruxelles-ul a decis să o deducă din fondurile UE destinate Ungariei.

”Noi credem că, în prezent, restabilirea unui control naţional mai puternic asupra migraţiei este singura posibilitate de a ne atinge obiectivul şi de a opri în mod eficient migraţia ilegală”, a afirmat Janos Boka.

El a mai spus că Ungaria rămâne dedicată spaţiului Schengen, ”care, din nefericire, a devenit fragmentat” din cauza migraţiei ilegale, dar și ca urmare a controalelor la frontierele interne ale unor state membre ale UE.

Citiți și: Aplicarea regulilor Schengen în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime, pe agenda Consiliului JAI de săptămâna viitoare

Se pare că Europa se află în fața unui nou val de sentimente anti-imigrație, care a generat anunțuri în cascadă din partea mai multor țări membre privind atitudinea și măsurile legate de migrație. 

În vreme ce Olanda a solicitat o derogare (opt-out) de la aplicarea regulilor UE privind azilul pentru migranți, după ce noul guvern olandez al unei coaliții de dreapta în care se regăsește și extrema-dreaptă a anunțat cele mai strice măsuri anti-imigrație adoptate vreodată de această țară, Franța, prin vocea noului premier Michel Barnier, declara nu mai târziu de începutul acestei luni că politicile privind imigraţia şi integrarea nu mai sunt stăpânite ”de o manieră satisfăcătoare”.

Prin urmare, și Parisul a decis să înăsprească normele în domeniu, urmând dorința de ”a-și proteja mai bine frontierele”, și ar urma să facă presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a adopta o poziție mai fermă în privința stopării migrației ilegale, potrivit mențiunilor ministrului francez de externe, Benjamin Haddad.

Decizia acestora a fost prefațată de hotărârea cancelarului german Olaf Scholz de a suspenda temporar Schengenul terestru, impunând controale la toate frontierele sale, gest care a atras critici din partea Comisiei Europene, mai multor lideri europeni și care a ajuns pe agenda de dezbateri a Parlamentului European, ce se reunește în această săptămână în sesiune plenară, preocupat, printre altele, de urmările unor astfel de decizii asupra spațiului Shengen

De altfel, țările mai sus amintite, cu excepția Ungariei, se regăsesc pe lista unor state, 17 la număr, care fac apel la o ”schimbare de paradigmă” în politica de migrație pentru a se asigura că solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse sunt trimiși efectiv și rapid înapoi în țările lor de origine, informează Euronews.

Această nouă abordare, spun ei, ar trebui să implice „consecințe” pentru cei care primesc un ordin de returnare, dar nu părăsesc niciodată continentul.

”Persoanele fără drept de ședere trebuie să fie trase la răspundere. Un nou temei juridic trebuie să definească clar obligațiile și îndatoririle acestora”, scriu țările într-un document fără caracter public consultat de Euronews.

Guvernele, continuă acestea, ”trebuie să fie autorizate” să efectueze deportări ”cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale”.

Prevederi privind gestionarea fluxurilor migratorii, a cererilor de azil și asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre există în noul sistem european de azil și migrație, cuprins în Pactul omonim.

Un nou element de importanță majoră al reformei este procedura obligatorie la frontieră. Această procedură se va aplica anumitor categorii de solicitanți de azil (de exemplu, celor care provin din țări cu rate scăzute de recunoaștere a cererilor de azil).

Scopul procedurii este de a se evalua rapid la frontierele externe ale UE dacă cererile sunt nefondate sau inadmisibile. Persoanele care fac obiectul procedurii de azil la frontieră nu sunt autorizate să intre pe teritoriul UE.

De asemenea, noile norme clarifică care stat membru va fi responsabil de o cerere de azil (de exemplu, în cazurile în care o persoană are un membru de familie într-o țară din UE sau atunci când cererea de azil nu este depusă în statul membru al UE în care a sosit inițial solicitantul de azil).

Un alt aspect important al reformei sistemului de migrație este introducerea unui mecanism de solidaritate pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a responsabilității.

Noile norme combină solidaritatea obligatorie, pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu un aflux masiv de migranți, cu flexibilitatea în ceea ce privește tipul de contribuții.

Contribuțiile statelor membre pot consta în transferuri, contribuții financiare sau, de comun acord cu statul membru beneficiar, în măsuri alternative de solidaritate (de exemplu, furnizarea de polițiști de frontieră sau acordarea de asistență pentru înființarea de centre de primire).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE devine emitent de tip suveran pe piețele europene de capital prin lansarea Mecanismului pentru contracte de răscumpărare (Repo)

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

UE și-a lansat luni, 7 octombrie, Mecanismul pentru contracte de răscumpărare (Repo),  a cărui introducere marchează punerea în aplicare a măsurii finale de sprijinire a pieței obligațiunilor UE, pe care Comisia s-a angajat să o pună în aplicare în comunicarea sa din decembrie 2022. Alte măsuri introduse includ abordarea unificată a finanțării și acordurile de cotare în 2023.

Mecanismele repo sunt utilizate în mod obișnuit de emitenții suverani, iar adăugarea mecanismului repo al UE la setul de instrumente al UE marchează un pas natural în dezvoltarea UE ca emitent. Introducerea mecanismului va consolida rolul obligațiunilor UE ca garanții lichide și sigure, ca urmare a creșterii exponențiale a tranzacționării obligațiunilor UE pe piața secundară în ultimii ani.

În cadrul mecanismului, UE va oferi dealer-ilor săi primari posibilitatea de a se aproviziona temporar cu anumite obligațiuni UE, sprijinind capacitatea acestora de a afișa cotații publice ferme. Acționând ca un sprijin pentru activitatea pe piața secundară a dealer-ilor primari, mecanismul va permite investitorilor să fie mai încrezători în condițiile în care pot tranzacționa obligațiuni UE pe piața secundară, îmbunătățind eficiența și fluiditatea generală a pieței obligațiunilor UE.

Tranzacțiile repo UE vor fi executate pe sistemul de tranzacționare Eurex Repo bazat pe internet și vor fi compensate prin intermediul Eurex Clearing în calitate de contraparte centrală (CCP). Deutsche Bundesbank va acționa în calitate de General Clearing Member (GCM) pentru decontarea tranzacțiilor.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a reușit să obțină sprijinul țărilor membre UE de a impune taxe vamale suplimentare de până la 35,3% asupra importurilor de mașini electrice din China

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Propunerea Comisiei Europene de a impune tarife suplimentare asupra importurilor de mașini electrice din China de până la 35,3% a obținut sprijinul necesar din partea statelor membre, fapt ce ar putea pune Uniunea Europeană pe o traiectorie comercială conflictuală cu gigantul asiatic, conform Deutsche Welle.

Potrivit Politico Europe care citează diplomați familiarizați cu dosarul, în cadrul Comitetul pentru instrumentele de apărare comercială, zece țări au votat în favoarea acestor taxe, cinci au votat împotrivă, în vreme ce 12 s-au abținut.

Germania, cea mai mare economie a blocului european și un important producător de automobile, a exprimat obiecții ferme, temându-se că tarifele ar putea afecta producătorii săi de automobile, care se bazează în mare măsură pe piața chineză. Producătorul auto german Volkswagen a criticat tarifele, numindu-le ”abordarea greșită”.

Berlinului i se alătură Spania care, prin ministrul său al economiei, Carlos Cuerpo, i-a scris vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, solicitând ca negocierile să rămână deschise după vot, în loc să se impună tarife vamale. Ungaria s-au arătat în trecut împotriva tarifelor propuse.

Țări precum Franța, Italia, Grecia și Polonia au indicat în trecut că vor sprijini tarifele. 

Cum puteau fi amendate tarifele propuse de Comisia Europeană?

Era nevoie de o majoritate calificată de 15 state membre UE, reprezentând 65% din populaţia blocului european, care să voteze împotriva acestor măsuri pentru ca ele să fie revizuite. Specialiștii din cele 27 de țări membre UE nu au făcut front comun nici în favoarea, nici împotriva taxelor.

Aceasta înseamnă că, în conformitate cu regulile procedurale, comitetul nu a emis ”niciun aviz” cu privire la planurile Comisiei Europene, au declarat cinci diplomați UE, cărora li s-a acordat anonimatul din cauza caracterului sensibil al problemei.

Așadar, executivul european este liber să decidă cu privire la pașii următori.

Tarifele variază de la 7,8% pentru companiile străine precum Tesla, care produc vehicule în China, până la 35,3% pentru companiile chineze care nu ar fi cooperat în timpul anchetei antisubvenții deschise în urmă cu un an de Comisia Europeană. Aceste tarife se adaugă la taxa de import standard de 10 % a UE pentru autovehicule.

Comisia Europeană a anunțat printr-un comunicat că va publica textul juridic al taxelor înainte de 30 octombrie, când executivul este obligat prin lege să finalizeze ancheta. Acestea ar intra în vigoare în ziua următoare.

UE se alătură astfel Statelor Unite și Canadei, țări care au impus, la rândul lor, tarife suplimentare, dar de 100%, vehiculelor electrice importante din China.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ungaria calcă pe urmele Olandei și cere Comisiei Europene o derogare de la aplicarea regulilor UE în materie de migrație și azil

ROMÂNIA3 hours ago

Alexandru Rafila: România a urcat trei locuri în clasamentul performanței sistemelor de sănătate din UE

SUA4 hours ago

Ambasadoarea SUA la București subliniază importanța egalității de șanse: Pacea și prosperitatea la nivel global sunt strâns legate de echitatea de gen

ROMÂNIA5 hours ago

ICI București participă la Bucharest Leaders’ Summit

INTERNAȚIONAL5 hours ago

La un an de la atacul Hamas, președintele Isaac Herzog cere comunității internaționale să sprijine ”lupta contra inamicilor” Israelului pentru ”a aduce pacea şi un viitor mai bun în regiune”

ROMÂNIA5 hours ago

Două proiecte de patrimoniu din România, premiate la Summit-ul European al Patrimoniului Cultural 2024 de la București

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

UE devine emitent de tip suveran pe piețele europene de capital prin lansarea Mecanismului pentru contracte de răscumpărare (Repo)

ROMÂNIA6 hours ago

România sprijină Ucraina în procesul de aderare la UE prin Programul de formare în domeniul afacerilor europene dedicat funcționarilor publici ucraineni: Munca grea abia acum începe. Vă vom fi alături

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Maia Sandu, mesaj electoral pentru moldoveni pe modelul sloganului și cărții lui Nicolae Ciucă: “Puneți politica în slujba țării!”

ROMÂNIA7 hours ago

Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 500 de milioane de euro pentru sprijinirea investițiilor în capacitatea de producție de biocombustibili

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Marcel Ciolacu i-a subliniat omologului moldovean că securitatea și dezvoltarea R. Moldova depind de integrarea europeană: România trebuie să fie podul către UE

ROMÂNIA4 days ago

Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României

ENGLISH4 days ago

INTERVIEW | Ambassador Peer Gebauer on German Unity Day: We will remain a pillar of stability in Europe. Energy and defense, major pillars of growth in German-Romanian cooperation

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane

CHINA6 days ago

Noul secretar general NATO: Interesele și reputația Chinei vor fi afectate de faptul că alimentează “cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial”

NATO6 days ago

Noul secretar general NATO îl avertizează pe Putin că Alianța “nu va ceda” în susținerea Ucrainei și diminuează temerile legate de Trump

ROMÂNIA6 days ago

Forumul de Securitate de la Varșovia. Ministrul Energiei, intervenție francă: Piața energiei ar trebui să fie o piață unică. Nu trebuie să fii un geniu ca să vezi unde se termină prețurile mici și unde încep cele mari

U.E.6 days ago

UE ia în considerare o nouă tranșă de asistență pentru Liban, denunțând încălcarea suveranității acestuia de către Israel

ROMÂNIA7 days ago

Oficial: România îndeplinește începând de astăzi toate criteriile tehnice pentru aderarea la Visa Waiver, anunță ambasadorul României în SUA

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Apărării subliniază necesitatea de „tineri militari cât mai bine pregătiți și motivați pentru provocările viitorului mediu de securitate”

Trending