Uniunea Europenă se pregătește să fixeze anul 2025 ca termen pentru noul val de extindere, dar disputele din zona Balcanilor ar putea să reprezinte o frână impusă avântului.
Anul 2025, stație pentru țările din Balcanii de Vest care ar putea urca în trenul european
”Partenerii din Balcanii de Vest beneficiază acum de o ferestră de oportunitate istorică. Pentru prima dată, perspectiva lor de aderare are cel mai bun cadru temportal”, ar urma să spună comisarul european pentru Politica de Vecinătate și negocieri de Extindere, Johannes Hahn, în cadrul evenimentului care marchează adoptarea unei noi strategii în acest sens, ce va avea loc pe 14 februarie.
”Cu o voință politică puternică, asigurarea implementării unor reforme reale și soluții durabile pentru disputele cu vecinii, Muntenegru și Serbia ar trebui să fie pregătite pentru statutul de membru până în 2025”, mai este precizat în document, la care EuObserver a avut acces.
În acesta ar urma să fie precizat că Albania, Bosnia, Macedonia și Kosovo ”ar trebui să avanseze pe calea lor europeană până atunci” sau, potrivit unei fraze care se așezată între paranteze, ”negocierile ar trebuie să fie avansate până atunci”.
Noua strategie va reprezenta o schimbare de poziție. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.
Serbia și Muntenegru au deschis deja negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Albania și Macendonia speră că vor reuși acest lucru în acest an, în eventualitatea în care Macedonia va reuși să rezolve disputa privind numele, diferend pe care îl are cu Grecia.
Bosnia speră să obțină statutul de stat candidat, în vreme ce Kosovo, ultima din lista țărilor din Balcani care aspiră la statutul de membru al UE, intenționează să solicite în mod oficial să fie considerat drept candidat pentru aderarea la comunitatea europeană.
Documentul Comisiei punctează că litigiile locale ar putea împiedica ceea ce este catalogat drept un ”calendar ambițios”.
”UE nu poate și nu va importa litigii bilaterale, de aceea toți partenerii din Balcanii de Vest care sunt implicați (n.r. în asffel de litigii) trebuie să rezolve astfel de dispute urgent”, a spus proiectul.
Acesta a propus ca litigiile de frontieră restante să fie soluționate de tribunalele de arbitraj, de exemplu în Haga, și că orice hotărâre trebuie să fie “obligatorie, definitivă” și “pe deplin respectată”.
Disputa Serbia vs. Kosovo
Cea mai spinoasă dispută este cea legată de nerecunoașterea independenței Kosovo de către Serbia. Reprezentând un semnal pentru Belgrad, documentul Comisiei menționează că ”pionierii pe calea europeană au un interes strategic” în susținerea aspirațiilor europene ale ”partenerilor săi”.
Acesta mai spune că ”o normalizare a relațiilor între Serbia și Kosovo sub forma unui acord obligatoriu pentru ambele părți” este ”crucial” pentru perspectivele europene ale ambelor tabere.
În pofida disputelor interne, cinci state europene, printre care și România, nu au recunoscut independența Kosovo.
Între timp, președintele AAK – Alianța pentru Viitorul Kosovo și fost premier, Ramuj Haradinaj, a amenințat că va bloca ancheta Tribunalului de la Haga care l-a citat ca urmare a unui acuzații aduse de Serbia, potrivit căreia acesta se face responsabil de crime de război.
Statele Unite au acționat prompt. Acestea au refuzat să îi asigure obținerea vizei pentru a participa la un eveniment care se desfășoară în Iowa pe 11 februarie.
Diferend privind numele Macedoniei între Atena și Skopje

Foto: Wikipedia
Grecia a blocat discuțiile de aderare a Macedoniei la UE și NATO timp de aproape un deceniu pe motiv că numele Macedoniei implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei.
Dar noul guvern de la Skopje și Atena au indicat că sunt aproape de a ajunge la o înțelegere negociată de ONU.
Citiți și Macedonia, decisă să își modifice denumirea statală pentru a pune capăt disputei cu Grecia. Ce nume ar putea avea noua țară europeană
“Avem o fereastră pentru o soluție, în măsura în care schimbarea de poziție a vecinilor se dovedește a fi cinstită”, a declarat premierul grec Alexis Tsipras luni după ce a purtat discuții cu omologul său macedonean, Zoran Zaev.
Ministrul grec de externe a declarat că Grecia încă dorește ca Macedonia, cunoscută în mod formal ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, să adopte un nume compozit cu o calificare geografică.
În schimb, Zaev a refuzat să speculeze o soluție, specificând că ”nu dorește să ruineze procedura negocierilor iminente”.
Croația și Slovenia, care sunt deja state membre UE, nu pot ajunge la un consens asupra graniței lor maritime, aspect ce ar putea împiedica extinderea ulterioară, a declarat Juncker luni înainte de întâlnirea cu președintele sloven, Borut Pahor, la Bruxelles.
Croația are, de asemenea, dispute nerezolvate cu Bosnia, Muntenegru și Serbia privind granița terestră.
Agenda propusă de Juncker privind regiunea Balcanilor va prinde contur în timpul președinției bulgare, care, a preluat portofoliul la 1 ianuarie, pentru șase luni.
UE va găzdui un summit privind Balcanii de Vest la 18 mai, la Sofia – cu ocazia a celei de-a 15-a aniversări a unui precedent summit UE care a avut loc la Salonic, în Grecia, când statele membre ale blocului comunitar au promis că vor depune eforturi pentru apropierea UE de acestă regiune.
De asemenea, Comisia intenționează să publice rapoartele periodice privind progresul aspiranților din Balcani în aprilie.