Connect with us

COMISIA EUROPEANA

EuObserver: Comisia Europeană și-a fixat calendarul privind viitoarea extindere a UE. În ce an ar putea adera statele din Balcanii de Vest

Published

on

Uniunea Europenă se pregătește să fixeze anul 2025 ca termen pentru noul val de extindere, dar disputele din zona Balcanilor ar putea să reprezinte o frână impusă avântului.

Anul 2025, stație pentru țările din Balcanii de Vest care ar putea urca în trenul european

”Partenerii din Balcanii de Vest beneficiază acum de o ferestră de oportunitate istorică. Pentru prima dată, perspectiva lor de aderare are cel mai bun cadru temportal”, ar urma să spună comisarul european pentru Politica de Vecinătate și negocieri de Extindere, Johannes Hahn, în cadrul evenimentului care marchează adoptarea unei noi strategii în acest sens, ce va avea loc pe 14 februarie.

”Cu o voință politică puternică, asigurarea implementării unor reforme reale și soluții durabile pentru disputele cu vecinii, Muntenegru și Serbia ar trebui să fie pregătite pentru statutul de membru până în 2025”, mai este precizat în document, la care EuObserver a avut acces.

În acesta ar urma să fie precizat că Albania, Bosnia, Macedonia și Kosovo ”ar trebui să avanseze pe calea lor europeană până atunci” sau, potrivit unei fraze care se așezată între paranteze, ”negocierile ar trebuie să fie avansate până atunci”.

Noua strategie va reprezenta o schimbare de poziție. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

Serbia și Muntenegru au deschis deja negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Albania și Macendonia speră că vor reuși acest lucru în acest an, în eventualitatea în care Macedonia va reuși să rezolve disputa privind numele, diferend pe care îl are cu Grecia.

Bosnia speră să obțină statutul de stat candidat, în vreme ce Kosovo, ultima din lista țărilor din Balcani care aspiră la statutul de membru al UE, intenționează să solicite în mod oficial să fie considerat drept candidat pentru aderarea la comunitatea europeană.

Documentul Comisiei punctează că litigiile locale ar putea împiedica ceea ce este catalogat drept un ”calendar ambițios”.

”UE nu poate și nu va importa litigii bilaterale, de aceea toți partenerii din Balcanii de Vest care sunt implicați (n.r. în asffel de litigii) trebuie să rezolve astfel de dispute urgent”, a spus proiectul.

Acesta a propus ca litigiile de frontieră restante să fie soluționate de tribunalele de arbitraj, de exemplu în Haga, și că orice hotărâre trebuie să fie “obligatorie, definitivă” și “pe deplin respectată”.

Disputa Serbia vs. Kosovo

Cea mai spinoasă dispută este cea legată de nerecunoașterea independenței Kosovo de către Serbia. Reprezentând un semnal pentru Belgrad, documentul Comisiei menționează că ”pionierii pe calea europeană au un interes strategic” în susținerea aspirațiilor europene ale ”partenerilor săi”.

Acesta mai spune că ”o normalizare a relațiilor între Serbia și Kosovo sub forma unui acord obligatoriu pentru ambele părți” este ”crucial” pentru perspectivele europene ale ambelor tabere.

În pofida disputelor interne, cinci state europene, printre care și România, nu au recunoscut independența Kosovo.

Între timp, președintele AAK – Alianța pentru Viitorul Kosovo și fost premier, Ramuj Haradinaj, a amenințat că va bloca ancheta Tribunalului de la Haga care l-a citat ca urmare a unui acuzații aduse de Serbia, potrivit căreia acesta se face responsabil de crime de război.

Statele Unite au acționat prompt. Acestea au refuzat să îi asigure obținerea vizei pentru a participa la un eveniment care se desfășoară în Iowa pe 11 februarie.

Diferend privind numele Macedoniei între Atena și Skopje

Foto: Wikipedia

Grecia a blocat discuțiile de aderare a Macedoniei la UE și NATO timp de aproape un deceniu pe motiv că numele Macedoniei implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei.

Dar noul guvern de la Skopje și Atena au indicat că sunt aproape de a ajunge la o înțelegere negociată de ONU.

Citiți și Macedonia, decisă să își modifice denumirea statală pentru a pune capăt disputei cu Grecia. Ce nume ar putea avea noua țară europeană

“Avem o fereastră pentru o soluție, în măsura în care schimbarea de poziție a vecinilor se dovedește a fi cinstită”, a declarat premierul grec Alexis Tsipras luni după ce a purtat discuții cu omologul său macedonean, Zoran Zaev.

Ministrul grec de externe a declarat că Grecia încă dorește ca Macedonia, cunoscută în mod formal ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, să adopte un nume compozit cu o calificare geografică.

În schimb, Zaev a refuzat să speculeze o soluție, specificând că ”nu dorește să ruineze procedura negocierilor iminente”.

Croația și Slovenia, care sunt deja state membre UE, nu pot ajunge la un consens asupra graniței lor maritime, aspect ce ar putea împiedica extinderea ulterioară, a declarat Juncker luni înainte de întâlnirea cu președintele sloven, Borut Pahor, la Bruxelles.

Croația are, de asemenea, dispute nerezolvate cu Bosnia, Muntenegru și Serbia privind granița terestră. 

Agenda propusă de Juncker privind regiunea Balcanilor va prinde contur în timpul președinției bulgare, care, a preluat portofoliul la 1 ianuarie, pentru șase luni.

UE va găzdui un summit privind Balcanii de Vest la 18 mai, la Sofia – cu ocazia a celei de-a 15-a aniversări a unui precedent summit UE care a avut loc la Salonic, în Grecia, când statele membre ale blocului comunitar au promis că vor depune eforturi pentru apropierea UE de acestă regiune.

De asemenea, Comisia intenționează să publice rapoartele periodice privind progresul aspiranților din Balcani în aprilie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană relaxează condițiile privind achizițiile publice pentru echipamente medicale de protecție și ventilatoare respiratorii

Published

on

Achizitorii publici din statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziţie soluţii flexibile pentru satisfacerea rapidă a unor nevoi urgente, cum ar fi achiziţionarea de echipamente individuale de protecţie, de medicamente şi de ventilatoare, pentru a le furniza celor care au nevoie de acestea în cel mai scurt timp posibil, se arată într-un comunicat de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România remis CaleaEuropeană.ro.

“Astăzi, 1 aprilie, Comisia pune la dispoziţie orientări cu privire la modul de utilizare a tuturor posibilităţilor oferite de cadrul UE privind achiziţiile publice, având în vedere situaţia de urgenţă cauzată de pandemia de coronavirus. Legislaţia UE le oferă deja achizitorilor publici din statele membre soluţii flexibile pentru satisfacerea rapidă a unor nevoi urgente, cum ar fi achiziţionarea de echipamente individuale de protecţie, de medicamente şi de ventilatoare, pentru a le furniza celor care au nevoie de acestea în cel mai scurt timp posibil”, menţionează executivul european

Comisarul european responsabil cu piaţa internă, Thierry Breton, subliniază că, pe fondul crizei actuale declanşată de coronavirus, este normele europene vor permite achizitorilor publici să facă achiziţii în termen de câteva zile, “chiar şi ore, dacă este necesar”.

“Achizitorii publici se confruntă, în situaţia de urgenţă actuală, cu o presiune imensă de a asigura disponibilitatea unor echipamente individuale de protecţie, cum ar fi măşti şi mănuşi de protecţie, ventilatoare şi alte materiale medicale pentru toţi cei care lucrează neobosit în timpul acestei crize. Doresc să îi ajut prin explicaţii complete cu privire la toate mecanismele de flexibilitate şi soluţiile oferite de cadrul UE privind achiziţiile publice pentru cumpărarea unor astfel de materiale cât mai repede. Criza actuală declanşată de coronavirus reprezintă o urgenţă extremă şi imprevizibilă – tocmai pentru o astfel de situaţie, normele noastre europene le permit achizitorilor publici să facă achiziţii în termen de câteva zile, chiar şi ore, dacă este necesar. Invit toţi achizitorii publici să exploateze la maximum aceste flexibilităţi şi să nu ezite să solicite orientări suplimentare din partea Comisiei, dacă este necesar”, susţine Breton.

Conform Comisiei Europene, prin soluţiile oferite achizitorilor publici se urmăreşte scurtarea considerabilă a termenelor-limită general aplicabile, până la a face achiziţii fără publicarea prealabilă a anunţurilor de licitaţie, în circumstanţe excepţionale.

“Orientările evidenţiază opţiunile şi mecanismele de flexibilitate prevăzute de legislaţia UE. Acestea oferă o imagine de ansamblu a diferitelor proceduri de licitaţie pe care le au la dispoziţie achizitorii publici, inclusiv termenele-limită aplicabile. Orientările evidenţiază posibilităţi care variază de la scurtarea considerabilă a termenelor-limită general aplicabile, până la a face achiziţii fără publicarea prealabilă a anunţurilor de licitaţie, în circumstanţe excepţionale, cum ar fi urgenţa extremă legată de lupta împotriva coronavirusului. Oferă, de asemenea, clarificări cu privire la modul în care achizitorii publici ar putea găsi soluţii şi modalităţi alternative de a intra în contact cu piaţa, în această situaţie în care ne confruntăm cu o penurie de bunuri esenţiale”, se precizează în comunicatul oficial.

Comisia Europeană a lansat la 17 martie achiziții publice comune cu statele membre pentru echipamente medicale, truse de testare și ventilatoare respiratorii. Ulterior, executivul european a precizat că achiziția comună de echipamente individuale de protecție, lansată în contextul crizei COVID-19, s-a dovedit a fi un succes, iar primele materiale medicale licitate vor sosi în câteva săptămâni

Producătorii au făcut oferte care acoperă și, în unele cazuri, chiar depășesc cantitățile solicitate de statele membre care participă la procedura de achiziții publice, iar achizițiile comune acoperă măștile de tip 2 și 3, mănuși, ochelari de protecție, viziere, măști chirurgicale și salopete, preciza executivul european într-un comunicat.

25 state membre, între care și România, participă la această procedură de achiziție comună.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen atrage atenția că ”dezinformarea poate costa vieți”: Este un val masiv care crește din incertitudine și anxietate

Published

on

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de profesie medic, a atras atenția că ”dezinformarea poate costa vieți” și i-a îndemnat pe cetățeni să aibă încredere în ”autoritățile sanitare din țara dumneavoastră, în Organizația Mondială a Sănătății, în publicațiile de presă cu renume privind informarea corectă.”

Într-un video postat pe pagina sa de Facebook, von der Leyen semnalează că ”circulă un număr tot mai mare de știri false cu privire la pandemia de coronavirus, în special online. Este un val masiv care crește din incertitudine, anxietate și dintr-un flux de știri în continuă schimbare.”

Citiți și:
COVID-19. Raport oficial: Rusia și China continuă să promoveze campanii de fake news cu scopul de a submina credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi

”Mă îngrijorează că unele dintre acestea pot fi cu adevărat dăunătoare: de exemplu afirmația falsă potrivit căreia băutul de înălbitor vindecă virusul. Băutul de înălbitor poate cauza decesul. De asemenea, mă îngrijorează faptul că cei care fac astfel de afirmații false exploatează temerile cetățenilor cu privire la virus doar ca să facă bani. Aceste practici trebuie să înceteze”, a menționat președintele Comisiei Europene, care a precizat că Uniunea Europeană colaborează cu platformele online pentru a combate răspândirea acestor informații și le invită ”să își intensifice acțiunile de combatere a dezinformării cu privire la coronavirus”.

”Cei care răspândesc informații false vă pot face rău. Dezinformarea poate costa vieți. Împreună, putem lămuri lucrurile”, a mai spus von der Leyen care a anunțat că executivul european a lansat o secțiune dedicată luptei împotriva dezinformării privind pandemia de coronavirus, cu ”detalii și date despre unele dintre știrile pe care le vedeți”. Așadar:

  • UE accelerează achiziționarea și distribuirea de echipamente medicale pentru statele sale membre. Pentru a răspunde nevoii de echipamente medicale (măști, mănuși și combinezoane), Comisia a lansat mai multe proceduri comune de achiziții publice. În prezent, producătorii au făcut oferte de articole de protecție a ochilor și a căilor respiratorii care acoperă sau depășesc cantitățile solicitate. O parte din aceste echipamente vor fi deja disponibile după două săptămâni de la semnarea contractelor de către statele membre.
  • UE muncește non-stop pentru a suplimenta stocul de materiale medicale. Operațiunea de protecție civilă „RescUE” va permite constituirea unui stoc de echipamente medicale de importanță vitală și va gestiona distribuirea sa pentru a garanta că acestea ajung acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. De asemenea, depunem eforturi pentru a accelera producția de noi echipamente medicale în continuu. Bugetul inițial alocat de UE pentru constituirea acestui stoc este de 80 de milioane de euro. În momentul în care China a solicitat ajutor din partea UE, nu am refuzat. Iar acum China ne ajută la rândul său. Solidaritatea internațională este un lucru bun. Dar să nu uităm de solidaritatea dintre statele UE: spitalele din Germania acceptă pacienți din Italia, medicii din Italia primesc măști din Franța și Austria și exemplele ar putea continua. Solidaritatea la nivelul UE salvează vieți.
  •  Țările UE rămân partenerii cei mai buni și își intensifică solidaritatea. Pentru a ajuta toate statele membre UE, au fost mobilizate sume importante sub formă de asistență financiară, medicală și personală. Printre altele, este vorba de mobilizarea bugetului UE prin alocarea a 37 de miliarde de euro către Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus care oferă asistență specifică statelor membre. În plus, 1 miliard de euro va fi redirecționat de la bugetul UE sub formă de garanție pentru Fondul European de Investiții cu scopul de a încuraja băncile să furnizeze lichidități pentru cel puțin 100 000 de IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie din Europa.
  • Criza provocată de coronavirus nu prevestește dispariția spațiului Schengen. Dimpotrivă, vedem cât de indispensabil este spațiul Schengen pentru economia și modul de viață european. În situația excepțională actuală, multe state membre ale UE au introdus controale temporare la frontieră pentru a încetini răspândirea coronavirusului, însă Comisia se asigură că lanțurile de aprovizionare la nivelul UE continuă să funcționeze și că este asigurat fluxul permanent de mărfuri și servicii esențiale. Introducerea coridoarelor prioritare („green lanes”) le va permite tuturor vehiculelor de transport de marfă să efectueze controalele vamale la frontierele interne ale spațiului Schengen în cel mult 15 minute.
  • Dacă sunt colectate date mobile, se vor respecta întotdeauna drepturile cetățenilor în ceea ce privește protecția vieții private și a datelor. Comisia le-a solicitat companiilor de telecomunicații să furnizeze metadate mobile anonimizate și agregate, ceea ce va contribui la analizarea modelelor de răspândire a virusului. Aceasta nu înseamnă că a fost suprimată protecția: aceste date nu ar permite urmărirea sau monitorizarea utilizatorilor individuali. Rezultatele vor fi puse la dispoziția statelor membre. Acest proiect va respecta întru totul Regulamentul general al UE privind protecția datelor și legislația privind confidențialitatea în mediul electronic, iar seturile de date individuale ale cetățenilor nu vor fi niciodată identificate.
  • UE și statele membre se ocupă de aspecte diferite, dar se coordonează între ele. Competența de a adopta legi la nivel de țară pentru a aborda criza provocată de coronavirus le aparține în întregime statelor membre. Comisia nu are dreptul de a interveni în legislația națională și în deciziile statelor membre cu privire la anumite domenii, cum ar fi sănătatea. Pe de altă parte, UE poate elabora politici europene și inițiative paneuropene rapide și coordonate pentru a face față crizei, împreună cu statele membre. De exemplu, decizia de a instaura „izolarea” și de a închide frontierele unei țări este luată la nivel național, în timp ce decizia de a mobiliza fonduri UE (140 de milioane de euro) pentru găsirea unui vaccin, a unor noi tratamente și a unor teste de diagnosticare este luată la nivelul Uniunii.
  • COVID-19 nu este adus în Europa de migranți. Coronavirusul se transmite de la o persoană infectată la alta prin secreții ale aparatului respirator (în timpul strănutului, al tusei sau prin expirare) și nu este transportat de către o populație sau un anumit grup. Dacă ați citit că virusul este răspândit în mod deliberat de migranți sau de grupuri etnice specifice, vă asigurăm că nu există niciun temei științific în acest sens. De fapt, COVID-19 este o criză globală care necesită solidaritate la nivel mondial.

Avertismentele  transmise de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la fake news vin în contextul în care cea mai recentă actualizare a raportului realizat de echipa Serviciului European de Acțiune Externă, East Stratcom, arată că Rusia și China continuă să utilizeze criza sanitată provocată de pandemia de coronavirus pentru a difuza fake news.

”În Uniunea Europeană și nu numai, mesajele de dezinformare (disinformation) urmăresc să alimenteze (…) neîncrederea în capacitatea instituțiilor democratice de a oferi răspunsuri eficiente pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Unii actori statali sau sprijiniți de state exploatează această criză sanitară pentru a-și promova interesele geopolitice, de cele mai multe ori punând la îndoială credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi”, precizează experții din cadrul East Stratcom.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Solidaritatea europeană în acțiune: Germania a donat României 100.000 de măști în lupta împotriva coronavirusului

Published

on

© Germany in the EU/ Facebook

Germania a donat un număr de 100.000 de măști României ca parte a sprijinului și a solidărității pe care Berlinul o demonstrează cu celelalte state membre ale Uniunii Europene afectate de pandemia de coronavirus, cel mai mare sprijin fiind alocat Italiei, țara cea mai afectată.

Potrivit unui document intitulat “COVID-19: Solidaritatea europeană în acțiune”,  Germania a trimis Italiei 7 tone de măști și alte echipamente de protecție.

“A mai donat, de asemenea, echipamente individuale de protecție Elveției, Austriei (8 milioane de mănuși), României (100 000 de măști) și Suediei (60 000 de măști)”, se mai arată în textul menționat.

Citiți și Comisia Europeană: Franța și Germania au donat Italiei mai multe măști de protecție decât China

Tot în ce privește Germania, mai multe orașe și landuri din Germania tratează pacienți în stare gravă din Italia și Franța, punând la dispoziția pacienților italieni și francezi propriile paturi de terapie intensivă.

Cazurile din Italia sunt tratate în Saxonia, Brandenburg, Berlin, Bavaria, Hessa, Renania de Nord-Westfalia și Saxonia Inferioară.

Ministerul german al afacerilor externe a confirmat că un număr de 73 de paturi de terapie intensivă sunt ocupate de pacienți italieni.

În orașul Leipzig, au sosit doi pacienți din Bergamo, din nordul Italiei. Hessa a preluat 10 pacienți din regiunea parteneră Emilia-Romagna. Pacienții francezi de la terapie intensivă sunt tratați în landurile Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat, Hessa și Saarland.

De asemenea, Franța a donat Italiei 1 milion de măști și 20 000 de costume de protecție, iar Austria a transportat 1,5 milioane de măști în Italia. Totodată, Cehia a oferit 10 000 de costume de protecție Italiei și alte 10 000 de costume Spaniei.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending