Connect with us

COMISIA EUROPEANA

EuObserver: Comisia Europeană și-a fixat calendarul privind viitoarea extindere a UE. În ce an ar putea adera statele din Balcanii de Vest

Published

on

Uniunea Europenă se pregătește să fixeze anul 2025 ca termen pentru noul val de extindere, dar disputele din zona Balcanilor ar putea să reprezinte o frână impusă avântului.

Anul 2025, stație pentru țările din Balcanii de Vest care ar putea urca în trenul european

”Partenerii din Balcanii de Vest beneficiază acum de o ferestră de oportunitate istorică. Pentru prima dată, perspectiva lor de aderare are cel mai bun cadru temportal”, ar urma să spună comisarul european pentru Politica de Vecinătate și negocieri de Extindere, Johannes Hahn, în cadrul evenimentului care marchează adoptarea unei noi strategii în acest sens, ce va avea loc pe 14 februarie.

”Cu o voință politică puternică, asigurarea implementării unor reforme reale și soluții durabile pentru disputele cu vecinii, Muntenegru și Serbia ar trebui să fie pregătite pentru statutul de membru până în 2025”, mai este precizat în document, la care EuObserver a avut acces.

În acesta ar urma să fie precizat că Albania, Bosnia, Macedonia și Kosovo ”ar trebui să avanseze pe calea lor europeană până atunci” sau, potrivit unei fraze care se așezată între paranteze, ”negocierile ar trebuie să fie avansate până atunci”.

Noua strategie va reprezenta o schimbare de poziție. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

Serbia și Muntenegru au deschis deja negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Albania și Macendonia speră că vor reuși acest lucru în acest an, în eventualitatea în care Macedonia va reuși să rezolve disputa privind numele, diferend pe care îl are cu Grecia.

Bosnia speră să obțină statutul de stat candidat, în vreme ce Kosovo, ultima din lista țărilor din Balcani care aspiră la statutul de membru al UE, intenționează să solicite în mod oficial să fie considerat drept candidat pentru aderarea la comunitatea europeană.

Documentul Comisiei punctează că litigiile locale ar putea împiedica ceea ce este catalogat drept un ”calendar ambițios”.

”UE nu poate și nu va importa litigii bilaterale, de aceea toți partenerii din Balcanii de Vest care sunt implicați (n.r. în asffel de litigii) trebuie să rezolve astfel de dispute urgent”, a spus proiectul.

Acesta a propus ca litigiile de frontieră restante să fie soluționate de tribunalele de arbitraj, de exemplu în Haga, și că orice hotărâre trebuie să fie “obligatorie, definitivă” și “pe deplin respectată”.

Disputa Serbia vs. Kosovo

Cea mai spinoasă dispută este cea legată de nerecunoașterea independenței Kosovo de către Serbia. Reprezentând un semnal pentru Belgrad, documentul Comisiei menționează că ”pionierii pe calea europeană au un interes strategic” în susținerea aspirațiilor europene ale ”partenerilor săi”.

Acesta mai spune că ”o normalizare a relațiilor între Serbia și Kosovo sub forma unui acord obligatoriu pentru ambele părți” este ”crucial” pentru perspectivele europene ale ambelor tabere.

În pofida disputelor interne, cinci state europene, printre care și România, nu au recunoscut independența Kosovo.

Între timp, președintele AAK – Alianța pentru Viitorul Kosovo și fost premier, Ramuj Haradinaj, a amenințat că va bloca ancheta Tribunalului de la Haga care l-a citat ca urmare a unui acuzații aduse de Serbia, potrivit căreia acesta se face responsabil de crime de război.

Statele Unite au acționat prompt. Acestea au refuzat să îi asigure obținerea vizei pentru a participa la un eveniment care se desfășoară în Iowa pe 11 februarie.

Diferend privind numele Macedoniei între Atena și Skopje

Foto: Wikipedia

Grecia a blocat discuțiile de aderare a Macedoniei la UE și NATO timp de aproape un deceniu pe motiv că numele Macedoniei implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei.

Dar noul guvern de la Skopje și Atena au indicat că sunt aproape de a ajunge la o înțelegere negociată de ONU.

Citiți și Macedonia, decisă să își modifice denumirea statală pentru a pune capăt disputei cu Grecia. Ce nume ar putea avea noua țară europeană

“Avem o fereastră pentru o soluție, în măsura în care schimbarea de poziție a vecinilor se dovedește a fi cinstită”, a declarat premierul grec Alexis Tsipras luni după ce a purtat discuții cu omologul său macedonean, Zoran Zaev.

Ministrul grec de externe a declarat că Grecia încă dorește ca Macedonia, cunoscută în mod formal ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, să adopte un nume compozit cu o calificare geografică.

În schimb, Zaev a refuzat să speculeze o soluție, specificând că ”nu dorește să ruineze procedura negocierilor iminente”.

Croația și Slovenia, care sunt deja state membre UE, nu pot ajunge la un consens asupra graniței lor maritime, aspect ce ar putea împiedica extinderea ulterioară, a declarat Juncker luni înainte de întâlnirea cu președintele sloven, Borut Pahor, la Bruxelles.

Croația are, de asemenea, dispute nerezolvate cu Bosnia, Muntenegru și Serbia privind granița terestră. 

Agenda propusă de Juncker privind regiunea Balcanilor va prinde contur în timpul președinției bulgare, care, a preluat portofoliul la 1 ianuarie, pentru șase luni.

UE va găzdui un summit privind Balcanii de Vest la 18 mai, la Sofia – cu ocazia a celei de-a 15-a aniversări a unui precedent summit UE care a avut loc la Salonic, în Grecia, când statele membre ale blocului comunitar au promis că vor depune eforturi pentru apropierea UE de acestă regiune.

De asemenea, Comisia intenționează să publice rapoartele periodice privind progresul aspiranților din Balcani în aprilie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP. Photographer: Philippe BUISSIN

După patru luni de la prezentarea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, în luna aprilie, embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare mierucuri la miezul nopții, relatează AFP și Agerpres

Acest embargo decretat în aprilie de statele membre devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc.

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni prezentat de Ursula von der Leyen în luna aprilie avea șase linii principale de acțiune, printre care sectorul energetic, dar și cel bancar. Astfel UE a decis atunci să interzică importul de cărbune din Rusia, a cărui valoare se ridică la 4 miliarde de euro anual, reducând astfel o sursă importantă de venituri pentru Moscova. 

Reamintim că la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru sfârșitul verii și pentru perioada de iarnă. Acest lucru va asigura accesul autorităților naționale la vaccinuri, inclusiv la vaccinuri adaptate variantelor, dacă sunt autorizate, în momentul în care au nevoie de ele pentru propriile campanii de vaccinare și pentru a-și sprijini partenerii mondiali, informează un comunicat.

Acest acord va adapta calendarele de livrări convenite inițial prin contract. Livrările de doze programate inițial pe parcursul verii vor fi, prin urmare, efectuate în septembrie și în toamna și iarna anului 2022, atunci când statele membre vor avea cel mai probabil nevoie de stocuri suplimentare de vaccinuri pentru campaniile naționale și pentru a-și îndeplini angajamentele internaționale în materie de solidaritate.

De asemenea, acordul garantează că, în cazul în care unul sau mai multe vaccinuri adaptate primesc autorizație de introducere pe piață, statele membre pot alege să primească vaccinurile adaptate în temeiul contractului actual.

În acest context, la cererea anumitor state membre, acordul garantează, de asemenea, 15 milioane de doze suplimentare de vaccinuri candidate de rapel împotriva variantei Omicron, furnizate de Moderna, cu condiția obținerii autorizației de introducere pe piață în termene care să permită utilizarea acestor doze în campaniile de vaccinare. 

„Creșterea ratelor de vaccinare și rapel împotriva COVID-19 este esențială în vederea pregătirii pentru lunile de toamnă și iarnă. Pentru a asigura cel mai bine pregătirea comună, statele membre trebuie să aibă la dispoziție instrumentele necesare. Acestea includ vaccinuri adaptate la variante în măsura și în momentul în care acestea sunt autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente. Acordul va asigura accesul statelor membre la dozele de vaccin de care au nevoie și la momentul potrivit pentru a-și proteja cetățenii”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

În 2020, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială a unei serii de vaccinuri împotriva COVID-19. A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.

Măsurile respective, care au implicat un risc în 2020, au avut în mod clar efectul scontat, dezvoltarea vaccinurilor dovedindu-se a fi un mare succes: Statele membre au avut în mod egal acces la vaccinuri sigure și eficace cât mai devreme posibil și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice.

În plus, un număr mare din aceste vaccinuri au putut fi utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei.  Până la sfârșitul lunii iulie 2022, UE a exportat peste 2,4 miliarde de doze de vaccin în 168 de țări. Statele membre au partajat peste 478 de milioane de doze, dintre care aproximativ 406 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare (circa 82 % dintre ele prin COVAX). În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dețin stocurile strategice de vaccinuri care le sunt necesare pentru a face față evoluțiilor epidemiologice posibile ale virusului care provoacă COVID-19, având în vedere incertitudinile cu privire la evoluția și impactul său din viitor. Strategia UE privind vaccinurile oferă statelor membre certitudinea că vor dispune de stocurile de care au nevoie, inclusiv de vaccinuri adaptate.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

U.E.2 hours ago

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

ROMÂNIA2 hours ago

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

U.E.2 hours ago

Ucraina: UE a livrat peste 60. 000 de tone de asistență umanitară pentru salvarea de vieți omenești

MAREA BRITANIE3 hours ago

Regatul Unit și Danemarca își suplimentează sprijinul financiar și militar furnizat Ucrainei: Stăm umăr la umăr în fața ”invaziei lui Putin”

U.E.4 hours ago

România și alte cinci țări UE trimit pompieri și aeronave în Franța pentru a lupta cu incendiile de pădure. Emmanuel Macron mulțumește ”partenerilor pentru solidaritatea europeană”

ROMÂNIA5 hours ago

Incendii de vegetație în Thassos. MAE recomandă românilor să evite deplasările în zonele afectate 

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Contractul care face posibile schimburile comerciale de energie electrică între România și R. Moldova a fost semnat. Primele tranzacții sunt estimate pentru luna octombrie

ROMÂNIA6 hours ago

Zona cargo a Aeroportului Internațional Timișoara s-ar putea dezvolta ca hub comercial european

NATO7 hours ago

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

ROMÂNIA1 hour ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending