Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UPDATE: Corina Creţu a trecut examenul în Parlamentul European. EurActiv: Parlamentul European are rezerve în privinţa a şase comisari desemnaţi

Published

on

corina cretu audiere parlament comisieUPDATE: Marian Jean Marinescu a declarat pentru EurActiv.ro ca rezultatul final al evaluarii in comisia Dezvoltare Regionala este pozitiv iar Grupul Partidului Popular European (PPE) a fost de acord cu acesta. Aceasta, desi Partidul Popular European a transmis public nemultumirea fata de raspunsurile pe care le-a oferit in cadrul audierii, din cauza ca nu a demonstrat idei concrete in cadrul  raspunsurilor oferite. Comunicatul de presa al PPE mentioneaza faptul ca nu a raspuns concret la intrebarea legata de cum va rezolva problema platilot restante ale Comisiei Europene, in valoare de peste 23 miliarde euro.
Mai exact, eurodeputatul olandez Lambert van Nistelrooij, citat in comunicatul de presa al PPE, a spus ca “Este bine ca doamna Cretu este constienta de problema, dar nu a venit cu nicio idee clara despre cum o va aborda”.

Cu toate acestea, Grupul PPE a fost de acord cu evaluarea pozitiva, astfel ca “examenul” s-a incheiat pentru candidatul din partea Romaniei in viitorul Executiv european.

Parlamentul European a luat şase “ostatici” până în prezent din rândul comisarilor desemnaţi, între care candidata României Corina Creţu, pregătind terenul pentru negocieri dificile cu Executivul UE şi o posibilă remaniere a echipei propuse de Jean-Claude Juncker.

Cu 21 de audieri deja încheiate şi alte şase care urmează, Parlamentul European şi-a exprimat rezervele în privinţa a cel puţin şase candidaţi, relatează site-ul EurActiv.com.

Europarlamentarii cehi au fost primii care au recunoscut că Vera Jourova, comisar desemnat de Cehia pentru Justiţie, Protecţia Consumatorului şi Egalitatea de Gen, ar putea fi luată “ostatică” de Parlament în urma prestaţiei sale neconvingătoare la audieri.

Ei au declarat, de asemenea, că un alt candidat, spaniolul Miguel Arias Cañete, reprezintă o problemă şi mai mare, iar Jourova s-ar putea pregăti pentru a obţine portofoliul energiei, care îi fusese repartizat lui Cañete. Acesta din urmă a generat dezbateri intense în privinţa legăturilor sale cu industria petrolieră şi cu schimbările de ultim moment din declaraţia sa de interese.

Ungarul Tibor Navracsics, desemnat pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Cetăţenie, pare de asemenea să se afle în dificultate, în principal din cauza faptului că este considerat un susţinător loial al modelului de “democraţie neliberală” promovat de premierul Viktor Orban.

Pentru a restabili echilibrul politic, candidata României Corina Creţu, din partea socialiştilor şi desemantă drept comisar pentru Politică Regională, este de asemenea într-o situaţie incertă, în timp ce Partidul Popular European de centru-dreapta consideră prestaţia sa neconvingătoare. Cañete şi Navracsiscs sunt afiliaţi PPE, în timp ce Jourova este socialistă.

Alţi doi comisari desemnaţi sunt în vizorul PE, dar ei fac parte dintr-o categorie diferită din cauza faptului că reprezintă ţări mari. Francezul Pierre Moscovici, căruia Juncker i-a încredinţat portofoliul Economiei şi Afacerilor Financiare, este suspectat că ar fi calul troian al Parisului, cu misiunea de a permite ţării sale să depăşească deficitul bugetar fără a suporta sancţiuni.

În mod similar, britanicul Jonathan Hill, comisar desemnat pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare şi Piaţa de Capital, este văzut de unii europarlamentari drept trimisul Londrei în Executivul UE şi a fost numit “lupul paznic la oi”.

COMISIA EUROPEANA

“Ne-am respectat promisiunea față de Europa”: Ridicarea MCV și aderarea României la Schengen, printre reușitele cu care Comisia Von der Leyen își face bilanțul înainte de Congresul PPE și alegerile europene

Published

on

© European Commission

Comisia Europeană a publicat vineri, 1 martie, o prezentare generală a principalelor rezultate obținute de Colegiul comisarilor de la preluarea mandatului la 1 decembrie 2019. Documentul, intitulat “Respectarea promisiunii noastre față de Europa: Povestea Comisiei von der Leyen“, trece în revistă crizele gestionate de UE – de la pandemie la redresare economică și de la răspunsul ferm față de invazia Rusiei împotriva Ucrainei la întărirea capabilităților europene și la soluțiile identificate pentru cea mai gravă energetică din ultimele decenii.

Documentul prezintă în detaliu modul în care Comisia și-a menținut angajamentul cu privire la cele șase priorități pe care le-a stabilit la începutul mandatului – Green Deal-ul european și o strategie de creștere care protejează clima, consolidarea poziției de lider în domeniul digital a Europei, o abordare concretă pentru a stimula dezvoltarea Europei competitivitatea industrială a Europei, o economie socială de piață, combaterea migrației ilegale, consolidarea democrației și a statului de drept și o Europă mai puternică și mai îndrăzneață în lume.

Cu toate acestea, documentul debutează cu rezultatele centralizate de Comisia Europeană cu privire la soluțiile identificate “la unele dintre cele mai mari încercări cu care s-a confruntat Europa vreodată”.

“De la combaterea unei pandemii mondiale la abordarea fenomenelor meteorologice extreme provocate de schimbările climatice, de la răspunsul la războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei la gestionarea celei mai grave crize energetice din ultimele decenii: această prezentare generală arată modul în care actuala Comisie, în pofida presiunilor exercitate de mai multe crize, și-a intensificat eforturile și a abordat în mod direct provocările. A luat măsuri în urma preocupărilor exprimate de europeni și a reușit să abordeze provocări cruciale cu care se confruntă generațiile viitoare de europeni. Pe scena mondială, actuala Comisie a ajutat UE să devină mai puternică și mai îndrăzneață, ridicându-se la înălțimea provocărilor geopolitice actuale”, arată executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ne-am ținut promisiunea. Ne-am menținut cursul în ceea ce privește cele șase priorități pe care le-am stabilit la începutul mandatului, găsind în același timp soluții la unele dintre cele mai mari încercări cu care s-a confruntat vreodată Europa”, se arată în preambulul documentului citat.

Documentul este publicat de Comisia Europeană în contextul în care cele mai mari familii politice europene – PPE și PES – organizează în aceste zile congresele politice premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European din 6-9 iunie. În vreme ce social-democrații europeni se reunesc la Roma pentru a oficializa candidatura comisarului european Nicolas Schmit la șefia Comisiei Europene, popularii europeni se vor întruni în perioada 6-7 martie la Congresul de la București găzduit de PNL, unde o vor nominaliza pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat în funcția de președinte al Comisiei Europene.

Printre rezultatele cu care Comisia von der Leyen se laudă se numără încheierea extinderea spațiului Schengen către Croația, România și Bulgaria și încheierea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) care fusese introdus în momentul aderării Bulgariei și României, ca o măsură tranzitorie pentru a facilita progresele în domeniul reformei judiciare și al lupta împotriva corupției. “Având în vedere că cele două state membre au realizat progrese remarcabile, a fost o chestiune de corectitudine să se pună capăt MCV-ului”, se arată în document.

De asemenea, “Comisia a depus eforturi pentru a crea condițiile care au permis extinderea în siguranță și cu succes a spațiului Schengen către Croația, România și Bulgaria, actualizând în același timp guvernanța și normele acestuia”.

În linii mari, sub capitolul “Gestionarea crizelor cu capul pe umeri”, Comisia Europeană evocă “înfrângerea pandemiei” prin finanțarea programelor de vaccinuri ale companiilor farmaceutice, livrarea vaccinurilor COVID-10 către statele membre, implementarea certificatelor digitale COVID-19, mobilizarea a 53,7 miliarde de euro pentru susținerea partenerilor globali, crearea COVAX și donarea de vaccinuri în calitate de cel mai mare donator global, instrumentul SURE pentru sprijinirea salariaților și companiilor și constituirea unei Uniuni a Sănătății.

Referitor la “Stimularea redresării Europei“, executivul de la Bruxelles arată cum din planul Next GenerationEU de 800 de miliarde de euro au fost utilizate fonduri de 225 de miliarde de euro, inclusiv în privința obiectivelor de tranziții verzi și digitale.

În timp ce tancurile rusești treceau granița, Uniunea Europeană a luat apărarea Ucrainei cu unitate, putere și hotărâre, prin găzduirea a peste 4 milioane de refugiați ucraineni în UE, furnizarea de asistență umanitară, financiară și militară fără precedent din partea UE și a statelor membre, care a ajuns până în prezent la peste 88 de miliarde de euro, inclusiv 28 de miliarde de euro în sprijin militar, deschiderea culoarelor solidarității pentru exportul la 122 de milioane de tone de produse agricole, introducerea a 13 pachete de sancțiuni pentru a paraliza mașina de război a Moscovei, imobilizarea a peste 200 de miliarde de euro de la Banca Centrală a Rusiei și sprijinirea colectării de probe privind crimele de război ale Rusiei.

Cu ajutorul planului revoluționar al Comisiei, REPowerEU, Bruxelles-ul argumentează că a asigurat aprovizionarea cu energie și arată că a redus dependența europeană de Rusia, prin diversificarea aprovizionării, reducerea cu 18% a consumului de gaz datorită eforturilor cetățenilor și companiilor, producerea de energie electrică din mai multă energie eoliană decât din gaze etc. “Datorită acțiunilor combinate pe care le-am întreprins, prețurile de astăzi sunt de aproape 10 ori mai mici decât erau în perioada de vârf a crizei. Iar dependența Europei de combustibilii fosili din Rusia a luat sfârșit, o dată pentru totdeauna”, subliniază Comisia Europeană.

Actuala Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen și-a început mandatul la 1 decembrie 2019 și urmează să îl încheie la 30 noiembrie 2024.

Documentul integral de bilanț este disponibil aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 164 de milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor agricoli

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de aproximativ 164 de milioane de euro (815,5 milioane de lei) pentru sprijinirea sectorului producției agricole pimare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al instituției, schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de ajutor de stat pentru criză și tranziție, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023, pentru a sprijini măsuri în sectoare care sunt esențiale pentru accelerarea tranziției ecologice și reducerea dependenței de combustibili.

În cadrul schemei, sprijinul va consta în ajutoare limitate sub formă de subvenționare a dobânzii la împrumut. Măsura se va adresa producătorilor agricoli care riscă să își piardă lichiditățile financiare din cauza dificultăților de pe piața agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Concret, în cadrul schemei românești, ajutorul (i) nu va depăși 280.000 de euro per beneficiar; și (ii) va fi acordat până cel târziu la 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar de criză și de tranziție.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În urma acordului dintre PE și Consiliul UE privind revizuirea cadrului financiar multianual, Comisia Europeană propune modificarea bugetului UE pentru 2024 pentru a continua finanțarea priorităților UE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus modificarea bugetului UE pentru 2024 pentru a reflecta modificările intervenite în urma acordului dintre Parlamentul European și Consiliu privind revizuirea cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027.

Potrivit unui comunicat al executivului european, bugetul modificat va permite Uniunii să asigure îndeplinirea în continuare a priorităților sale comune în cursul acestui an, în beneficiul cetățenilor europeni și nu numai.

”Prin modificarea adusă astăzi bugetului anual al UE pentru 2024, ne asigurăm că bugetul va continua să sprijine îndeplinirea tuturor priorităților noastre politice. Operaționalizăm astfel revizuirea la jumătatea perioadei a CFM pentru perioada 2021-2027. Bugetul UE rămâne principalul instrument prin care răspundem provocărilor cu care se confruntă UE și care ne permite să punem în mișcare agenda noastră politică europeană”,  a transmis Johannes Hahn, comisar pentru buget și administrație.

În special, bugetul va consolida sprijinul nostru pentru Ucraina, va stimula investițiile în tehnologiile critice și în apărare și va oferi resurse suplimentare pentru sprijinirea partenerilor noștri din Balcanii de Vest. Un alt avantaj al acestei modificări este acela că bugetul UE va dispune de mijloace mai adecvate pentru a veni în ajutorul statelor membre afectate de dezastre naturale și al țărilor care se confruntă cu crize umanitare.

Prin această modificare, bugetul anual al UE pentru 2024 va crește cu peste 5,8 miliarde EUR, sumă care va permite acoperirea următoarelor elemente:

  • Consolidarea Mecanismului pentru Ucraina și mobilizarea Rezervei pentru Ucraina, cu o sumă de 4,8 miliarde EUR;
  • Consolidarea Fondului european de apărare în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) cu 376 de milioane EUR;
  • Consolidarea Rezervei pentru solidaritate europeană și a Rezervei pentru ajutoare de urgență (fosta Rezervă pentru solidaritate și ajutoare de urgență) cu 365 de milioane EUR;
  • Consolidarea Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, cu 501 milioane EUR, în așteptarea adoptării de către colegiuitori a propunerii Comisiei;
  • Adaptarea rezervei pentru Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați la nevoile reale din ultimii ani.

Comisia a înaintat proiectul de buget rectificativ (PBR) Parlamentului European și Consiliului, spre aprobare.

De la adoptarea, în 2020, a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, UE s-a confruntat cu o serie de provocări neașteptate și fără precedent: de la invadarea brutală a Ucrainei de către Rusia și consecințele acesteia la intensificarea migrației după pandemie și accelerarea inflației și a ratelor dobânzilor.

Bugetul UE a jucat un rol esențial în acest context, oferind UE mijloacele necesare pentru a răspunde acestor provocări. Abordarea acestor provocări multiple a adus însă resursele Uniunii până aproape de epuizare, afectându-i capacitatea de a răspunde chiar și la cele mai urgente provocări.

Pentru a se asigura că bugetul UE poate continua să sprijine îndeplinirea celor mai importante obiective stabilite, Comisia Europeană a propus, în iunie 2023, consolidarea bugetului pe termen lung al UE. La 1 februarie 2024, liderii UE au confirmat toate prioritățile incluse în propunerea Comisiei și au convenit asupra primei revizuiri din istoria UE a bugetului pe termen lung al Uniunii, asupra creării Mecanismului pentru Ucraina și a platformei STEP. Acest pachet a fost, de asemenea, convenit cu Parlamentul European, ceea ce va duce la intrarea în vigoare a Regulamentului revizuit privind CFM la 1 martie 2024.

Proiectul de buget rectificativ operaționalizează revizuirea CFM pentru anul 2024, convenită de Parlamentul European și de Consiliul în noiembrie 2023.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

NATO11 hours ago

Sondaj: 77% dintre suedezi consideră că securitatea țării lor ”este întărită” prin aderarea la NATO

S&D13 hours ago

Vicepreședinele PES Victor Negrescu: Susținem integrarea completă a României în Schengen și dezvoltarea măsurilor pentru creșterea nivelului de trai în toate statele UE

U.E.14 hours ago

Focurile armatei israeliene au ucis civili palestinieni în timpul operațiunilor de distribuire a ajutoarelor în Gaza, acuză Josep Borrell, care cere o anchetă internațională

COMUNICATE DE PRESĂ14 hours ago

A murit scriitorul Dinu Săraru, membru fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România, care lasă în urmă o moștenire de neegalat în literatură, teatru și gazetărie

ROMÂNIA15 hours ago

Cătălin Predoiu, după întâlnirea cu ministrul italian de Interne: Am convenit să dezvoltăm cooperarea polițienească pentru combaterea crimei organizate, a traficului de droguri și a traficului de ființe umane

ROMÂNIA16 hours ago

Sebastian Burduja vine cu ”noutăți importante” în domeniul energiei: România își consolidează poziția geostrategică pentru întreaga regiune

ROMÂNIA17 hours ago

La Forumul Diplomatic de la Antalya, Luminița Odobescu a subliniat importanța consolidării posturii NATO de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre, în paralel cu dezvoltarea economică

S&D1 day ago

Nicolas Schmit, ales candidat comun al PES pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Partidul Socialiștilor Europeni a adoptat programul electoral pentru alegerile europarlamentare din iunie

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

32 de ani de la războiul de pe Nistru. Maia Sandu și UE ”condamnă agresiunile armate” și transmit un mesaj ”forțelor care încearcă să sădească neîncredere și discordie” în R. Moldova: Nu vor reuși

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu a stabilit cu Pedro Sanchez ”ultimele detalii privind acordarea dublei cetățenii pentru românii care trăiesc în Spania”: În curând, această dorință a românilor din Spania o să devină realitate

ROMÂNIA3 days ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA5 days ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA5 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO1 week ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 week ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA2 weeks ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending