Connect with us

U.E.

Eurobarometru. 55% dintre români consideră că relațiile sexuale fără consimțământul femeii sunt uneori justificabile

Published

on

Ziua de 25 noiembrie declarată Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor a adus încă o dată în fața opiniei publice violența cu care femeile de pe întreg globul se confruntă, în pofida numeroaselor eforturi ale statelor, organizațiilor internaționale guvernamentale sau non-guvernamentale.

screen-shot-2016-11-26-at-1-12-04-pmAstfel, la nivel mondial, una din trei femei este agresată, putând vorba despre violență domestică, exploatare sexuală și economică, atacuri pe străzi sau la locul de muncă, hărțuire în mediul on-line sau atunci când fac sport, viol, mutilare ori căsătorie forțată.

În ceea ce privește situația la nivelul Uniunii Europene, aproape un sfert din femei și fete  cu vârsta de peste 15 ani au fost agresate fizic și/sau sexual de către un partener. Mai mult de 25 % din europeni consideră că relațiile sexuale fără consimțământul femeii sunt uneori justificabile. Peste 20 % din europeni cred că deseori femeile inventează sau exagerează faptele de abuz sau viol. În realitate, de multe ori, victimele actelor de violență nici măcar nu depun plângere, iar martorii ezită uneori să intervină. 

Cu adevărat îngrijorător este faptul că la nivelul României, potrivit datelor ultimului Eurobarometru, 55% dintre persoanele chestionate consideră că relațiile sexuale fără consimțământul femeii sunt uneori justificabile, țara noastră aflându-se astfel pe primul loc. 

În cadrul acestui clasament, România este urmată de Ungaria (47%), Bulgaria (43%). Media europeană este  de 27%, iar statele cele mai puțin tolerante la agresiunea sexuală sunt Finlanda (11%), Spania (8%) și Suedia (6%).

Femeile și fetele sunt cu atât mai vulnerabile în situații de conflict și de urgență, când se amplifică actele de violență și de extorsiune și diverse forme de trafic, de exploatare și de violență împotriva lor. Drept urmare, milioane de femei și fete sunt nevoite să-și părăsească casele. Însă, pe drum sau în taberele de refugiați, ele riscă să fie agresate de alți migranți, de traficanți și chiar de reprezentanții autorităților, în unele țări din afara UE. Aproape toate victimele traficului pentru exploatare sexuală din UE sunt femei și fete tinere originare din țări terțe, ajunse într-o nouă țară după o călătorie periculoasă.

U.E.

Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European

Published

on

© European Union

 Premierul ceh Petr Fiala a anunțat miercuri că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și ale cărei tentacule erau întinse până în Parlamentul European, anunță AFP, citat de Agerpres.

Site-ul de informații Voice of Europe, cu sediul la Praga, era utilizat pentru a răspândi informații menite să descurajeze UE să continue sprijinul pentru Ucraina în lupta acesteia din urmă în fața războiului ilegal și neprovocat declanșat de Rusia în februarie 2022.

Conform detaliilor oferite de Fiala, rețeaua pro-rusă demascată de Serviciul de Informații Ceh (BIS) derula activități care ”puteau avea un efect important asupra securității Cehiei și a UE”.

”Acest grup desfăşura pe teritoriul UE operaţiuni şi activităţi menite să submineze integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, a adăugat prim-ministrul Cehiei în faţa jurnaliştilor.

”Activitatea grupului (…) merge de asemenea până în Parlamentul European”, a mai spus el, fără a dezvălui detalii.

Potrivit BIS, reţeaua era finanţată din Rusia.

Potrivit publicaţiei Denik N, responsabili politici europeni ce cooperează cu site-ul Voice of Europe, care a publicat apeluri ale unora dintre ei pentru încetarea ajutorării Ucrainei, au fost plătiţi din fonduri ruse, care au finanţat de asemenea campanii pentru viitoarele alegeri europene.

La finalul anului trecut, premierul Estoniei, Kaja Kallas, atrăgea atenția asupra campaniei de dezinformare a Rusiei privind războiul din Ucraina, care urmărește să provoace ”diviziuni politice interne şi să influenţeze voturile democratice”.

Aceasta explica la momentul respectiv că această campanie de dezinformare ajunge la publicul larg prin intermediul rețelelor de socializare.

Pentru că fenomentul dezinformării devine unul din ce în ce mai răspândit, având potențial de intensificare în acest an, având în vedere că este unul al alegerilor europene, Parlamentul European a adoptat deja noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine, mai ales că există toate șansele ca Ucraina să fie o temă centrală a acestora. 

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat trei inițiative menite să promoveze cooperarea transnațională între instituțiile de învățământ superior, cu scopul final de a institui o diplomă europeană.

Această inițiativă voluntară ar aduce beneficii studenților și comunității academice prin încurajarea mobilității educaționale în cadrul UE și îmbunătățirea competențelor transversale ale studenților. În plus, o astfel de diplomă ar răspunde cerințelor pieței muncii și ar spori atractivitatea absolvenților pentru viitorii angajatori, atrăgând în același timp studenți din întreaga lume și consolidând competitivitatea europeană.

Cele trei inițiative se concentrează pe eliminarea barierelor juridice și administrative care împiedică instituțiile partenere să dezvolte programe comune de diplome competitive la nivel de licență, masterat sau doctorat. Propunerile se bazează pe principiile autonomiei instituționale și a libertății academice ale universităților și respectă competențele statelor membre și ale guvernelor regionale în domeniul învățământului superior.

Pachetul cuprinde o comunicare referitoare la un proiect de diplomă europeană și două propuneri de recomandări ale Consiliului pentru sprijinirea sectorului învățământului superior. Acestea vizează îmbunătățirea proceselor de asigurare a calității și recunoașterea automată a calificărilor în învățământul superior, precum și crearea unor cariere academice mai atractive și durabile.

Proiectul de diplomă europeană propus ar stabili un cadru pentru programe comune voluntare la nivel național, regional sau instituțional, bazate pe criterii convenite la nivel european. Acesta ar facilita cooperarea între instituțiile de învățământ superior din diferite țări și ar simplifica procesele administrative.

Comunicarea propune o cooperare între statele membre ale UE și sectorul învățământului superior pentru crearea unei diplome europene recunoscute automat în întreaga UE. Propunerea urmărește o abordare treptată, oferind două puncte de intrare posibile pentru statele membre: o etichetă europeană pregătitoare sau o diplomă europeană ancorată în legislația națională.

Comisia intenționează să sprijine eforturile statelor membre pentru obținerea diplomei europene prin diverse acțiuni concrete, inclusiv prin intermediul programului Erasmus+.

În plus, Comisia propune îmbunătățirea proceselor de asigurare a calității și recunoașterea automată a diplomelor universitare în întreaga UE, pentru a facilita crearea de programe transnaționale de înaltă calitate.

Propunerea de recomandare a Consiliului vizează și recunoașterea și recompensarea adecvată a diverselor roluri ale personalului academic, promovând cariere academice atractive și durabile.

Pachetul va fi discutat cu Consiliul UE și cu alte părți interesate din învățământul superior, în vederea colaborării pentru realizarea diplomei europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

Published

on

© European Commission/ X

Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al 9-lea raport privind coeziunea, care arată că politica de coeziune își îndeplinește misiunea de a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale din întreaga UE.

Instituția constată că s-au înregistrat progrese importante în reducerea decalajelor existente între statele membre și între regiuni, consolidând piața unică a UE și garantând că Uniunea Europeană continuă să investească în capitalul uman și în dezvoltarea durabilă. Exploatarea întregului potențial al fiecărei regiuni consolidează competitivitatea și reziliența Uniunii în ansamblu.

Stimularea creșterii economice și a ocupării forței de muncă

Politica de coeziune este un motor important al dezvoltării durabile și al creșterii economice. Pe termen lung, se preconizează că fiecare euro investit prin politica de coeziune se va tripla, până în 2043, fapt ce echivalează cu o rată anuală de rentabilitate de aproximativ 4%. Datorită politicii, se estimează că până în 2027 vor fi create 1,3 milioane de locuri de muncă suplimentare în UE, cu o pondere mare în sectoarele legate de tranziția verde și digitală. Politica de coeziune asigură, de asemenea, că dezvoltarea economică a regiunilor are un efect pozitiv asupra pieței unice a UE, datorită legăturilor comerciale și de investiții.

Până la sfârșitul anului 2022, finanțarea politicii de coeziune prin cadrul financiar multianual 2014-2020 a sprijinit peste 4,4 milioane de întreprinderi, a creat 370.000 de locuri de muncă în aceste firme și a reprezentat aproximativ 13% din totalul investițiilor publice din UE, ajungând la 51% pentru statele membre mai puțin dezvoltate.

Anul 2024 marchează 20 de ani de când UE a primit noile state membre în cea mai mare etapă de extindere de până acum. În această perioadă, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al statelor membre care au aderat de atunci a crescut de la 52% la aproape 80% din media UE. Decalajul față de restul UE s-a redus la jumătate. Rata șomajului în aceste state membre a scăzut de la o medie de 13% la 4%.

Investind pentru a implementa tranziția verde pe teren

Cu un buget de 392 de miliarde EUR, programele de finanțare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 vor continua să investească în competitivitatea Europei, în tranzițiile verzi și digitale, în capitalul uman și incluziunea socială și în conectivitatea fizică și digitală, consolidând în același timp implicarea cetățenilor. În contextul penuriei persistente de forță de muncă, politica de coeziune va continua să abordeze probleme precum șomajul în rândul tinerilor și învățarea pe tot parcursul vieții.

Peste 100 de miliarde EUR sunt programate pentru a sprijini acțiunile ecologice prin proiecte axate pe infrastructura de energie regenerabilă, eficiență energetică, rețele de transport durabile și inițiative de conservare a naturii. Politica va acorda, de asemenea, prioritate cercetării și inovației, permițând regiunilor să dezvolte tehnologii verzi.

Politica de coeziune a avut deja un impact semnificativ asupra realizării tranziției ecologice, alocând 69 de miliarde EUR între 2014 și 2020. Datorită acestor investiții, 550.000 de gospodării au beneficiat de o performanță energetică sporită a clădirilor, reducându-și astfel facturile la energie. A fost creată o capacitate de energie regenerabilă de 6.000 de megawați (înseamnă că acum sunt acoperite nevoile anuale de energie electrică a aproximativ 4 milioane de gospodării din UE), au fost instituite măsuri de protecție împotriva inundațiilor pentru 17 milioane de oameni; au fost implementate măsuri de conservare a habitatului pentru 3,4 milioane de hectare; și 6,9 milioane de oameni au avut acces la o aprovizionare îmbunătățită cu apă.

Raportul de astăzi subliniază că schimbările climatice exacerba inegalitățile regionale, având un impact mai puternic asupra regiunilor de coastă, mediteraneene și de sud-est ale UE.

Aici, costurile schimbărilor climatice se pot ridica la peste 1% din PIB anual. Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic trebuie realizată într-un mod just și echitabil, deoarece regiunile au capacități diferite de a culege beneficiile pe care le aduce. Acesta este motivul pentru care politica de coeziune investește pentru a crea locuri de muncă și oportunități în regiuni și pentru a crește rezistența la schimbările climatice și pentru a atenua riscurile.

Tranziția digitală pretutindeni

Digitalizarea va aduce o productivitate sporită, inovare și un acces mai bun la servicii. Cu toate acestea, regiunile UE au o capacitate inegală de a utiliza noile tehnologii. Politica de coeziune a investit 14 miliarde EUR între 2014 și 2020 pentru a depăși decalajul digital, atât social, cât și geografic, de exemplu, prin îmbunătățirea accesului la servicii de e-guvernare și e-sănătate și prin promovarea lansării benzii largă în regiunile îndepărtate și rurale. . Performanța rețelelor fixe s-a îmbunătățit în toate statele membre, iar 7,8 milioane de gospodării au beneficiat de o conexiune îmbunătățită în bandă largă.

Perioada de programare 2021-2027 investește semnificativ în digitalizare: aproximativ 40 de miliarde EUR sunt alocate acestui scop, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale, tehnologiilor digitale și accesul la o conexiune mai rapidă la internet în toate regiunile UE.

În același timp, Politica va sprijini, de asemenea, oamenii să dobândească abilitățile potrivite pentru a îmbrățișa schimbările aduse de tranzițiile ecologice și digitale, datorită celor 45 de miliarde EUR alocate educației și formării.

O politică de coeziune flexibilă care dă rezultate în perioade de criză

Politica de coeziune oferă o sursă stabilă de investiții publice în perioade de constrângeri bugetare. Deși își atingă obiectivele pe termen lung de a investi în măsuri structurale, de stimulare a creșterii, care sprijină dezvoltarea, locurile de muncă și ajută regiunile în contextul schimbărilor demografice și al tranzițiilor verzi și digitale, politica de coeziune s-a dovedit, de asemenea, a fi un instrument flexibil de sprijinire. Statele membre și regiunile în perioade de criză.

Aceasta include mobilizarea rapidă a resurselor pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt în timpul crizei de sănătate COVID-19.

Cu cele două pachete de sprijin lansate în primăvara anului 2020 (CRII și CRII+), Politica de Coeziune a canalizat 23 de miliarde EUR pentru combaterea pandemiei, sprijinind în special achiziționarea de ventilatoare, vaccinuri și medicamente pentru spitale, angajarea de personal suplimentar din domeniul sănătății și furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru grupurile vulnerabile.

Întrucât criza a avut un impact major asupra IMM-urilor, finanțarea din fondurile de coeziune a oferit un sprijin financiar urgent pentru investițiile în echipamente IT, pentru a se asigura că acestea se pot adapta la „noua normalitate”. Datorită acestui sprijin, toate categoriile de regiuni au revenit la nivelul PIB-ului din 2019 la doar doi ani după criza de sănătate cauzată de COVID-19, spre deosebire de criza financiară din 2008, în care a durat mai mult de 10 ani pentru ca unele regiuni să se redreseze.

Politica de coeziune a pus la dispoziție fonduri și mecanisme de flexibilitate pentru a ajuta regiunile să primească persoane care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Această finanțare a sprijinit măsuri de urgență, cum ar fi construirea de centre de primire și adăposturi și investiții în spitale mobile și în instalații sanitare. De asemenea, s-a acordat sprijin în domeniile ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, cum ar fi cursurile de limbă, asistența psihologică și accesul la servicii de îngrijire a copiilor și de asistență medicală.

Desprinderea învățămintelor pentru viitor

Deși convergența are loc, raportul subliniază că există în continuare unele provocări. Printre acestea se numără disparitățile subnaționale dintre zonele metropolitane mari și alte regiuni, precum și regiunile care se află într-o „capcană a dezvoltării” și care au rămas în urmă.

În multe state membre estice (cum ar fi Slovacia, Bulgaria și România), creșterile disparităților au fost determinate de ratele de creștere foarte ridicate din regiunile cele mai dezvoltate (de obicei, regiunea capitalei). În Franța și Grecia, disparitățile interne au crescut deoarece creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în regiunile mai sărace a fost deosebit de scăzută. În alte state membre, cum ar fi Portugalia, scăderea disparităților regionale se datorează performanței relativ slabe a unor regiuni dezvoltate, anterior dinamice.

Schimbările demografice au un impact și mai mare asupra acestor provocări, deoarece multe regiuni se confruntă cu o populație în vârstă de muncă în scădere, cu o populație mai tânără în creștere și cu dificultăți în păstrarea talentelor. Acest lucru demonstrează importanța sprijinirii coeziunii regionale și a investițiilor în locuri de muncă și oportunități pentru generația viitoare a Europei.

Și România se confruntă cu o astfel de problemă. În șase din cele 8 regiuni de dezvoltare ale țării (regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru) se observă o diminuare a populației apte de muncă și un număr mic și stagnant de oameni cu studii superioare. Populația din aceste regiuni și cea din regiuni din Bulgaria, Ungaria, Croația, sudul Italiei, Portugalia, estul Germaniei și regiunile de nord-est și ultraperiferice ale Franței, zone care trec prin aceleași probleme, reprezintă 16% din populația UE.

La rândul său, regiunea Nord-Vest din România se confruntă cu o migrare a talentelor. 

©Comisia Europeană

Pe baza învățămintelor desprinse din punerea în aplicare a politicii de coeziune, ținând seama, în același timp, de experiența altor instrumente, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență, Comunicarea privind cel de al 9-lea raport privind coeziunea subliniază necesitatea de a reflecta asupra modalităților de îmbunătățire a conceperii politicii pentru a-și îndeplini mai bine obiectivele tratatului. Printre aspecte se numără abordarea dinamicii economice emergente și a noilor dezechilibre, adaptarea sprijinului la nevoile regionale, accelerarea punerii în aplicare, simplificarea în continuare, o mai bună orientare către performanță și corelarea cu reformele, precum și flexibilitățile integrate pentru a reacționa la evenimente neprevăzute.

O primă discuție a constatărilor celui de-al 9-lea raport privind coeziunea va avea loc în cadrul celui de-al 9-lea Forum privind coeziunea, care va avea loc în perioada 11-12 aprilie 2 024, la Bruxelles. Reprezentanții părților interesate în fața autorităților naționale, regionale și locale vor reflecta asupra modului în care politica de coeziune poate continua să garanteze că nicio regiune nu este lăsată în urmă în cadrul schimbărilor structurale în curs.

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.54 mins ago

Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

POLITICĂ21 hours ago

Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

ROMÂNIA23 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Pentru România, apartenența la Francofonie înseamnă împărtășirea valorilor și a idealurilor umaniste, care au conturat modernitatea noastră și destinul nostru european

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE2 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL7 days ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”

Trending