Șase din zece europeni consideră că beneficiază de pe urma comerțului internațional, relevă cel mai recent Eurobarometru în domeniu, care evidențiază p creștere față de ultimul sondaj de acest fel din 2019.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, europenii apreciază beneficiile aduse de comerțul internațional, cum ar fi o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori și produse mai accesibile.

În plus, există un sprijin puternic pentru rolul UE în comerțul mondial, un interes deosebit pentru valorificarea politicii comerciale în vederea obținerii unor beneficii societale mai ample și o conștientizare critică a imperativelor strategice generate de tensiunile geopolitice.

”Acționăm întotdeauna în interesul cetățenilor UE și mă bucur să constat că acest lucru se reflectă în opiniile pozitive ale majorității europenilor, care consideră că beneficiază de pe urma comerțului internațional. Auzim tare și clar mesajul că UE trebuie să apere cetățenii de comerțul neloial și că politica comercială a UE trebuie să fie mai mult decât importuri și exporturi. Comerțul are un rol de jucat în protejarea consumatorilor, producătorilor și fermierilor europeni, precum și în creșterea competitivității UE și a securității sale economice. Sunt, de asemenea, foarte mândru de nivelul ridicat de încredere acordat UE pentru a-și conduce politica comercială într-un mod deschis și transparent. Cu toate acestea, știm că trebuie să facem încă mult mai mult pentru a explica mai bine europenilor valoarea adăugată a comerțului și pentru a risipi concepțiile greșite”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează pentru oameni.

Sprijinul pentru rolul central al UE în negocierea și apărarea intereselor statelor membre rămâne puternic: 74% dintre europeni sunt de acord că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă țările membre ar acționa pe cont propriu.

În plus, 82% dintre cetățenii UE cred că avem nevoie de norme comerciale internaționale pentru a menține condiții de concurență echitabilă.

Încrederea în capacitatea UE de a-și desfășura politica comercială în mod transparent și deschis a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă, ceea ce sugerează o încredere tot mai mare în capacitatea UE de a naviga în mod responsabil prin peisajul comercial global tot mai complex.

La întrebarea privind cel mai important motiv pentru care UE ar trebui să utilizeze politica comercială, altul decât promovarea comerțului UE cu țările din afara UE, sănătatea și siguranța consumatorilor sunt considerate o prioritate absolută.

De fapt, cetățenii se așteaptă, de asemenea, ca politica comercială a UE să protejeze sănătatea (35%), securitatea națională (27%) și tehnologiile sensibile (18%).

Această tendință indică o conștientizare a importanței comerțului pentru o securitate economică mai largă, precum și sprijinul pentru afirmare ca obiectiv-cheie al politicii comerciale a UE.

Rezultatele acestui Eurobarometru vor sta la baza discuțiilor privind viitorul politicii comerciale a UE în cadrul noii Comisii.

Eurobarometrul special 544, intitulat Atitudinea europenilor față de comerț și politica comercială a UE, este al treilea sondaj de acest tip care acoperă comerțul, cele două precedente datând din 2019 și 2010.

Sondajul a fost realizat în perioada 12 ianuarie – 4 februarie 2024 pe un eșantion de peste 26 000 de respondenți din diverse grupuri sociale și demografice din toate statele membre ale UE.

Metodologia utilizată a fost cea a sondajelor Eurobarometru standard, cu interviuri față în față în limba locală pe un eșantion aleatoriu reprezentativ.

64% dintre tinerii europeni intenționează să voteze în cadrul alegerilor europarlamentare care vor avea loc în perioada 6-9 iunie, relevă cel mai recent Eurobarometru privind tineretul și democrația, publicat de Comisia Europeană, care arată că tinerii din România (78%) sunt cei mai dornici să-și exercite dreptul de a vota în cadrul acestui scrutin european.

Conform datelor publicate în contextul în care anul 2022 a fost Anul European a Tineretului, 13% dintre persoanele chestionate au spus că nu vor vota la aceste alegeri, deși au vârsta eligibilă.

Citiți și: Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni

Restul respondenților se încadrează în următoarele categorii: alegători neeligibili (8%), nu sunt siguri de eligibilitatea sau de intenția lor de a vota (9%), preferă să nu răspundă (5%).

În 24 de state membre, majoritatea respondenților indică faptul că intenționează să voteze la viitoarele alegeri europene – cu cele mai mari procente înregistrate în România (78%) și Portugalia (77%).

© Eurobarometru

Ponderea persoanelor care ar putea vota este mai mică în Malta (47%), Letonia (46%) și Luxemburg (41%). În Bulgaria, Letonia, Luxemburg, Malta și Țările de Jos, mai mult de unul din cinci respondenți a răspuns că nu va vota, deși este eligibil (între 21% și 31%).

Participarea la acțiuni de schimbare a societății

Aproximativ unul din doi (49%) dintre tinerii europeni intervievați declară că au întreprins acțiuni pentru a schimba societatea, cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la un miting sau trimiterea unei scrisori unui politician, în ultimul an.

În nouă state membre, cel puțin 50% dintre tineri răspund că au întreprins o acțiune în ultimul an pentru a schimba societatea. Ponderea cea mai mare este observată în România (57%), în timp ce cea mai mică se înregistrează în Cipru (31%), Luxemburg (33%) și Suedia (34%).

© Eurobarometru

Atunci când tinerii din întreaga UE sunt întrebați cât de familiarizați sunt cu modalitățile de implicare în UE, 46% dintre ei declară că sunt la curent cu alegerile europene. Aproximativ un sfert (24%) sunt familiarizați cu canalele de socializare și site-urile web ale UE – de exemplu, Portalul european pentru tineret.

Tinerii consideră că prezența la vot la alegerile locale, naționale sau europene este cea mai eficientă acțiune pentru a-și face auzită vocea de către factorii de decizie – 38% dintre respondenții europeni și 41% dintre tinerii români au ales această opțiune.

© Eurobarometru

Pe locul al doilea se situează implicarea în social media prin exprimarea opiniilor lor, utilizarea hashtag-urilor sau schimbarea pozei de profil etc., acțiune selectată de 32% dintre respondenți.

În contextul în care fenomenul dezinformării a devenit din ce în ce mai intens și pe fondul riscului ca alegerile europene să nu fie ferite de aceste practici, tinerii au fost întrebați dacă educația i-a înzestrat cu abilitățile digitale necesare pentru a-și da seama când sunt ținta dezinformării.

© Eurobarometru

73% dintre tinerii europeni și 80% dintre cei din România au încredere în competențele lor pentru a identifica dezinformarea.

Cetățenii din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene sunt chemați în perioada 6-9 iunie să-și exercite dreptul de vot și să decidă cum va arăta viitorul european.

Pentru a reliefa importanța alegerilor europene, videoclipul de promovare a acestui scrutin, lansat recent de Parlamentul European, se desfășoară sub sloganul ”Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”.

Citiți și: VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

Procesul electoral pentru alegerile europene: reguli comune la nivelul UE și dispoziții naționale

În videoclipul de patru minute se succed mărturii ale unor persoane vârstnice din diferite țări membre, printre care și România, martore la evenimentele care au scris filele de istorie europeană.

La finalul videoclipului, tinerii fac schimb de locuri cu persoanele mai în vârstă, arătând cedarea responsabilității de a proteja democrația de la o generație la alta.

Sondajul Flash Eurobarometru 545 “Tineretul și democrația” a fost realizat în perioada 3 aprilie – 12 aprilie 2024, vizând un eșantion reprezentativ de 26 189 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani din cele 27 de state membre. Sondajul a fost realizat prin intermediul interviurilor web asistate de calculator (CAWI).