Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a avertizat asupra riscurilor pe care le implică rezultatele recente ale alegerilor din România, subliniind că acestea ar putea influența negativ aderarea României la Spațiul Schengen și deciziile NATO privind creșterea prezenței militare în țară.

“Dacă forțele europene și NATO nu câștigă alegerile din România, există riscul ca aderarea la Schengen și deciziile privind consolidarea prezenței militare să fie puse sub semnul întrebării, mai ales dacă declarațiile extremiste vor fi transpuse în practică”, a declarat Victor Negrescu, la Strasbourg, într-o întâlnire cu jurnaliștii români

Acesta a atras atenția asupra ascensiunii curentului anti-european și anti-NATO în România, menționând că rezultatele recente prin care candidatul anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu a câștigat primul tur al scrutinului prezidențial au surprins colegii săi europarlamentari.

“Curentul anti-european și anti-NATO a câștigat mult teren, iar impactul rețelelor sociale, precum TikTok, joacă un rol semnificativ. Ca vicepreședinte al socialiștilor europeni, am observat că acest fenomen s-a manifestat și în alte state, deseori în detrimentul stângii și al socialiștilor”, a adăugat acesta.

Negociator-șef al bugetului UE pentru anul 2025, eurodeputatul Victor Negrescu a obținut o suplimentare de fonduri pentru combaterea dezinformării online, el făcând acest anunț în contextul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România.

Negrescu a subliniat necesitatea unui dialog direct cu cetățenii și a combaterii propagandei politice, subliniind că social-democrații din România sunt bine ancorați în valorile europene și euro-atlantice. “Trebuie să comunicăm mai direct cu oamenii, la nivel local. Prin ponderea sa politică, PSD poate menține un echilibru în viitorul Parlament, iar valorile social-democrate sunt necesare”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.

Referindu-se la alegerile parlamentare, Negrescu a exprimat speranța că românii vor susține partide cu experiență și expertiză, avertizând împotriva unui „scenariu de tip Bulgaria” în care instabilitatea politică a afectat parcursul european. El a reiterat sprijinul său pentru parcursul european și NATO al României, subliniind că PSD va lua deciziile necesare după alegeri pentru a asigura acest traseu.

“PSD este puternic ancorat în parcursul european și euro-atlantic, iar eu voi susține în continuare acest drum”, a concluzionat Victor Negrescu.

Amintim că miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit joi și vineri, 21-22 noiembrie, la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.

Comisia Europeană a publicat un nou sondaj Eurobarometru care arată că cetățenii și întreprinderile apreciază mai mult spațiul Schengen, comparativ cu sondajul anterior din 2018.

Sondajul, dat publicității înainte de Consiliul Justiție și Afaceri Interne, care ar urma să discute pe 10 octombrie, aplicarea regulilor Schengen în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime, relevă că cetățenii consideră consolidarea cooperării în cadrul spațiului Schengen (63%) drept principala prioritate a UE pentru consolidarea spațiului până în 2030, în vreme ce 52% dintre români împărtășesc această opinie. 

Citiți și: Aplicarea regulilor Schengen în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime, pe agenda Consiliului JAI de săptămâna viitoare

Opinia generală a cetățenilor UE față de spațiul de liberă circulație este în general una pozitivă, 82% dintre aceștia și 67% dintre români considerând că spațiul Schengen promovează interacțiunea dintre oamenii din diferite culturi. În egală măsură, 80% dintre europeni și 65% dintre români consideră că Schengen este benefic pentru afaceri, 75% dintre cetățenii UE și 61% dintre conaționali sunt de părere că spațiul de liberă circulație prezintă mai multe avantaje decât dezavantaje pentru țară, în vreme ce mai bine de jumătate (72% media UE, 63% dintre români) împărtășind opinia conform căreia spațiul Schengen reprezintă una dintre principalele realizări ale UE, contribuind la securitatea europeană (62% UE vs. 56% România).

© Eurobarometru

Care este opinia mediului de afaceri despre spațiul Schengen?

68% dintre întreprinderile din UE27 și 86% dintre companiile din România afirmă că au auzit de spațiul Schengen și știu ce este acesta.

© Eurobarometru

83% dintre întreprinderile din UE27 și 91% dintre cele din țara noastră sunt de acord că spațiul Schengen este benefic pentru afacerile din țara lor.

© Eurobarometru

În același timp, 81% sunt de acord că spațiul Schengen este una dintre principalele realizări ale UE, România aflându-se în media europeană (83%), și șapte din zece întreprinderi din UE27 sunt de acord că spațiul Schengen are mai multe avantaje decât dezavantaje pentru afacerea lor, în timp ce aproape opt din zece companii din România împărtășesc această opinie.

© Eurobarometru

O treime dintre întreprinderile din UE au răspuns că situarea în spațiul Schengen reduce costurile datorită absenței controalelor la frontierele interne.

Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale proiectului numit Uniunea Europeană. El a luat naștere în 1985, odată cu un proiect interguvernamental între cinci țări membre – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, conform unor informații furnizate de Consiliu.

În prezent, acesta acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări: 23 dintre cele 27 de state membre ale UE, toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).

La 1 ianuarie 2023, Croația a marcat un deceniu de apartenență la Uniunea Europeană prin intrarea în spațiul Schengen.

În același an, dar în decembrie, țările membre au convenit în să ridice controalele la frontierele aeriene și maritime ale României și Bulgariei, decizie pusă în practică la 31 ianuarie 2024.

Consiliul va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen.

Creșterea prețurilor și a costului vieții (42%) și situația economică (41%) au fost principalele subiecte care i-au motivat pe cetățenii UE să voteze la ultimele alegeri europene din luna iunie a acestui an, relevă un sondaj Eurobarometru publicat de Parlamentul European și realizat după alegerile europene care au avut loc în iunie 2024.

Sondajul analizează comportamentul de vot și principalele priorități ale cetățenilor UE.

Potrivit acestuia, o treime dintre alegătorii din cele 27 de state membre (34%) spun că situația internațională a fost un subiect care i-a încurajat să voteze, în timp ce o proporție similară menționează apărarea democrației și a statului de drept (32%).

În ceea ce îi priveşte pe cetăţenii români, principalele subiecte care i-au motivat să voteze la alegerile europene din luna iunie sunt: situaţia economică (45%); creşterea preţurilor şi a costului vieţii (44%); protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală (32%, faţă de doar 24% media UE); situaţia internaţională (30%); democraţia şi statul de drept (27%); apărarea şi securitatea (27%, similar cu media UE de 28%).

Cei care nu au votat spun, de asemenea, că situația economică (36% media UE, 41% România) și costul vieții (46% identic media UE și România) i-ar fi putut motiva să participe la alegeri.

În cazul respondenţilor din România, protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală reprezintă pentru 35% dintre aceştia un subiect care i-ar fi putut motiva să meargă la vot, urmat de apărare şi securitate (24%) şi situaţia internaţională (21%).

”În luna iunie, cetățenii din întreaga Europă și-au făcut auzită vocea, în condițiile în care am asistat la cea mai mare participare la alegerile pentru Parlamentul European din ultimii 30 de ani. Cetăţenii ne-au dat mandat să acționăm, să oferim răspunsuri și soluții benefice în viața lor de zi cu zi. Parlamentul îşi va onora promisiunile. În următoarele săptămâni, vom examina noua Comisie Europeană pentru a ne asigura că aceasta va aborda aspectele care reprezintă o prioritate pentru cetățeni: costul vieții, starea economiei noastre, democrația, statul de drept, migrația și securitatea. Parlamentul European va continua să depună eforturi pentru ca vocea cetățenilor să conteze în UE”, a comentat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, rezultatele sondajului.

Sprijin pentru UE și un nivel ridicat de încredere în democrația parlamentară

Sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida problemelor economice. Rezultatele sondajului indică faptul că 65% dintre cetățenii europeni sunt optimiști cu privire la viitorul UE.

Procentul cetățenilor români optimiști cu privire la viitorul UE (68%) este mai mare decât media europeană și în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de anteriorul sondaj din februarie-martie 2024.

La nivelul UE27, cetăţenii continuă să aibă o impresie pozitivă despre UE (48%), doar 16% declarând că au o imagine negativă. 52% dintre respondenţii din România declară că au o imagine pozitivă despre UE, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de sondajul anterior, şi doar 11% au o imagine negativă, în scădere cu 5 puncte procentuale faţă de precedentul sondaj.

Aderarea la UE este, de asemenea, privită într-o lumină favorabilă. Șapte din zece europeni (70% media UE) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, cifră care a rămas stabilă în ultimii ani.

De asemenea, 70% dintre cetățenii români participanți la sondaj consideră că țara lor a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE, în creștere cu 5 puncte procentuale față de sondajul realizat în februarie/martie 2024, înainte de alegerile europene.

În ansamblul UE există patru motive principale pentru care calitatea de membru este considerată benefică: intensificarea cooperării dintre statele membre (36%), protejarea păcii și consolidarea securității (32%), contribuția UE la creșterea economică (28%) și crearea de noi oportunități de muncă (24%).

Pentru respondenții din România, primele patru motive pentru care statutul de membru al UE este considerat benefic sunt: crearea de noi oportunități de muncă (37%), protejarea păcii și consolidarea securității (26%), intensificarea cooperării dintre statele membre (24%), contribuția UE la creșterea economică (24%).

Încrederea în democrația parlamentară europeană este deosebit de ridicată la începutul celei de-a zecea legislaturi a PE: 42% dintre cetățenii europeni (53% dintre cetăţenii români) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European – cel mai bun rezultat înregistrat vreodată pentru acest indicator.

Europenii și-au confirmat sprijinul pentru democrația UE la alegerile europene din iunie anul trecut. Prezența la vot a fost de 50,74% la nivelul UE (52,40% în România), cea mai mare din ultimii 30 de ani și similară cu cea din 2019. Aceasta a crescut în 16 din cele 27 de țări, inclusiv în România, în comparație cu alegerile europene din 2019.

Faptul că votul contează este confirmat și de 56% dintre cetățenii UE (50% în România), care sunt de acord că vocea lor contează în UE – la nivelul UE rezultatul reprezintă o creștere de 8 puncte procentuale față de februarie/martie 2024 (48%).

Analiza acestui sondaj post-electoral sugerează, de asemenea, că votul la alegerile europene devine un obicei pentru mulți cetățeni. Când au fost întrebați de ce au votat, 46% dintre alegătorii europeni spun că o fac întotdeauna (35% în România), în timp ce 42% spun că este datoria lor ca cetățeni (31% în România), iar 20% dintre respondenții din UE spun că doresc să sprijine partidul politic de care se simt apropiați (21% în România).

Alegerea făcută la scrutinul european din 2024 s-a bazat în principal pe cât de apropiate au fost propunerile partidelor de ideile și valorile alegătorilor. Propunerile unui anumit partid pe teme europene au fost cel mai frecvent motiv pentru a primi votul, invocat de 47% dintre alegătorii europeni (+4 puncte procentuale față de 2019).

În cazul respondenților din România, principalele motive care au stat la baza deciziei de a vota un partid anume sunt: obișnuința de a vota partidul respectiv (39%); propunerile privind problemele naționale (38%); propunerile privind o problemă considerată importantă de către respondent (37%); propunerile privind problemele europene (31%).

Sondajul Eurobarometru postelectoral al Parlamentului European a fost efectuat de agenția de cercetare Verian (anterior Kantar Public) în perioada 13 iunie – 8 iulie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, interviurile video (CAVI) fiind utilizate în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26.349 de interviuri.