Connect with us

U.E.

Eurobarometru: 63% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă resurse financiare mai mari, având în vedere obiectivele sale politice

Published

on

Românii continuă să aibă încredere și sentimente pozitive față de politicile Uniunii Europene și prioritățile noii Comisii Europene, consideră în mod majoritar că Uniunea se îndreaptă în direcția bună, dar și că ar trebui să aibă resurse financiare mai mari pentru realizarea obiectivelor sale politice, apreciază că principalele provocări cu care se confruntă Europa sunt imigrația, terorismul și schimbările climatice și, în majoritatea lor, sunt de părere că existența știrilor sau informațiilor care denaturează realitatea sau sunt false reprezintă o problemă pentru democrație în general, arată un Eurobarometru publicat marți de Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Două treimi dintre români au o părere optimistă despre viitorul Uniunii Europene

Cea mai bună realizare a Uniunii Europene este considerată de către români libera circulație a cetățenilor, bunurilor și serviciilor în interiorul Uniunii, ea fiind menționată într-o pondere similară cu media UE (RO: 26%; UE28: 25%). La nivel european, pacea între statele membre UE este considerată realizarea cea mai importantă (UE28: 34%, RO: 18%).

La fel ca în anul precedent, imaginea pe care o au aproximativ jumătate dintre români despre Uniunea Europeană este foarte pozitivă și destul de pozitivă, viitorul Uniunii fiind privit în mod optimist de peste două treimi dintre români (71%, în scădere cu 8 puncte procentuale față de 2018), peste media europeană de 58% (aceeași ca în anul precedent).

Aproximativ jumătate dintre români (52%, în creștere cu 3 puncte procentuale) cred că, în general, Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia corectă. Ca și în ultimii doi ani, procentul acestora este sensibil mai mare decât media europeană, care este de 31%. Țările care înregistrează un nivel ridicat de încredere în privinţa direcţiei Uniunii Europene sunt Irlanda (54%), România (52%) și Croația (51%). La polul opus, ţările care consideră actuala direcţie ca fiind greşită sunt Belgia (62%), Grecia (61%) și Franța (60%).

Uniunea Europeană ar trebui să aibă resurse financiare mai mari. Domeniile în care ar trebui să crească investițiile: ocuparea forței de muncă; educația, formarea, cultura și media; agricultura și dezvoltarea rurală.

63% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă resurse financiare mai mari, având în vedere obiectivele sale politice, România clasându-se a doua, după Cipru (70%), în lista țărilor ce împărtășesc această opinie.

Din perspectiva bugetului Uniunii Europene, prioritizarea obiectivelor și domeniilor de interes diferă în rândul românilor față de media înregistrată la nivel european. Astfel, apărarea și securitatea, precum și politica economică și monetară, sunt primele domenii menționate în care atât românii, cât și europenii, consideră că se cheltuie cea mai mare parte a bugetului.

Românii clasează pe primele locuri domeniile în care ar trebui să crească investițiile din bugetul UE după cum urmează: ocuparea forței de muncă; educația, formarea, cultura și media; agricultura și dezvoltarea rurală.

La nivelul Uniunii Europene, prioritatea referitoare la schimbările climatice și protecția mediului este considerată a fi mai importantă decât cea legată de educație, formare, cultură și media, iar agricultura este devansată de acestea.

Ce părere au românii despre obiectivele Pactului Ecologic European?

Dezvoltarea energiei din surse regenerabile este primul obiectiv al noului Pact ecologic european, introdus ca una din prioritățile principale ale Comisiei von der Leyen.

34% dintre români menționează acest obiectiv ca fiind prioritar noului Pact, în timp ce la nivel european acesta este primul menționat de 54% dintre respondenți.

36% dintre români consideră combaterea deșeurilor din materiale plastice și abordarea problemei materialelor plastice de unică folosință drept un obiectiv prioritar, alături de sprijinirea fermierilor din UE prin acordarea unei remunerări corecte cu scopul de a furniza europenilor alimente accesibile și sigure.

Aceste obiective reprezintă atât pentru români, cât și pentru europeni în general, principalele priorități pe care ar trebui să se concentreze noul Pact ecologic european.

Încrederea românilor în instituțiile europene

Mai mult de șase din zece români declară că tind să aibă încredere în Parlamentul European (66%, în ceștere cu 6 puncte procentuale față de 2018), un procent mai mare decât media europeană, care se ridică la 51%.

Comisia Europeană și Consiliul European sunt următoarele instituții investite cu încredere din partea românilor: 63%, respectiv 58%.

Se poate spune că românii se raportează la toate instituțiile europene cu mai multă încredere decât europenii. Cea mai mare diferență de percepție se înregistrează în cazul Consiliului Uniunii Europene, instituție față de care românii tind să aibă încredere într-o pondere de 57%, cu 21 de puncte procentuale mai mult decât media Uniunii (36%).

57% dintre români consideră că informațiile legate de Uniunea Europeană prezentate la televizor sunt obiective

57% dintre români consideră că informațiile prezentate la televizor sunt obiective. Similar, informațiile prezentate la radio sunt percepute, de unul din doi români, ca fiind obiective, cu procente de 53% și 48-50% înregistrate pentru presă scrisă, respectiv internet (site-uri generale, rețele sociale).

La nivel european, se înregistrează procente similare în ceea ce privește obiectivitatea informațiilor legate de Uniune prezentate prin intermediul TV, radio și presă scrisă. Diferențe notabile se înregistrează în ceea ce privește internetul, 33% dintre europeni apreciind că rețelele de socializare oferă informații obiective (comparativ cu România: 50%) și, respectiv, 42% pentru paginile de internet (comparativ cu România: 48%).

Atât românii, cât și cetățenii Uniunii Europene consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau sunt false sunt deseori întâlnite și reprezintă chiar o problemă la nivel național, acestea fiind menționate de aproximativ șapte persoane din zece (deseori întâlnite – România: 72%; UE28: 69%; reprezintă o problemă – RO: 72%; UE28: 74%).

Chiar dacă acest gen de știri și informații sunt ușor de identificat în accepțiunea respondenților (Români: 71%; UE28: 58%), românii sunt de părere că existența știrilor sau a informațiilor care denaturează realitatea sau a celor false reprezintă o problemă pentru democrație în general, într-o pondere cu doar 5 puncte procentuale mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (România: 74%; UE28: 79%).

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Renew Europe Dragoș Pîslaru lansează Biroul virtual Diaspora, o platformă online dedicată exclusiv luptei pentru respectarea drepturilor românilor din străinătate

Published

on

© Dragoș Pîslaru/ Facebook

Eurodeputatul Renew Europe Dragoș Pîslaru lansează Biroul virtual Diaspora, o platformă online dedicată exclusiv luptei pentru respectarea drepturilor românilor din străinătate.

„Unul din cinci români trăieşte şi munceşte în alt stat membru al Uniunii Europene. Libera circulație a forței de muncă și acordarea de drepturi egale cetățenilor, indiferent de naționalitate, reprezintă esența Uniunii Europene”, precizează eurodeputatul, într-o postare pe Facebook. 

De aceea, explică el, după succesul adoptării Rezoluției pentru protecția lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri pe care a inițiat-o în Parlamentul European, a decis să lansez proiectul Biroul virtual Diaspora prin care va oferi sprijin concret comunității românilor din Europa.

„Biroul Virtual Diaspora va fi punctul de legătură al tuturor românilor din afara granițelor cu Parlamentul European, cu grupul Renew Europe și partidele din acest grup, care au reprezentanți aleși în aproape toate regiunile cu numere semnificative de români. Va fi locul în care oricine îmi va putea semnala o problemă, un abuz, o lacună legislativă. Va fi felul prin care voi contecta românii cu autoritățile responsabile sau cu organizațiile de societate civilă, românești și nu numai, care-i pot ajuta. Dar mai ales, va fi modul prin care vom aduna informația necesară pentru a ne fundamenta toate deciziile și munca ulterioară în ceea ce privește mobilitatea românilor, în Parlamentul European dar și cel național. Vom lansa apoi discuții periodice, initiațive și recomandări pentru statele membre dar și pentru muncitorii români sau angajatorii lor”, mai menționează Dragoș Pîslaru.

Mai departe, politicianul de la Bruxelles explică modalitatea de participare la această platformă:

Prin căsuța de email reneweurope.diaspora@europarl.europa.eu oricine va putea semnala probleme, oferi sugestii, cere ajutorul. Solicitări lor vor fi tratate în mod permanent către 3 direcții:
• Oferirea de consiliere pentru români și punerea lor eventuală în contact cu entitățile competente sau capabile să îi ajute (agenții naționale, sindicate, societate civilă, etc.);
• Extragerea de jurisprudență pentru a fundamenta munca din Parlamentul European;
• Lansarea de dezbateri, studii, poziții publice, scrisori, sesizări, cereri și petiții pentru a stimula agenda publică națională (din statele membre cu probleme) și europeană să gasească accelerat soluții la problemele românilor.

„Cetățenii români trebuie să beneficieze de drepturi efective, nu de drepturi teoretice, de condiţii de lucru și de cazare echivalente cu cele ale cetățenilor statului membru în care locuiesc. Mobilitatea persoanelor și piața internă a muncii trebuie protejate și restabilite. Biroul virtual Diaspora este platforma online dedicată exclusiv luptei pentru respectarea drepturilor comunității române din străinătate”, încheie eurodeputatul Renew Europe. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Women4Cyber: Comisia Europeană lansează primul registru online al experților-femei în securitate cibernetică pentru promovarea talentelor în domeniu

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, împreună cu inițiativa Women4Cyber ​​a Organizației Europene de Cibersecuritate (ECSO), au lansat primul registru online al europencelor în domeniul securității cibernetice, care va conecta grupurile de experți, întreprinderile și factorii de decizie la talentele din domeniu, informează un comunicat.

Registrul este o bază de date deschisă și ușor de utilizat de femei cu expertiză în domeniul securității cibernetice, având ca scop să abordeze cererea din ce în ce mai mare de profesioniști în domeniu, în Europa, și deficitul aferent de talente aferent.

Lansarea sa este în acord cu Agenda Europeană pentru Competențe privind competitivitatea durabilă, echitatea socială și reziliența prezentată de Comisie la 1 iulie 2020.

„Domeniul securității cibernetice suferă de o lipsă masivă de oameni competenți. Această lipsă de talent este agravată de lipsa reprezentării feminine în domeniu. Agenda actualizată a Competențelor adoptată de Comisie săptămâna trecută urmărește să reducă aceste lacune. O forță de muncă diversă în domeniul securității cibernetice va contribui cu siguranță la o securitate cibernetică mai inovatoare și mai puternică. Registrul lansat astăzi va fi un instrument util pentru promovarea profesioniștilor în domeniul securității cibernetice și crearea unui ecosistem al securității cibernetice mai divers și mai inclusiv ”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas.

Domeniul securității cibernetice suferă de o lipsă masivă de talente. Diferența, prevăzută să ajungă la 1,8 milioane la nivel global până în 2022 și 350 000 de specialiști doar în Europa, este agravată de lipsa reprezentării feminine – femeile reprezentând doar 11% din forța de muncă, potrivit cercetării „Femeile în securitatea cibernetică”. Pentru Europa procentul este chiar mai mic – 7%. Implicarea femeilor este o resursă neexploatată. Este puțin probabil să înlăturăm acest decalaj fără un echilibru de gen mai bun.

Scopul acestui proiect este realizarea unei baze de date cu femei având profiluri diferite și care lucrează în domeniul securității cibernetice.

Women4Cyber ​​are următoarele caracteristici:

  • Doar femeile care lucrează în securitate cibernetică se pot înregistra în baza de date, deși site-ul este public, adică accesibil tuturor.
  • Experții de sex feminin pot fi contactați direct printr-un formular online.
  • Site-ul web are o funcționalitate de căutare, adică ar fi posibilă efectuarea unei căutări pe site-ul web în funcție de nume, cuvinte cheie, sector, domenii de expertiză, limbi sau țara de reședință.
  • Domeniile de expertiză sunt formate din cuvinte cheie bazate pe taxonomie publicate de Centrul Comun de Cercetare.
  • Baza de date va fi actualizată, permițând noilor participanți să se înregistreze la timp și participanților existenți să își actualizeze detaliile.
  • Baza de date va fi în engleză.

Registrul, care conține diverse profiluri și mapează diferite domenii de expertiză, este accesibil tuturor și va fi actualizat în mod regulat. Mai multe informații despre inițiativa Women4Cyber ​​sunt disponibile aici.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană dorește să demareze procedura de revizuire a Directivei privind securitatea cibernetică. Executivul european a lansat astfel o consultare publică prin care urmărește să colecteze opinii din partea tuturor părților și a persoanelor interesate

Published

on

Comisia Europeană intenționează să demareze procedura de revizuire a Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS), motiv pentru care Executivul european a lansat o consultare publică, deschisă până la 2 octombrie 2020, al cărei scop este să colecteze opinii cu privire la punerea în aplicare a acesteia și la impactul eventualelor schimbări viitoare, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România într-un comunicat.

”Întrucât viața noastră de zi cu zi și economiile țărilor noastre devin din ce în ce mai dependente de soluțiile digitale, avem nevoie de o cultură a mijloacelor de securitate de ultimă generație în sectoare vitale care se bazează pe tehnologiile informației și comunicațiilor”, a transmis vicepreședintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală, Margrethe Vestager.

La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton a apreciat că pandemia de COVID-19 ”a demonstrat cât este de important să se asigure reziliența infrastructurii noastre de rețea, în special în sectoare sensibile, cum ar fi sănătatea. Această consultare reprezintă o ocazie pentru părțile interesate de a informa Comisia cu privire la stadiul pregătirii companiilor și a organizațiilor în materie de securitate cibernetică, precum și de a propune modalități de îmbunătățire în continuare a acesteia.”

De la adoptarea sa, Directiva privind securitatea cibernetică a asigurat o mai bună pregătire a statelor membre pentru incidente cibernetice și o intensificare a cooperării dintre acestea prin intermediul Grupului de cooperare privind securitatea rețelelor și a informațiilor.

Directiva obligă societățile care furnizează servicii esențiale în sectoare vitale, cum ar fi sectorul energiei, transporturilor, bancar, infrastructurilor piețelor financiare, sănătății, furnizării și distribuției de apă și infrastructurii digitale, precum și furnizorii de servicii digitale-cheie, precum motoarele de căutare, serviciile de cloud computing sau piețele online, să își protejeze sistemele informatice și să raporteze autorităților naționale incidentele majore de securitate cibernetică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending