Connect with us

U.E.

Eurobarometru: 67 % dintre tineri consideră că prioritatea numărul 1 a UE trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Tema va fi discutată în cadrul Săptămânii Europene a Tineretului (29 aprilie-5 mai)

Published

on

@Pixabay License

Rezultatele unui sondaj Eurobarometru publicat pe 29 aprilie arată că peste două treimi dintre tineri (67 %) consideră că prioritatea numărul unu în ceea ce privește acțiunea UE în următorii zece ani trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Această preocupare va fi printre temele discutate la  cea de-a noua ediție a Săptămânii europene a Tineretului, cu tema „Eu și democrația”. În săptămâna 29 aprilie – 5 mai, se vor desfășura activități în toate țările participante, iar la 29 și 30 aprilie, vor avea loc la Bruxelles evenimente emblematice care vor reuni sute de tineri, oferindu-le ocazia de a-și face auzită vocea, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Rezultatele unui sondaj Eurobarometru publicat pe 29 aprilie arată că peste două treimi dintre tineri (67 %) consideră că prioritatea numărul unu în ceea ce privește acțiunea UE în următorii zece ani trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. A doua și a treia prioritate, potrivit acestora, sunt îmbunătățirea educației și a formării, inclusiv libera circulație a studenților, a ucenicilor sau a elevilor (56 %) și combaterea sărăciei, a inegalităților economice și sociale (56 %). În plus, 72 % dintre tinerii intervievați afirmă că, din momentul în care au dobândit capacitatea de a vota și până în prezent, au participat la alegeri locale, naționale sau europene. Sondajul a vizat aproximativ 11 000 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani în martie 2019. Participanții vor avea ocazia să discute aceste și alte subiecte la evenimentele din cadrul Săptămânii europene a tineretului.

În perspectiva viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European, care se vor desfășura între 23 și 26 mai, Săptămâna europeană a tineretului 2019 va fi marcată de dezbateri care se vor axa asupra modului în care tinerii pot fi activi în cadrul comunităților în care trăiesc și pot influența deciziile democratice.

Astăzi, 30 aprilie, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, va găzdui un dialog cu cetățenii la care vor fi invitați tineri, precum și o mare dezbatere la Parlamentul European din Bruxelles cu participarea a peste 800 de tineri care vor discuta despre participarea democratică și despre impactul Corpului european de solidaritate asupra tinerilor, a ONG-urilor și a comunităților locale.

Înainte de lansarea Săptămânii europene a tineretului, Comisarul Navracsics a declarat:

„Țin să felicit această generație de tineri europeni activi, dedicați și pregătiți să îi sprijine pe ceilalți. Circa 125 000 de tineri s-au înscris în Corpul european de solidaritate, fapt care indică în mod clar dorința tinerilor de a se implica în societate. Cel mai recent sondaj Eurobarometru privind tineretul arată că trei din patru tineri s-au implicat într-un fel sau altul în activități civice, fie că este vorba de participarea la vot, de aderarea la o mișcare, de semnarea unei petiții online sau de participarea la o activitate de voluntariat. Sunt mândru de acest lucru și îi încurajez pe tineri să-și mobilizeze colegii și prietenii să participe la viitoarele alegeri europene, astfel încât să aibă un cuvânt de spus în modelarea viitorului lor.”

De asemenea, în această după-amiază (29 aprilie), comisarul Navracsics va prezenta și rezultatele premiilor Altiero Spinelli pentru comunicarea cu cetățenii 2018. Ediția din acest an a premiilor Altiero Spinelli s-a axat în special pe tineri și va recompensa proiecte care contribuie la înțelegerea de către tineri a aspectelor esențiale ce țin de Uniunea Europeană și îi motivează să participe la procesele democratice care vor modela viitorul Uniunii. Ediția din anul acesta a atras 79 de candidaturi, iar celor cinci proiecte câștigătoare li se vor acorda premii în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Bruxelles.

Săptămâna europeană a tineretului are loc o dată la doi ani, sărbătorind și promovând activități destinate tinerilor prin intermediul unor evenimente organizate în toate țările participante la programul Erasmus +. Pe lângă evenimentele emblematice de la Bruxelles, sute de activități și evenimente vor fi organizate la nivel local. La Săptămâna europeană a tineretului din 2017 au participat 112 000 de tineri din întreaga Europă, precum și din Macedonia de Nord, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia și Turcia.

Corpul european de solidaritate, unul dintre principalele subiecte ale ediției din acest an, a fost anunțat de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în discursul său privind starea Uniunii din 2016. El le oferă tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani posibilitatea de a participa la o gamă largă de activități de solidaritate în întreaga UE și în afara acesteia. 

Comisia va publica, de asemenea, pe parcursul desfășurării Săptămânii europene a tineretului 2019, noi cifre privind funcționarea Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Garanția pentru tineret este o inițiativă emblematică a UE menită să promoveze ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, asigurându-se că toți tinerii sub 25 de ani primesc o ofertă de calitate de angajare, de continuare a studiilor, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni din momentul în care devin șomeri sau nu mai participă la activități de învățământ formal.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, prima întâlnire cu un înalt oficial român: Premierul Viorica Dăncilă merge marți la Bruxelles pentru a discuta poziția de comisar european dorită de România

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă va avea marți, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a anunțat șefa Executivului duminică seară, precizând că pe agenda vizitei se află poziția de comisar european dorită de România, propunerile Guvernului în acest sens fiind europarlamentarii social-democrați Dan Nica și Rovana Plumb.

Am vorbit săptămâna trecută (n.r. – cu președintele Klaus Iohannis despre comisarul european. am spus că pe data de 20 voi merge la Bruxelles și voi avea o discuție cu președintele Comisiei Europene”, a afirmat Viorica Dăncilă, duminică, la Antena 3.

Vizita de marți de la Bruxelles va prilejui prima întrevedere a viitoarei președintă a Comisiei Europene cu un înalt oficial al statului român. Aceasta survine în contextul în care Dăncilă și von der Leyen au avut o convorbire telefonică luna trecută, ocazie cu care premierul a precizat că România dorește un portofoliu consistent în viitoarea Comisie Europeană și a transmis că România va respecta principiul parității de gen dorit de noua președintă a Comisiei Europene, prin care statelor membre le-a fost solicitat să trimite câte două propuneri de comisar european, un bărbat și o femeie.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis la 29 iulie după convorbirea telefonică.

Ulterior, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

 

Continue Reading

U.E.

Spania se oferă să primească migranții africani de pe Open Arms, dar nava refuză să pornească într-o călătorie de 6 zile spre portul Algeciras

Published

on

© Pedro Sanchez/Twitter

Spania s-a oferit să preia cei peste 100 de migranți africani de la bordul navei de salvare Open Arms pe care Italia îi refuză, însă purtătoarea de cuvânt a organizației neguvernamentale care deține ambarcațiunea a transmis că sunt nevoiți să refuze oferta din cauza condițiilor umanitare grave de la bordul navei, care nu mai suferă nicio amânare, relatează RTE. și Agerpres.

Debarcarea acestor migranţi, majoritatea africani, ar fi trebuit să se realizeze în Italia după ce şase state membre ale UE, printre care și România, ar fi acceptat să-i preia, dar ministrul italian de interne Matteo Salvini a refuzat să permită acostarea navei ONG-ului spaniol. El a acceptat totuşi sâmbătă debarcarea a 27 de ,,presupuși minori neînsoţiţi”. Anterior, Salvini a estimat că normal ar fi ca Spania să primească migranţii, întrucât nava Open Arms are pavilion spaniol.

Citiți și

Matteo Salvini autorizează debarcarea a 27 de minori de pe nava Open Arms

MAE: România a răspuns pozitiv apelului Comisiei Europene de a reloca migranți din Malta. Țara noastră ar mai putea primi din migranții refuzați de Italia

În acest context, guvernul spaniol a emis un comunicat de presă prin care anunța disponibilitatea de a prelua restul migranților rămași la bordul Open Arms, ancorată în apele italiene din apropierea insulei Lampedusa de aproximativ 17 zile.

,,Răspunsul de neconceput al autorităţilor italiene, concret, cel al ministrului de interne Matteo Salvini, de a-şi închide toate porturile, precum şi dificultăţile exprimate de alte state din Mediterana Centrală, au determinat Spania să conducă din nou răspunsul faţă de o criză umanitară”, afirmă într-un comunicat guvernul de la Madrid, citat de Agerpres.

În acest sens, premierul socialist spaniol Pedro Sanchez a ordonat autorităților portuare din Portul Algeciras să fie pregătite pentru debarcarea migranților africani salvați din apele Mediteranei, în largul coastelor Libiei. 

Potrivit unei postări pe Twitter, șeful guvernului spaniol a apreciat necesitatea de a se stabili ,,o soluţie europeană ordonată şi susţinută, care să răspundă provocării migraţiei conform valorilor UE de progres şi umanism”.


 

Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a naevi Open Arms a declarat:

,,Nu acceptăm Spania ca destinație portuară pentru că ne aflăm într-o stare de urgență umanitară extremă. Ceea ce le trebuie (migranților de la bord, n.r.) este să fie debarcați acum”, adăugând că ,,este de neconceput să navigăm șase zile; de atât avem nevoie este nevoie ca să ajungem la Algeciras.” 

Totuși, organizația a recunoscut că ,,porturile spaniole nu sunt cele mai apropiate sau cele mai sigure pentru Open Arms …dar deocamdată Spania este singura țară dispusă să o accepte”, citează RTE. 

Continue Reading

U.E.

Guvernul britanic a semnat legislația pentru abrogarea Actului Parlamentului din 1972 privind aderarea Regatului Unit la UE

Published

on

© Stephen Barclay/Twitter

Secretarul de stat pentru Brexit, Stephen Barclay, a semnat ordinul de anulare a Actului din 1972 care consemnează apartenența Regatului Unit la Uniunea Europeană, din dorința de a pune capăt aplicării dreptului UE în Marea Britanie, potrivit unui comunicat al Guvernului britanic. 

Guvernul a semnat legislația pentru abrogarea Actului Parlamentului care a impus Marii Britanii calitatea de membru al UE (CEE) în 1972. Acesta este vehiculul care permite transpunerea reglementărilor de la nivel supranațional în legislația Regatului Unit. 

Potrivit guvernului britanic, anunțul abrogării legii marchează un pas istoric în restituirea puterilor legislative de la Bruxelles Marii Britanii.

,,Reluăm controlul asupra legilor noastre, așa cum a votat publicul în 2016”, este declarația făcută de Stephen Barclay. 

Abrogarea Actului din 1972 va intra în vigoare pe data de 31 octombrie, când Marea Britanie ar urma să părăsească în mod oficial blocul european.

Vorbind după semnarea legislației care va cristaliza legea privind viitoarea abrogare a Actului din 1972, secretarul de stat pentru ieșirea din UE, Stephen Barclay, a declarat:

,,Acesta este un semnal clar pentru oamenii din această țară că nu există nicio cale de întoarcere – ieșim din UE așa cum a fost promis, la 31 octombrie, indiferent de circumstanțe – potrivit instrucțiunilor care ne-au fost date (de alegători, n.r.) în 2016.  Voturile a 17,4 milioane de oameni care au decis să părăsească UE este cel mai solid mandat democratic dat vreunui guvern britanic. Politicienii nu pot alege ce voturi publice doresc să respecte. Parlamentul a votat deja să plece la 31 octombrie. Semnarea acestei legislații asigură că Legea privind retragerea din UE va abroga Actul Comunităților Europene din 1972 în ziua retragerii”, este mesajul transmis de șeful Departamentului pentru ieșirea din UE. 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending