Connect with us

U.E.

Eurobarometru: 67 % dintre tineri consideră că prioritatea numărul 1 a UE trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Tema va fi discutată în cadrul Săptămânii Europene a Tineretului (29 aprilie-5 mai)

Published

on

@Pixabay License

Rezultatele unui sondaj Eurobarometru publicat pe 29 aprilie arată că peste două treimi dintre tineri (67 %) consideră că prioritatea numărul unu în ceea ce privește acțiunea UE în următorii zece ani trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Această preocupare va fi printre temele discutate la  cea de-a noua ediție a Săptămânii europene a Tineretului, cu tema „Eu și democrația”. În săptămâna 29 aprilie – 5 mai, se vor desfășura activități în toate țările participante, iar la 29 și 30 aprilie, vor avea loc la Bruxelles evenimente emblematice care vor reuni sute de tineri, oferindu-le ocazia de a-și face auzită vocea, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Rezultatele unui sondaj Eurobarometru publicat pe 29 aprilie arată că peste două treimi dintre tineri (67 %) consideră că prioritatea numărul unu în ceea ce privește acțiunea UE în următorii zece ani trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. A doua și a treia prioritate, potrivit acestora, sunt îmbunătățirea educației și a formării, inclusiv libera circulație a studenților, a ucenicilor sau a elevilor (56 %) și combaterea sărăciei, a inegalităților economice și sociale (56 %). În plus, 72 % dintre tinerii intervievați afirmă că, din momentul în care au dobândit capacitatea de a vota și până în prezent, au participat la alegeri locale, naționale sau europene. Sondajul a vizat aproximativ 11 000 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani în martie 2019. Participanții vor avea ocazia să discute aceste și alte subiecte la evenimentele din cadrul Săptămânii europene a tineretului.

În perspectiva viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European, care se vor desfășura între 23 și 26 mai, Săptămâna europeană a tineretului 2019 va fi marcată de dezbateri care se vor axa asupra modului în care tinerii pot fi activi în cadrul comunităților în care trăiesc și pot influența deciziile democratice.

Astăzi, 30 aprilie, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, va găzdui un dialog cu cetățenii la care vor fi invitați tineri, precum și o mare dezbatere la Parlamentul European din Bruxelles cu participarea a peste 800 de tineri care vor discuta despre participarea democratică și despre impactul Corpului european de solidaritate asupra tinerilor, a ONG-urilor și a comunităților locale.

Înainte de lansarea Săptămânii europene a tineretului, Comisarul Navracsics a declarat:

„Țin să felicit această generație de tineri europeni activi, dedicați și pregătiți să îi sprijine pe ceilalți. Circa 125 000 de tineri s-au înscris în Corpul european de solidaritate, fapt care indică în mod clar dorința tinerilor de a se implica în societate. Cel mai recent sondaj Eurobarometru privind tineretul arată că trei din patru tineri s-au implicat într-un fel sau altul în activități civice, fie că este vorba de participarea la vot, de aderarea la o mișcare, de semnarea unei petiții online sau de participarea la o activitate de voluntariat. Sunt mândru de acest lucru și îi încurajez pe tineri să-și mobilizeze colegii și prietenii să participe la viitoarele alegeri europene, astfel încât să aibă un cuvânt de spus în modelarea viitorului lor.”

De asemenea, în această după-amiază (29 aprilie), comisarul Navracsics va prezenta și rezultatele premiilor Altiero Spinelli pentru comunicarea cu cetățenii 2018. Ediția din acest an a premiilor Altiero Spinelli s-a axat în special pe tineri și va recompensa proiecte care contribuie la înțelegerea de către tineri a aspectelor esențiale ce țin de Uniunea Europeană și îi motivează să participe la procesele democratice care vor modela viitorul Uniunii. Ediția din anul acesta a atras 79 de candidaturi, iar celor cinci proiecte câștigătoare li se vor acorda premii în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Bruxelles.

Săptămâna europeană a tineretului are loc o dată la doi ani, sărbătorind și promovând activități destinate tinerilor prin intermediul unor evenimente organizate în toate țările participante la programul Erasmus +. Pe lângă evenimentele emblematice de la Bruxelles, sute de activități și evenimente vor fi organizate la nivel local. La Săptămâna europeană a tineretului din 2017 au participat 112 000 de tineri din întreaga Europă, precum și din Macedonia de Nord, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia și Turcia.

Corpul european de solidaritate, unul dintre principalele subiecte ale ediției din acest an, a fost anunțat de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în discursul său privind starea Uniunii din 2016. El le oferă tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani posibilitatea de a participa la o gamă largă de activități de solidaritate în întreaga UE și în afara acesteia. 

Comisia va publica, de asemenea, pe parcursul desfășurării Săptămânii europene a tineretului 2019, noi cifre privind funcționarea Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Garanția pentru tineret este o inițiativă emblematică a UE menită să promoveze ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, asigurându-se că toți tinerii sub 25 de ani primesc o ofertă de calitate de angajare, de continuare a studiilor, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni din momentul în care devin șomeri sau nu mai participă la activități de învățământ formal.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Published

on

© Calea Europeană

Numirea lui Cosmin Boiangiu în fruntea Agenției Europene a Muncii (ELA) este „o veste excelentă” pentru România, acesta fiind un „profesionist desăvârșit” și un „negociator excelent” care a obținut „victorii neașteptate pentru România”, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), care a colaborat îndeaproape cu diplomatul român.

Cosmin Boiangiu, în prezent, reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, a primit susținerea unei largi majorități a statelor membre pentru alegerea în funcția de director executiv al Autorității Europene pentru Muncă, potrivit unui anunț făcut joi de ministrul de externe Bogdan Aurescu.

 

„O veste excelentă pentru România, dar și pentru mine personal! Cosmin Boiangiu va fi noul Director Executiv al Agenției Europene a Muncii (ELA)! Îl cunosc bine pe Cosmin. Am lucrat cu el în 2016, el era omul cheie care pregătea pentru România, în Reprezentanța noastră pe lângă UE, toate dosarele pentru Consiliul de Miniștri EPSCO pe muncă și afaceri sociale. Apoi, în 2019, a fost unul dintre oamenii de bază ai Președinției Române a Consiliului UE. Este un profesionist desăvârșit, un negociator excelent, a dus mereu dosare grele în spate și a reușit deseori să obțină victorii neașteptate pentru România”, scrie Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

De asemenea, colaborarea cu Cosmin Boiangiu pe teme de muncă și social a continuat odată cu preluarea mandatului de europarlamentar și în calitate de coordonator Renew Europe în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL), mai spune Pîslaru, subliniind că „a fost mereu o plăcere”, iar numirea celui dintâi la șefia ELA „este o mândrie pentru România și o mare victorie, la care, trebuie să recunosc, am contribuit și noi, Renew Europe, semnificativ!”, punctează eurodeputatul român. „Am avut un mesaj puternic de susținere pentru Cosmin și acest mesaj l-am dus fără ezitare către toți decidenții! Așa se convertește munca serioasă și competentă din Parlamentul European în influență și în poziții cheie pentru România”, explică Pîslaru.


Diplomat de carieră, Boiangiu este, din anul 2016, reprezentant permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană. În această calitate a prezidat reuniunile COREPER I pe durata Președinției române a Consiliului UE (semestrul I 2019) și a negociat numeroase acte legislative europene în domeniul social. Anterior, în perioada 2012-2016, Cosmin Boiangiu a deținut funcția de ambasador al României în Slovenia. CV-ul său este disponibil aici.

Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și-a început activitatea în octombrie 2019 , la doi ani după ce președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunța ideea înființării unei astfel de autorității în discursul din 2017 privind starea Uniunii adresat Parlamentului European.

Autoritatea Europeană a Muncii are următoarele obiective: facilitarea accesului cetățenilor și al întreprinderilor la informații referitoare la drepturile și obligațiile lor; înlesnirea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea respectării legislației Uniunii care intră în domeniul său de aplicare, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune și concertate și prin combaterea muncii nedeclarate; medierea și facilitarea demersurilor pentru soluționarea cazurilor de litigii transfrontaliere.

Activitățile Autorității Europene a Muncii sunt legate de normele privind mobilitatea forței de muncă: libera circulație și detașarea lucrătorilor, coordonarea sistemelor de securitate socială și legislația specifică din sectorul transportului rutier.

Autoritatea Europeană a Muncii are sediul la Bratislava.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

Published

on

© European Union 2015 - Source : EP

Uniunea Europeană se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni, este mesajul transmis de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în apropierea scrutinului de la 1 noiembrie. 

„Pe 1 noiembrie au loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, în condiții de pandemie, care au determinat și o bună parte a observatorilor internaționali să stea acasă. Ce mesaj transmite UE înaintea acestor alegeri? Același pe care l-a transmis și acum 6 ani, când a semnat Acordul de Asociere cu Chișinăul: democrația și statul de drept produc prosperitate. Iar atunci când un guvern sau altul nu s-a achitat de aceste obligații asumate, când banii nu au adus bunăstarea oamenilor, ci a unor oligarhi, atunci UE a introdus principiul condiționalității și a ales să vireze banii direct comunităților, și nu guvernului. UE trebuie să îi sprijine în continuare pe cetățenii moldoveni și să se asigure că ei văd efectele banilor pe care UE îi investește în drumuri, școli sau specializarea lucrătorilor din justiție și poliție”, scrie eurodeputatul pe Facebook. 

Potrivit acestuia, „până la finalul lui 2018, Republica Moldova primise mai mult de un miliard de euro din partea UE,  peste 70 % din exporturile Republicii Moldova merg către state ale UE, iar oamenii de afaceri afectați de embargoul Rusiei și-au recuperat pierderile grație contractelor cu parteneri din țările europene”. În plus, „în statele UE trăiesc peste un milion de suflete moldovenești”, mai spune Marinescu.  „Pentru aceștia, dar și pentru cei rămași în țară, alegerile de pe 1 noiembrie sunt extrem de importante” deoarece „încrederea este baza oricărei cooperări”.

„Atât UE cât și cetățenii moldoveni, trebuie să aibă încredere în parlamentul și guvernul de la Chișinău, căci fără încredere, nu se poate construi nimic durabil”, subliniază Marian-Jean Marinescu. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție germană, a impus joi măsuri restrictive pentru două persoane și un organism care au fost responsabile sau au luat parte la atacul cibernetic asupra Parlamentului Federal German (Deutscher Bundestag) în aprilie și mai 2015 și care a vizat și contul biroului de parlamentar al cancelarului Angela Merkel, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acest atac cibernetic a vizat sistemul de informații al parlamentului și a afectat capacitatea sa de a opera timp de câteva zile. O cantitate semnificativă de date a fost furată și conturile de e-mail ale mai multor membri ai parlamentului, inclusiv cele ale cancelarului Angela Merkel, au fost afectate”, arată comunicatul citat.

Sancțiunile menționate au fost propuse oficial de Germania în luna iulie și constau în interdicție de călătorie și înghețare a activelor impuse persoanelor fizice și o înghețare a activelor impuse corpului. În plus, persoanelor și entităților din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziția celor enumerate.

Decizia Consiliului înseamnă că un total de 8 persoane și 4 entități și organisme au fost vizate de măsuri restrictive în legătură cu atacurile cibernetice care vizează UE sau statele sale membre.

Sancțiunile sunt una dintre opțiunile disponibile în cadrul Uniunii pentru un răspuns diplomatic comun la activitățile cibernetice rău intenționate  și sunt menite să prevină, să descurajeze, să descurajeze și să răspundă la continuarea și creșterea comportamentului rău intenționat în spațiul cibernetic.

Sancțiunile sunt bazate pe un regim nou, introdus de Uniunea Europeană anul trecut pentru a contracara crimele cibernetice. Baza acestui set de sancțiuni stă într-o decizie adoptată în 2017 de Consiliul Uniunii Europene, care a elaborat un cadru pentru un răspuns comun al UE la activitățile cibernetice dăunătoare, cunoscut sub denumirea de „Setul de instrumente pentru diplomația cibernetică a UE”.

Actele juridice relevante, inclusiv numele persoanelor fizice și ale organismului în cauză, au fost publicate în Jurnalul Oficial.

Incidentul de acum cinci ani a fost cel mai mare atac cibernetic efectuat până în prezent împotriva Parlamentului German. 

Cancelarul Angela Merkel a reclamat atacul cibernetic din partea Rusiei drept unul “scandalos” și care “afectează o cooperare de încredere” cu Rusia, legătură pe care liderul german spunea că se străduiește să o îmbunătățească „zilnic”.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

INTERVIURI5 hours ago

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

ENGLISH5 hours ago

EXCLUSIVE Ian Brzezinski, Senior Fellow Atlantic Council: With a Trump or Biden administration, US military presence in Romania will increase

CONSILIUL UE8 hours ago

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

NATO8 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

U.E.10 hours ago

România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii: Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv

U.E.10 hours ago

Eurostat: Deficitul guvernamental în zona euro și în UE a atins un nivel fără precedent, în trimestrul al doilea

Corina Crețu11 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare antentă a tuturor domeniilor implicate

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.1 week ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH1 week ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.1 week ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație din PE: UE poate contribui la eficientizarea unor decizii publice luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare

Advertisement
Advertisement

Trending