Connect with us

U.E.

Eurobarometru: 67 % dintre tineri consideră că prioritatea numărul 1 a UE trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Tema va fi discutată în cadrul Săptămânii Europene a Tineretului (29 aprilie-5 mai)

Published

on

@Pixabay License

Rezultatele unui sondaj Eurobarometru publicat pe 29 aprilie arată că peste două treimi dintre tineri (67 %) consideră că prioritatea numărul unu în ceea ce privește acțiunea UE în următorii zece ani trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Această preocupare va fi printre temele discutate la  cea de-a noua ediție a Săptămânii europene a Tineretului, cu tema „Eu și democrația”. În săptămâna 29 aprilie – 5 mai, se vor desfășura activități în toate țările participante, iar la 29 și 30 aprilie, vor avea loc la Bruxelles evenimente emblematice care vor reuni sute de tineri, oferindu-le ocazia de a-și face auzită vocea, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Rezultatele unui sondaj Eurobarometru publicat pe 29 aprilie arată că peste două treimi dintre tineri (67 %) consideră că prioritatea numărul unu în ceea ce privește acțiunea UE în următorii zece ani trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. A doua și a treia prioritate, potrivit acestora, sunt îmbunătățirea educației și a formării, inclusiv libera circulație a studenților, a ucenicilor sau a elevilor (56 %) și combaterea sărăciei, a inegalităților economice și sociale (56 %). În plus, 72 % dintre tinerii intervievați afirmă că, din momentul în care au dobândit capacitatea de a vota și până în prezent, au participat la alegeri locale, naționale sau europene. Sondajul a vizat aproximativ 11 000 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani în martie 2019. Participanții vor avea ocazia să discute aceste și alte subiecte la evenimentele din cadrul Săptămânii europene a tineretului.

În perspectiva viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European, care se vor desfășura între 23 și 26 mai, Săptămâna europeană a tineretului 2019 va fi marcată de dezbateri care se vor axa asupra modului în care tinerii pot fi activi în cadrul comunităților în care trăiesc și pot influența deciziile democratice.

Astăzi, 30 aprilie, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, va găzdui un dialog cu cetățenii la care vor fi invitați tineri, precum și o mare dezbatere la Parlamentul European din Bruxelles cu participarea a peste 800 de tineri care vor discuta despre participarea democratică și despre impactul Corpului european de solidaritate asupra tinerilor, a ONG-urilor și a comunităților locale.

Înainte de lansarea Săptămânii europene a tineretului, Comisarul Navracsics a declarat:

„Țin să felicit această generație de tineri europeni activi, dedicați și pregătiți să îi sprijine pe ceilalți. Circa 125 000 de tineri s-au înscris în Corpul european de solidaritate, fapt care indică în mod clar dorința tinerilor de a se implica în societate. Cel mai recent sondaj Eurobarometru privind tineretul arată că trei din patru tineri s-au implicat într-un fel sau altul în activități civice, fie că este vorba de participarea la vot, de aderarea la o mișcare, de semnarea unei petiții online sau de participarea la o activitate de voluntariat. Sunt mândru de acest lucru și îi încurajez pe tineri să-și mobilizeze colegii și prietenii să participe la viitoarele alegeri europene, astfel încât să aibă un cuvânt de spus în modelarea viitorului lor.”

De asemenea, în această după-amiază (29 aprilie), comisarul Navracsics va prezenta și rezultatele premiilor Altiero Spinelli pentru comunicarea cu cetățenii 2018. Ediția din acest an a premiilor Altiero Spinelli s-a axat în special pe tineri și va recompensa proiecte care contribuie la înțelegerea de către tineri a aspectelor esențiale ce țin de Uniunea Europeană și îi motivează să participe la procesele democratice care vor modela viitorul Uniunii. Ediția din anul acesta a atras 79 de candidaturi, iar celor cinci proiecte câștigătoare li se vor acorda premii în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Bruxelles.

Săptămâna europeană a tineretului are loc o dată la doi ani, sărbătorind și promovând activități destinate tinerilor prin intermediul unor evenimente organizate în toate țările participante la programul Erasmus +. Pe lângă evenimentele emblematice de la Bruxelles, sute de activități și evenimente vor fi organizate la nivel local. La Săptămâna europeană a tineretului din 2017 au participat 112 000 de tineri din întreaga Europă, precum și din Macedonia de Nord, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia și Turcia.

Corpul european de solidaritate, unul dintre principalele subiecte ale ediției din acest an, a fost anunțat de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în discursul său privind starea Uniunii din 2016. El le oferă tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani posibilitatea de a participa la o gamă largă de activități de solidaritate în întreaga UE și în afara acesteia. 

Comisia va publica, de asemenea, pe parcursul desfășurării Săptămânii europene a tineretului 2019, noi cifre privind funcționarea Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Garanția pentru tineret este o inițiativă emblematică a UE menită să promoveze ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, asigurându-se că toți tinerii sub 25 de ani primesc o ofertă de calitate de angajare, de continuare a studiilor, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni din momentul în care devin șomeri sau nu mai participă la activități de învățământ formal.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune lansarea Conferinței privind viitorul Europei într-un moment istoric: la 9 mai 2020, de Ziua Europei

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus miercuri ca lansarea oficială a Conferinței privind viitorul Europei să aibă loc la 9 mai 2020, de Ziua Europei, marcând astfel aniversarea a 70 de ani de la Declarația Schuman și a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, asumându-și în această privință poziția Parlamentului European adoptată săptămâna trecută. Totodată, această propunere are o însemnătate aparte și pentru România: anul trecut, la 9 mai 2019, România a găzduit, la Sibiu, prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE organizată vreodată de Ziua Europei, încheiată cu angajamentul liderilor europeni de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

Executivul european și-a prezentat miercuri ideile pentru creionarea marilor teme de discuție ale Conferinței privind viitorul Europei, care ar urma să fie lansată de Ziua Europei și să se desfășoare timp de doi ani, devenind a treia instituție a Uniunii Europene, după Parlamentul European și Consiliul European, care își adoptă poziția cu privire la această Conferință. 

”Comunicarea adoptată reprezintă contribuția Comisiei Europeană la dezbaterile aprinse care au loc deja cu privire la Conferința privind viitorul Europei – un proiect care a fost anunțat de președinta Ursula von der Leyen în orientările sale politice și care urmărește să le ofere europenilor posibilitatea de a avea un cuvânt mai greu de spus cu privire la ceea ce face Uniunea Europeană și cum se pune în slujba cetățenilor”, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

Conferința va beneficia de învățămintele desprinse din experiențele anterioare, de exemplu din dialogurile cu cetățenii, dar introduce și o multitudine de elemente noi menite să atragă o audiență mai largă și să consolideze căile prin care cetățenii pot influența acțiunile viitoare ale UE. Conferința va crea premisele pentru o dezbatere deschisă, incluzivă, transparentă și structurată cu cetățeni veniți din orizonturi profesionale diverse și din toate categoriile sociale. Comisia se angajează să transpună în acțiuni concrete rezultatele dezbaterilor.

Ce propune Comisia Europeană? Ursula von der Leyen: Cetățenii trebuie să se afle în centrul tuturor politicilor noastre

Comisia propune două direcții de lucru paralele pentru dezbateri. Prima ar trebui să se axeze pe prioritățile UE și pe obiectivele pe care Uniunea ar trebui să le urmărească, printre care se numără combaterea schimbărilor climatice și provocările de mediu, o economie aflată în slujba cetățenilor, echitatea socială și egalitatea, transformarea digitală a Europei, promovarea valorilor noastre europene, afirmarea mai puternică a vocii UE în lume sau consolidarea bazelor democratice ale Uniunii. Cea de a doua direcție de lucru ar trebui să se axeze pe abordarea unor teme legate în mod specific de procesele democratice și de aspectele instituționale, în special de sistemul candidaților cap de listă și de listele transnaționale pentru alegerile pentru Parlamentul European.

”Cetățenii trebuie să se afle în centrul tuturor politicilor noastre. Îmi doresc, așadar, ca toți europenii să contribuie activ la Conferința privind viitorul Europei și să joace un rol primordial în stabilirea priorităților Uniunii Europene. Doar împreună putem construi Uniunea noastră de mâine”, a spus Ursula von der Leyen.

Însărcinată cu coordonarea acestui proiect, Dubravka Šuica, vicepreședinta Comisiei Europene pentru democrație și demografie, a declarat că ”Conferința privind viitorul Europei este o ocazie unică de a reflecta împreună cu cetățenii, de a-i asculta, de a intra în dialog cu ei, de a le răspunde și de a explica”.

”Vom consolida încrederea între instituțiile UE și cei în slujba cărora lucrăm. Este șansa noastră de a arăta cetățenilor că vocea lor este auzită în Europa”, a completat Šuica, care va coordona activitatea Comisiei Europene legată de Conferință și va benefica în acest sens de sprijinul vicepreședintei Vera Jourová pentru aspectele instituționale și al vicepreședintelui Maros Šefčovič pentru dimensiunea prospectivă și aspectele interinstituționale.

Comisia Europeană consideră conferința drept un forum deschis tuturor, nu numai celor care locuiesc în capitalele Europei, ci cetățenilor din toate colțurile Uniunii. Sunt invitate să participe la discuții și celelalte instituții ale UE, parlamentele naționale, partenerii sociali, autoritățile locale și regionale și societatea civilă. O platformă online multilingvă va asigura transparența dezbaterilor și va permite o participare cât mai largă. Astfel, Comisia Europeană s-a angajat să ia, împreună cu celelalte instituții ale UE, măsurile cele mai eficace pentru ca ideile și părerile exprimate de cetățeni să fie integrate în procesul de elaborare a politicilor UE.

Trebuie precizat că poziția Comisiei Europene apare după ce Parlamentul European și Consiliul European și-au definitivat și ele contribuția la Conferința privind viitorul Europei. 

Parlamentul European a propus organizarea ”mai multor agore ale cetățenilor și tinerilor” și lansarea Conferinței pe 9 mai 2020

Parlamentul European, în rezoluția sa din 15 ianuarie 2020, a făcut apel la un proces deschis și transparent, care să asigure o abordare incluzivă, participativă și echilibrată față de cetățeni și de părțile interesate.

Eurodeputații au solicitat ca cetățenii și tinerii ”să dea tonul” pentru reforma Uniunii Europene și în care propun organizarea unor ”agore tematice” ale cetățenilor din toată Europa. Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

Pe lângă sprijinul la nivel înalt din partea președinților celor trei instituții principale ale UE, Parlamentul European a îndemnat Consiliul și Comisia Europeană să își exprime angajamentul față de o posibilă schimbare a tratatelor.

Mai mult, Conferința președinților din Parlamentul European l-a propus pe Guy Verhofstadt, fostul lider al Grupului ALDE, actualmente Renew Europe din Parlamentul European, să devină președintele Conferinței privind viitorul Europei.

Liderii europeni pregătesc terenul pentru reformarea UE: Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri susțin lansarea ”Conferinței privind viitorul Europei”

Între timp, în concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European a îndemnat președinția croată să înceapă să lucreze la definitivarea poziției Consiliului. Președinția croată a inclus, la rândul său, conferința printre prioritățile pe care și le-a fixat pentru mandatul său la președinția rotativă a Consiliului.

”Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor noastre pe termen mediu și lung, astfel încât să fim în măsură să abordăm mai bine provocările actuale și viitoare”, au spus liderii în decembrie trecut, având în vedere că la summitul din 20-21 iunie 2019 a fost adoptată Agenda Strategică a UE 2019-2024, prin care Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

În egală măsură, în concluziile lor, liderii europeni propun valorificarea dialogurilor cu cetățenii purtate cu succes în ultimii doi ani și să prevadă o amplă consultare a cetățenilor în cursul procesului.

”Conferința trebuie să implice Consiliul, Parlamentul European și Comisia, cu respectarea deplină a echilibrului interinstituțional și a rolurilor acestora, astfel cum sunt definite în tratate. Consiliul European subliniază că este nevoie de un proces incluziv, în care toate statele membre să fie implicate în mod egal. Instituțiile și statele membre ale UE, inclusiv parlamentele lor, ar trebui să își asume în mod egal acest proiect”, se mai arată în concluziile Consiliului European.

Declarație comună a Comisiei, Parlamentului și Consiliului

Potrivit comunicării de miercuri a Comisiei Europene, executivul de la Bruxelles consideră că este crucial ca cele trei instituții să formuleze o declarație comună în care să fie precizate conceptul, structura, sfera de acțiune și calendarul Conferinței privind viitorul Europei și să se stabilească un set de principii și obiective agreate de toate părțile.

Această declarație va putea fi mai apoi semnată și de alți actori publici, fie ei instituții, organizații sau alte părți interesate. Parlamentele și actorii naționali și regionali joacă un rol important în cadrul conferinței și ar trebui să fie încurajați să organizeze evenimente legate de conferință.

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, ședință comună cu Margrethe Vestager despre viitorul digitalizării: Acest proces se desfășoară rapid în UE, dar nu unitar

Published

on

© Cristian Bușoi / Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a discutat în cadrul ședinței Comisiei ITRE (Industrie, Cercetare și Energie) cu vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager despre procesul de digitalizare și progresele făcute în domeniul inteligenței artificiale.

Deputatul european transmite că procesul de digitalizare se desfășoară rapid în Uniunea Europeană, dar nu și în mod unitar.

”Unele țări merg mai rapid, altele avansează cu un ritm mult mai lent. România este încă departe în acest domeniu, fiind la coada clasamentului.”

Trebuie să investim din ce în ce mai mult – Cristian Bușoi

”Suntem în epoca internetului, avem la dispoziție mijloace de telecomunicație moderne, trebuie să investim din ce în ce mai mult, ca să oferim atât servicii publice online, conectivitate și să avem o dezvoltare cât mai bună în domeniul comerțului electronic”, a mai adăugat acesta.

Potrivit europarlamentarului, toate schimbările pentru o mai bună și actualizată digitalizare trebuie să țină cont de interesele cetățenilor: ”Desigur, trebuie să ne asigurăm că toate aceste schimbări vor fi făcute astfel încât să protejăm interesele cetățenilor, să nu existe încălcări ale intimității și drepturilor fundamentale ale acestora”. 

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană încurajează statele membre să ratifice Convenția privind eliminarea violenței și hărțuirii la locul de muncă

Published

on

Comisia Europeană a adoptat astăzi o propunere de decizie a Consiliului care să permită statelor membre să continue procesul de ratificare la nivel național a Convenției privind eliminarea violenței și hărțuirii la locul de muncă, potrivit unui comunicat.

Convenția, adoptată în cadrul Centenarului Organizației Internaționale a Muncii (OIM) în iunie 2019, este primul instrument internațional care stabilește standarde globale privind hărțuirea și violența în câmpul muncii.

„Noua convenție este un instrument internațional de mare necesitate pentru a proteja dreptul fiecăruia la un loc de muncă fără violență și hărțuire. Odată adoptată, această decizie va sprijini statele membre să deschidă calea pentru ratificarea și punerea ei în aplicare”, a declarat Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă și drepturi sociale.

„Violența împotriva femeilor la locul de muncă ne afectează pe toți – pe victime, desigur, cel mai mult, dar și pe colegii lor. Convenția internațională este soluția legală care asigură că femeile și bărbații nu suferă de pe urma violenței și hărțuirii la locul de muncă. Încurajez statele membre să ratifice această convenție. Cu toții trebuie să facem tot posibilul pentru a aduce o schimbare reală în direcția egalității de gen.”

Convenția recunoaște că violența și hărțuirea la locul de muncă pot fi o încălcare a drepturilor omului, reprezentând o amenințare la egalitatea de șanse. UE nu poate ratifica Convențiile OIM, deoarece UE nu este membru al organizației, numai statele membre pot ratifica astfel de convenții. În cazul în care instrumentul OIM intră în sfera de competențe ale UE, este necesară o decizie a Consiliului care autorizează ratificarea.

Conform sondajului privind violența împotriva femeilor, realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 1 din 2 femei din UE au declarat că au experimentat un tip de hărțuire sexuală cel puțin o dată de la vârsta de 15 ani. Dintre toate tipurile de hărțuire sexuală, în 32% din cazurile raportate, făptuitorul a fost o persoană care a avut legătură cu angajarea femeii  în cauză (coleg, șef sau client).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending