Connect with us

MEDIU

Eurobarometru: 67 % dintre tineri consideră că prioritatea numărul 1 a UE trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Tema va fi discutată în cadrul Săptămânii Europene a Tineretului (29 aprilie-5 mai)

Published

on

@Pixabay License

Rezultatele unui sondaj Eurobarometru publicat pe 29 aprilie arată că peste două treimi dintre tineri (67 %) consideră că prioritatea numărul unu în ceea ce privește acțiunea UE în următorii zece ani trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Această preocupare va fi printre temele discutate la  cea de-a noua ediție a Săptămânii europene a Tineretului, cu tema „Eu și democrația”. În săptămâna 29 aprilie – 5 mai, se vor desfășura activități în toate țările participante, iar la 29 și 30 aprilie, vor avea loc la Bruxelles evenimente emblematice care vor reuni sute de tineri, oferindu-le ocazia de a-și face auzită vocea, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Rezultatele unui sondaj Eurobarometru publicat pe 29 aprilie arată că peste două treimi dintre tineri (67 %) consideră că prioritatea numărul unu în ceea ce privește acțiunea UE în următorii zece ani trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. A doua și a treia prioritate, potrivit acestora, sunt îmbunătățirea educației și a formării, inclusiv libera circulație a studenților, a ucenicilor sau a elevilor (56 %) și combaterea sărăciei, a inegalităților economice și sociale (56 %). În plus, 72 % dintre tinerii intervievați afirmă că, din momentul în care au dobândit capacitatea de a vota și până în prezent, au participat la alegeri locale, naționale sau europene. Sondajul a vizat aproximativ 11 000 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani în martie 2019. Participanții vor avea ocazia să discute aceste și alte subiecte la evenimentele din cadrul Săptămânii europene a tineretului.

În perspectiva viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European, care se vor desfășura între 23 și 26 mai, Săptămâna europeană a tineretului 2019 va fi marcată de dezbateri care se vor axa asupra modului în care tinerii pot fi activi în cadrul comunităților în care trăiesc și pot influența deciziile democratice.

Astăzi, 30 aprilie, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, va găzdui un dialog cu cetățenii la care vor fi invitați tineri, precum și o mare dezbatere la Parlamentul European din Bruxelles cu participarea a peste 800 de tineri care vor discuta despre participarea democratică și despre impactul Corpului european de solidaritate asupra tinerilor, a ONG-urilor și a comunităților locale.

Înainte de lansarea Săptămânii europene a tineretului, Comisarul Navracsics a declarat:

„Țin să felicit această generație de tineri europeni activi, dedicați și pregătiți să îi sprijine pe ceilalți. Circa 125 000 de tineri s-au înscris în Corpul european de solidaritate, fapt care indică în mod clar dorința tinerilor de a se implica în societate. Cel mai recent sondaj Eurobarometru privind tineretul arată că trei din patru tineri s-au implicat într-un fel sau altul în activități civice, fie că este vorba de participarea la vot, de aderarea la o mișcare, de semnarea unei petiții online sau de participarea la o activitate de voluntariat. Sunt mândru de acest lucru și îi încurajez pe tineri să-și mobilizeze colegii și prietenii să participe la viitoarele alegeri europene, astfel încât să aibă un cuvânt de spus în modelarea viitorului lor.”

De asemenea, în această după-amiază (29 aprilie), comisarul Navracsics va prezenta și rezultatele premiilor Altiero Spinelli pentru comunicarea cu cetățenii 2018. Ediția din acest an a premiilor Altiero Spinelli s-a axat în special pe tineri și va recompensa proiecte care contribuie la înțelegerea de către tineri a aspectelor esențiale ce țin de Uniunea Europeană și îi motivează să participe la procesele democratice care vor modela viitorul Uniunii. Ediția din anul acesta a atras 79 de candidaturi, iar celor cinci proiecte câștigătoare li se vor acorda premii în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Bruxelles.

Săptămâna europeană a tineretului are loc o dată la doi ani, sărbătorind și promovând activități destinate tinerilor prin intermediul unor evenimente organizate în toate țările participante la programul Erasmus +. Pe lângă evenimentele emblematice de la Bruxelles, sute de activități și evenimente vor fi organizate la nivel local. La Săptămâna europeană a tineretului din 2017 au participat 112 000 de tineri din întreaga Europă, precum și din Macedonia de Nord, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia și Turcia.

Corpul european de solidaritate, unul dintre principalele subiecte ale ediției din acest an, a fost anunțat de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în discursul său privind starea Uniunii din 2016. El le oferă tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani posibilitatea de a participa la o gamă largă de activități de solidaritate în întreaga UE și în afara acesteia. 

Comisia va publica, de asemenea, pe parcursul desfășurării Săptămânii europene a tineretului 2019, noi cifre privind funcționarea Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Garanția pentru tineret este o inițiativă emblematică a UE menită să promoveze ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, asigurându-se că toți tinerii sub 25 de ani primesc o ofertă de calitate de angajare, de continuare a studiilor, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni din momentul în care devin șomeri sau nu mai participă la activități de învățământ formal.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MEDIU

Raport ”Seceta în Europa”: România are nevoie urgent de precipiații pentru a susține randamentul culturilor de vară

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a publicat, la 18 iulie, raportul său intitulat „Seceta în Europa – iulie 2022”, care prezintă o evaluare a situației privind seceta din Europa, pe baza activității Observatorului european al secetei.

Franța, România, Spania, Portugalia și Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randamentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

Studiile arată că România se află printre țările care se vor confrunta cel mai probabil cu o scădere a randamentului culturilor din cauza lipsei de precipiații. Franța, Spania, Portugalia și Italia alăturându-se și ele. 

În cazul României, studiul a subliniat următoarele:

  • În absența unor precipitații semnificative, va fi redus potențialul de randament al culturilor de iarnă și de primăvară în România. Efecte mai grave asupra culturilor de iarnă și de primăvară se observă în estul României, unde lipsa persistentă de precipitații s-a transformat în secetă.
  • Pe perioada primăverii, România se confruntă cu condiții mai secetoase decât în mod obișnuit. Anomalii ale precipitațiilor de -50% sau mai mult negative față de media pe termen lung au fost observate în Belgia, în părți din Franța, în nord-estul Portugaliei, în părți din Italia, în nord-estul Germaniei, în nord-vestul Poloniei, în sud-vestul Ucrainei, de-a lungul coastei Mării Negre în România, în părți din Bulgaria, Grecia și estul Turciei, precum și în cele mai vestice și nordice părți ale Rusiei europene, în sudul Norvegiei și, mai local, în Suedia.
  • Primăvara rece și uscată a afectat culturile din vestul Ucrainei și estul României.
  • Conform prognozei meteorologice pe termen lung, în România vor persista condiții mai calde decât în mod obișnuit în lunile iulie și august.
  • Perspectivele privind randamentul culturilor de iarnă s-au redus în continuare
  • Deficitul persistent de precipitații în mai multe regiuni de cultură de iarnă, combinat cu un excedent de acumulări de temperatură în perioada analizată, a deteriorat și mai mult condițiile culturilor de iarnă: „Este nevoie urgentă de precipitații pentru a susține randamentul culturilor de vară.”
  • Condițiile agrometeorologice nu s-au îmbunătățit în România.

 „Schimbările climatice sporesc riscul de secetă severă și de incendii de vegetație în întreaga lume. Centrul Comun de Cercetare pune știința și tehnologia în serviciul monitorizării schimbărilor climatice. Prin acest raport, înțelegem mai bine situația pentru a ne putea proteja pădurile, recoltele și apele”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Centrul Comun de Cercetare furnizează informații în timp real privind seceta prin intermediul Observatoarelor european și global ale secetei (EDOCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent și GDO), care fac parte din serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS).

Continue Reading

G7

Până la sfârșitul anului, liderii G7 vor înființa un „club pentru climă” menit să combată încălzirea globală

Published

on

© G7germany.de

Liderii țărilor G7 au convenit asupra creării unui „club pentru climă”, menit să consolideze și să extindă cooperarea în combaterea încălzirii globale și care se va concentra în acest scop pe măsuri în sectorul industrial, relatează presa internațională și Agerpres

„Susținem obiectivele unui Club internațional pentru climă și vom colabora cu partenerii în vederea înființării acestuia până la sfârșitul anului 2022. Pentru a stimula acțiuni urgente, ambițioase și incluzive în vederea alinierii noastre la traiectoria de 1,5 grade Celsius și pentru a accelera punerea în aplicare a Acordului de la Paris, ne angajăm să avem un sector rutier puternic decarbonizat până în 2030, un sector energetic complet sau predominant decarbonizat până în 2035 și să acordăm prioritate unor măsuri concrete și oportune în vederea atingerii obiectivului de accelerare a eliminării treptate a energiei naționale pe bază de cărbune”, au transmis liderii G7, potrivit declarației oficiale

De asemenea, liderii au anunțat că acest club al climei va fi un „forum interguvernamental de mare ambiţie” şi deschis tuturor ţărilor.

„Invităm partenerii noştri, în special principalii emiţători de gaze cu efect de seră, membrii G20 şi alte economii în dezvoltare şi emergente să intensifice discuţiile şi consultările cu noi, în special pentru a promova tranziţia energetică şi a accelera procesul de renunţare la carbon”, au indicat în declaraţie liderii celor şapte puteri.

Aceștia au remarcat „cu preocupare” că în aceste momente „nici ambiţiile climatice globale şi nici implementarea lor nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. 

Formatul G7 se reunește la nivelul liderilor celor mai industrializate democrații din anul 1975. Grupul a devenit G8 în anul 1997, când democrațiile occidentale au întins mâna prieteniei și a cooperării către Rusia, însă acest format a luat sfârșit în 2014, când liderii G7 au decis excluderea Federației Ruse ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Moscova.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și șeful diplomației UE propun acțiuni pentru oceane securizate, curate și gestionate în mod durabil

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat vineri agenda reînnoită a UE privind guvernanța internațională a oceanelor (GIO), propunând acțiuni pentru un ocean securizat, curat și gestionat în mod durabil, informează comunicatul oficial.

Prin această politică, UE își confirmă rolul activ în guvernanța internațională a oceanelor și angajamentul de a consolida punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU și a obiectivului său de dezvoltare durabilă nr. 14 privind viața subacvatică. Noua agendă are un rol important în realizarea componentei albastre a Pactului verde european. 

 „UE și statele sale membre dețin, împreună, cea mai mare zonă economică exclusivă din lume. Două treimi din oceanele lumii nu intră însă în jurisdicția națională. Este necesară, de aceea, o abordare colectivă la nivel mondial pentru a le proteja și a le reface, precum și pentru a utiliza potențialul enorm al oceanelor în mod durabil în beneficiul societăților de pe mapamond. Agenda actualizată privind guvernanța internațională a oceanelor ne consolidează rolul de forță motrice și de partener credibil, care poate să vină cu soluții reale și sustenabile la problemele cu care se confruntă oceanele planetei noastre”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Actualizarea strategiei UE pentru noi evoluții în domeniul geopolitic și în cel al durabilității

Guvernanța internațională a oceanelor înseamnă gestionarea împreună a oceanelor lumii și a resurselor lor, astfel încât oceanele să fie sănătoase și productive, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Noua comunicare comună de astăzi se bazează pe cea din 2016, ținând seama de principalele tendințe, cum ar fi impactul deosebit de mare al schimbărilor climatice și declinul periculos al biodiversității. De asemenea, UE ia în considerare modificarea condițiilor geopolitice, precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care a provocat instabilitate și insecuritate, inclusiv sistarea anumitor inițiative.

În calitate de actor de prim rang la nivel mondial, UE stabilește o agendă actualizată privind o mai bună guvernanță a oceanelor, bazată pe o abordare internațională transsectorială și întemeiată pe norme, cu scopul de a consolida și mai mult rolul său de lider mondial în guvernanța oceanelor. Valorificând și actualizând angajamentele stabilite în comunicarea comună din 2016, UE se angajează:

  • să consolideze cadrul internațional de guvernanță a oceanelor la nivel mondialregional și bilateral;
  • să facă din durabilitatea oceanelor o realitate până în 2030, prin adoptarea unei abordări coordonate și complementare a dificultăților comune și a impacturilor cumulative;
  • să continue transformarea oceanelor într-un spațiu sigur și securizat, în contextul în care se intensifică concurența în apele internaționale și provocările la adresa cooperării multilaterale;
  • să consolideze cunoștințele internaționale privind oceanele pentru ca procesul decizional bazat pe date concrete să ducă la acțiuni de protejare și gestionare durabilă a oceanelor. 

Acțiuni-cheie pentru un ocean sigur, securizat, curat, sănătos și gestionat în mod durabil

Comunicarea identifică mai multe priorități-cheie pentru îndeplinirea acestor angajamente:

  • Stoparea și inversarea declinului biodiversității marine prin încheierea unui tratat ambițios al ONU privind marea liberă (biodiversitate în zonele din afara jurisdicției naționale) cât mai curând posibil și prin atingerea obiectivului de transformare a 30 % din suprafața oceanelor în zone marine protejate până în 2030;
  • Protejarea fundului mării prin interzicerea exploatărilor miniere marine de adâncime, care distrug fundul mării, și prin reglementarea, atunci când este necesar, a utilizării uneltelor de pescuit celor mai dăunătoare pentru biodiversitate;
  • Asigurarea unor activități pescărești sustenabile cu o abordare de toleranță zero a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și cu respectarea normelor și standardelor internaționale. UE salută totodată acordul multilateral important care contribuie la protecția oceanelor și la care s-a ajuns în cadrul OMC la 17 iunie anul curent, după 21 de ani de negocieri. UE este angajată pe deplin să completeze cât mai curând acordul cu elementele asupra cărora încă nu s-a ajuns la consens;
  • Combaterea schimbărilor climatice pentru un ocean sănătos, inclusiv prin măsuri în domeniul transportului maritim la nivelul UE și la nivel mondial, precum și decarbonizarea sectorului pescuitului pentru a se reduce dependența de combustibilii fosili;
  • Combaterea poluării marine, în special prin încheierea, până în 2024, a unui acord mondial ambițios, obligatoriu din punct de vedere juridic, privind materialele plastice;
  • Realizarea tranziției către o economie albastră durabilă la nivel mondial, în special creșterea investițiilor în sănătatea oceanelor și în tranziția către o economie albastră durabilă prin intermediul platformei de investiții „BlueInvest” a UE, precum și îmbunătățirea planificării maritime integrate;
  • Asigurarea securității și siguranței pe mare prin monitorizarea atentă și reacția rapidă la amenințările la adresa securității maritime, prin cooperarea cu partenerii săi, cum ar fi NATO, precum și prin combaterea muncii forțate în conformitate cu normele Organizației Internaționale a Muncii;
  • Consolidarea cunoștințelor privind oceanele prin crearea unei interfețe interguvernamentale științifico-politice pentru durabilitatea oceanelor, cu scopul de a institui un grup interguvernamental pentru durabilitatea oceanelor (IPOS), promovând diplomația privind oceanele și cunoștințele în acest domeniu;
  • Investiții în oceane, prin angajarea a până la 1 miliard de euro în perioada 2021-2027 pentru biodiversitatea oceanelor și a zonelor de coastă și pentru climă, incluzând marea liberă, și prin furnizarea a 350 de milioane de euro pe an pentru cercetarea în domeniul oceanelor prin intermediul programului Orizont Europa 2021-2027.

Comunicarea comună va fi prezentată de comisarul pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevičius la cea de a doua Conferință a ONU privind oceanele. Comunicarea va fi discutată în cadrul Parlamentului European și al Consiliului. 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL26 mins ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE2 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE4 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA4 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO4 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.5 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA5 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending