Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a avertizat asupra riscurilor pe care le implică rezultatele recente ale alegerilor din România, subliniind că acestea ar putea influența negativ aderarea României la Spațiul Schengen și deciziile NATO privind creșterea prezenței militare în țară.

“Dacă forțele europene și NATO nu câștigă alegerile din România, există riscul ca aderarea la Schengen și deciziile privind consolidarea prezenței militare să fie puse sub semnul întrebării, mai ales dacă declarațiile extremiste vor fi transpuse în practică”, a declarat Victor Negrescu, la Strasbourg, într-o întâlnire cu jurnaliștii români

Acesta a atras atenția asupra ascensiunii curentului anti-european și anti-NATO în România, menționând că rezultatele recente prin care candidatul anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu a câștigat primul tur al scrutinului prezidențial au surprins colegii săi europarlamentari.

“Curentul anti-european și anti-NATO a câștigat mult teren, iar impactul rețelelor sociale, precum TikTok, joacă un rol semnificativ. Ca vicepreședinte al socialiștilor europeni, am observat că acest fenomen s-a manifestat și în alte state, deseori în detrimentul stângii și al socialiștilor”, a adăugat acesta.

Negociator-șef al bugetului UE pentru anul 2025, eurodeputatul Victor Negrescu a obținut o suplimentare de fonduri pentru combaterea dezinformării online, el făcând acest anunț în contextul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România.

Negrescu a subliniat necesitatea unui dialog direct cu cetățenii și a combaterii propagandei politice, subliniind că social-democrații din România sunt bine ancorați în valorile europene și euro-atlantice. “Trebuie să comunicăm mai direct cu oamenii, la nivel local. Prin ponderea sa politică, PSD poate menține un echilibru în viitorul Parlament, iar valorile social-democrate sunt necesare”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.

Referindu-se la alegerile parlamentare, Negrescu a exprimat speranța că românii vor susține partide cu experiență și expertiză, avertizând împotriva unui „scenariu de tip Bulgaria” în care instabilitatea politică a afectat parcursul european. El a reiterat sprijinul său pentru parcursul european și NATO al României, subliniind că PSD va lua deciziile necesare după alegeri pentru a asigura acest traseu.

“PSD este puternic ancorat în parcursul european și euro-atlantic, iar eu voi susține în continuare acest drum”, a concluzionat Victor Negrescu.

Amintim că miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit joi și vineri, 21-22 noiembrie, la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.

Comisia Europeană a publicat un nou sondaj Eurobarometru care arată că cetățenii și întreprinderile apreciază mai mult spațiul Schengen, comparativ cu sondajul anterior din 2018.

Sondajul, dat publicității înainte de Consiliul Justiție și Afaceri Interne, care ar urma să discute pe 10 octombrie, aplicarea regulilor Schengen în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime, relevă că cetățenii consideră consolidarea cooperării în cadrul spațiului Schengen (63%) drept principala prioritate a UE pentru consolidarea spațiului până în 2030, în vreme ce 52% dintre români împărtășesc această opinie. 

Citiți și: Aplicarea regulilor Schengen în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime, pe agenda Consiliului JAI de săptămâna viitoare

Opinia generală a cetățenilor UE față de spațiul de liberă circulație este în general una pozitivă, 82% dintre aceștia și 67% dintre români considerând că spațiul Schengen promovează interacțiunea dintre oamenii din diferite culturi. În egală măsură, 80% dintre europeni și 65% dintre români consideră că Schengen este benefic pentru afaceri, 75% dintre cetățenii UE și 61% dintre conaționali sunt de părere că spațiul de liberă circulație prezintă mai multe avantaje decât dezavantaje pentru țară, în vreme ce mai bine de jumătate (72% media UE, 63% dintre români) împărtășind opinia conform căreia spațiul Schengen reprezintă una dintre principalele realizări ale UE, contribuind la securitatea europeană (62% UE vs. 56% România).

© Eurobarometru

Care este opinia mediului de afaceri despre spațiul Schengen?

68% dintre întreprinderile din UE27 și 86% dintre companiile din România afirmă că au auzit de spațiul Schengen și știu ce este acesta.

© Eurobarometru

83% dintre întreprinderile din UE27 și 91% dintre cele din țara noastră sunt de acord că spațiul Schengen este benefic pentru afacerile din țara lor.

© Eurobarometru

În același timp, 81% sunt de acord că spațiul Schengen este una dintre principalele realizări ale UE, România aflându-se în media europeană (83%), și șapte din zece întreprinderi din UE27 sunt de acord că spațiul Schengen are mai multe avantaje decât dezavantaje pentru afacerea lor, în timp ce aproape opt din zece companii din România împărtășesc această opinie.

© Eurobarometru

O treime dintre întreprinderile din UE au răspuns că situarea în spațiul Schengen reduce costurile datorită absenței controalelor la frontierele interne.

Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale proiectului numit Uniunea Europeană. El a luat naștere în 1985, odată cu un proiect interguvernamental între cinci țări membre – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, conform unor informații furnizate de Consiliu.

În prezent, acesta acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări: 23 dintre cele 27 de state membre ale UE, toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).

La 1 ianuarie 2023, Croația a marcat un deceniu de apartenență la Uniunea Europeană prin intrarea în spațiul Schengen.

În același an, dar în decembrie, țările membre au convenit în să ridice controalele la frontierele aeriene și maritime ale României și Bulgariei, decizie pusă în practică la 31 ianuarie 2024.

Consiliul va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen.

Cetățenii europeni sprijină politica energetică adoptată de UE în ultimii cinci ani. Privind în perspectivă, aceștia își exprimă sprijinul ferm pentru o mai bună coordonare la nivelul UE și chiar pentru mai multe eforturi la nivelul UE și la nivel național pentru a face prețurile la energie mai accesibile, pe măsură ce continuăm tranziția către o energie curată și ne asigurăm independența energetică, relevă cel mai recent Eurobarometru privind atitudinile europenilor față de politica energetică a Uniunii Europene.

O mare majoritate a respondenților (77%) afirmă că Uniunea Europeană ar trebui să aibă un rol mai puternic de coordonare în materie de energie, în funcție de diferite circumstanțe, precum criza energetică, în țara noastră 68% dintre români împărtășind această idee. 

© Eurobarometru

79% dintre europeni și 67% dintre români sunt de acord că obiectivele climatice ale UE vor stimula crearea de noi locuri de muncă și vor atrage investiții în sectorul energiei curate.

© Eurobarometru

76% dintre europeni și 61% dintre români cred că politicile europene vor reduce dependența de importurile de energie, iar 69% cred că acestea vor asigura reducerea facturilor la energie pentru gospodării și întreprinderi, în vreme ce 59% dintre români împărtășesc această ultimă opinie.

© Eurobarometru

© Eurobarometru

Pentru a asigura atingerea acestor obiective, 62% au afirmat că Europa ar trebui să își diversifice sursele de energie, inclusiv prin investiții în surse regenerabile de energie, iar 54% au afirmat că ar trebui să economisim energie ori de câte ori este posibil.

© Eurobarometru

Atunci când au fost întrebați ce înseamnă pentru ei politica energetică a UE, răspunsurile cetățenilor au pus accentul pe accesibilitatea energiei: 40 % dintre respondenți au spus mai întâi că politica energetică a UE ar trebui să asigure prețuri mai accesibile la energie pentru consumatori, în timp ce 33 % au spus că UE ar trebui să investească în tehnologii energetice inovatoare, iar 30 % au spus că ar trebui să se concentreze pe scăderea consumului de energie.

Atunci când li s-a cerut să numească politicile UE din ultimii cinci ani care au adus valoare adăugată statelor membre, 35% au evidențiat sprijinul pentru investițiile în energia regenerabilă, iar 27% au afirmat că UE a adus valoare adăugată prin investițiile în tehnologii energetice inovatoare.

În același timp, 25% au afirmat că Europa a contribuit la asigurarea unor prețuri la energie cât mai accesibile posibil, iar alții au spus că a facilitat alegerea consumatorului în materie de aprovizionare cu energie (24%) sau de produse eficiente din punct de vedere energetic (18%).

Atunci când au fost întrebați în mod specific despre eticheta energetică a UE, trei sferturi dintre respondenți (75%) au afirmat că aceasta le-a influențat alegerea atunci când au cumpărat un aparat în ultimii cinci ani.

Consumatorii îmbrățișează tranziția energetică, dar doresc mai mult sprijin

Mai mult de trei sferturi dintre respondenți (77%) declară că au luat măsuri personale, schimbându-și considerabil obiceiurile pentru a consuma mai puțină energie acasă în ultimii cinci ani. 55% dintre respondenți au declarat că și-au adaptat mijloacele de transport pentru a-și reduce consumul de energie, iar patru din zece (41%) au declarat că și-au modificat obiceiurile de consum de energie la locul de muncă.

Răspunsurile concrete cu privire la măsurile luate de cetățeni arată că valul de renovare lansat de Comisie ia amploare în întreaga Europă.

Dintre cei 44% dintre respondenți care au luat măsuri pentru a reduce consumul de energie la domiciliu, aproape jumătate au declarat că și-au izolat acoperișul, pereții, ferestrele sau podeaua.

Mai mult de unul din cinci respondenți menționează schimbarea boilerului (27%) sau instalarea de panouri solare (22%). În același timp, aproape patru din zece respondenți afirmă că măsurile nu au fost luate din motive financiare (37%) sau că decizia aparține proprietarului locuinței sau coproprietarilor clădirii (36%).

Privind spre viitor, atunci când li s-a cerut să aleagă dintr-o listă de opțiuni de politică pentru a atinge neutralitatea climatică, majoritatea respondenților au afirmat că UE ar trebui să încurajeze statele membre să se concentreze pe măsuri care să sprijine gospodăriile afectate de sărăcie energetică (53%), să reducă consumul de energie (50%) sau pe măsuri care să ajute cetățenii să producă sau să consume energie din surse regenerabile (50%).

38% dintre respondenți au afirmat că UE ar trebui să încurajeze statele membre să se concentreze asupra măsurilor destinate industriilor și întreprinderilor; atunci când au fost întrebați ce politici specifice ar servi acestui obiectiv, 35% au afirmat că UE ar trebui să facă acest lucru prin sprijinirea inovării în domeniul tehnologiilor curate, în timp ce 30% consideră că ar trebui să stimuleze economiile de energie.