Connect with us

ROMÂNIA

Eurobarometru: 70% dintre români se declară foarte optimiști în legătură cu viitorul UE, situându-se peste media europeană

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Cel mai recent eurobarometru arată că optimismul cu privire la viitorul UE a atins cel mai înalt nivel din 2009, iar încrederea în UE rămâne la cel mai ridicat nivel din 2008 până în prezent. Sprijinul pentru moneda euro rămâne stabil la cel mai ridicat nivel înregistrat din 2004 până în prezent. Sondajul indică, de asemenea, o îmbunătățire semnificativă a percepției asupra situației economiilor naționale.

Optimismul cu privire la viitorul UE a crescut puternic din vara anului 2020, două treimi dintre respondenți având în prezent o opinie pozitivă (66 %, +6 puncte procentuale). Acesta este nivelul cel mai ridicat înregistrat din toamna anului 2009 până în prezent. Doar cu puțin peste trei din zece respondenți sunt pesimiști cu privire la viitorul UE (31 %, -7) – cel mai scăzut nivel din 2009 până în prezent.

Ronia depășește rata de optimism înregistrată la nivel european. Astfel, 70% dintre români se declară optimiști atunci când vine vorba de viitorul proiectului european.

© Eurobarometru

O majoritate clară este optimistă în ceea ce privește viitorul UE în 26 de state membre, în timp ce opinia publică rămâne divizată în Grecia. Optimismul a crescut în 22 de țări față de vara anului 2020, cu o creștere foarte pronunțată în Malta (75 %, +25), Italia (67 %, +18) și Portugalia (76 %, +15). Ca urmare a acestor schimbări, optimismul este în prezent opinia majorității respondenților în Italia (67 %) și Franța (53 %).

Cetățenii europeni identifică situația economică ca fiind principala lor preocupare la nivelul UE, urmată de mediu și schimbările climatice și de imigrație. Sănătatea continuă să fie principala problemă la nivel național, cu puțin înainte de situația economică a țării.

Majoritatea europenilor sunt mulțumiți de măsurile luate de UE și de guvernele naționale împotriva pandemiei de coronavirus și consideră că planul de redresare „NextGenerationEU” va fi eficace în ceea ce privește răspunsul la efectele economice ale pandemiei. Aproape două treimi au încredere că UE va lua deciziile corecte în viitor pentru a răspunde pandemiei.

Imaginea și încrederea în UE

După o creștere semnificativă înregistrată între vara anului 2020 și iarna 2020-2021, imaginea pozitivă a UE rămâne la un nivel relativ ridicat (45 %) și este opinia majoritară în 20 de state membre ale UE (imagine neutră 38 %, imagine negativă 16 %). Cele mai ridicate rezultate sunt observate în Irlanda (70 %) și în Portugalia (62 %).

Aproape jumătate dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană (49 %). Acesta rămâne cel mai înalt nivel general înregistrat din primăvara anului 2008. Încrederea în guvernele naționale a crescut ușor (37 %), în timp ce încrederea în parlamentele naționale a rămas stabilă, la 35 %.

Principalele preocupări la nivelul UE și la nivel național

Situația economică a revenit pe primul loc ca fiind cea mai importantă problemă cu care se confruntă UE, cu 27 % dintre mențiuni (-8 puncte procentuale față de iarna 2020-2021). Mediul și schimbările climatice au urcat de pe locul al patrulea pe locul al doilea (25 %, + 5) alături de imigrație (25 %, + 7), urmate, pe locul al patrulea, de starea finanțelor publice ale statelor membre și de sănătate (ambele cu 22 %). Mențiunile privind sănătatea au scăzut semnificativ față de iarna 2020-2021 (22 %, -16), când această temă s-a aflat pe prima poziție.

La nivel național, sănătatea rămâne cea mai importantă problemă, deși mențiunile au scăzut considerabil din iarna 2020-2021 (28 %, -16). Situația economică ocupă a doua poziție, fiind menționată de puțin peste un sfert dintre respondenți (26 %, -7).

Pandemia de COVID-19 și opinia publică în UE

Gradul de satisfacție cu privire la măsurile luate de Uniunea Europeană pentru a combate pandemia de coronavirus a crescut semnificativ începând cu iarna 2020-2021, peste jumătate dintre cetățenii UE fiind în prezent mulțumiți (51 %, +8). Nemulțumirea a scăzut (41 %, -8), în timp ce 8 % dintre cetățeni declară că nu știu (stabil).

Și satisfacția cetățenilor cu privire la măsurile luate de guvernul lor național pentru a combate pandemia de coronavirus a crescut în mod semnificativ, devenind opinia majoritară (53 %, +10 față de iarna 2020-2021). 46 % sunt nemulțumiți (-10), în timp ce 1 % (stabil) declară că nu știu.

Aproape două treimi dintre europeni au încredere că UE va lua deciziile corecte cu privire la pandemie în viitor (65 %, +6 față de iarna 2020-2021). Aceasta este opinia majoritară în fiecare stat membru al UE.

Majoritatea europenilor consideră că „NextGenerationEU”, planul de redresare al UE, va fi un instrument eficace pentru a face față efectelor economice ale pandemiei de coronavirus (57 %, +2 față de iarna 2020-2021).

Aproape șapte europeni din zece au declarat că fuseseră deja vaccinați în momentul efectuării sondajului în perioada iunie-iulie sau ar dori să fie vaccinați împotriva COVID-19 cât mai curând posibil (69 %), iar 9 % au declarat că ar „dori să facă acest lucru în 2021”.


Sondajul „Eurobarometru standard (EB 95) din primăvara anului 2021” a fost realizat prin interviuri față în față și online în perioada 14 iunie – 12 iulie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Anumite întrebări au fost adresate, de asemenea, în alte douăsprezece țări sau teritorii [1]. În cele 27 de state membre ale UE au avut loc 26 544 de interviuri.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

Published

on

Health Technology Assessment (HTA), așa-numita Evaluare a Tehnologiilor Medicale (ETM), reprezintă un proces complex ce măsoară valoarea adăugată a unei noi tehnologii medicale în comparație cu tehnologiile existente. Scopul acestei evaluări este să li se asigure pacienților accesul la cel mai bun tratament disponibil pe piață, analizând în același timp costurile pentru pacient și impactul asupra organizării sistemelor de sănătate în administrarea tratamentului. ETM poate fi un instrument extrem de important pentru pacienții români în ceea ce privește accesul la noile medicamente, România fiind printre țările UE care le oferă gratuit pacienților cele mai puține medicamente inovatoare.

Tehnologiile medicale sunt, de exemplu, medicamentele, echipamentele medicale și metodele de diagnosticare, tratament, reabilitare și prevenire.

Organismele implicate în ETM evalueaza atât efectul terapeutic al medicamentului, efectele secundare potențiale, măsura în care influențează calitatea vieții și modul de administrare, în comparație cu alternativele terapeutice existente, cât și costurile legate de includerea unui nou medicament în rambursare. Prin urmare, este un proces multidisciplinar care sintetizează informații de natură medicală, economică, organizațională, socială și etică legate de utilizarea tehnologiei medicale într-un mod sistematic.

Principalul scop al ETM este de a le furniza factorilor de decizie informații bazate pe dovezi, pentru ca aceștia să poată formula politici de sănătate sigure, eficiente, axate pe pacient și care dau rezultate maxime cu costuri minime. De asemenea, ETM este utilizat de autoritățile Inaționale pentru a decide ce tehnologii ar trebui rambursate la nivel național.

UE dorește consolideze cooperarea UE în domeniul evaluării tehnologiilor medicale (ETM). Astfel, Comisia European a lansat în 2018, o nouă inițiativă care a ajuns în etapele finale ale procesului de adoptare, după compromisul la care s-a ajuns în timpul Președinției germane a Consiliului UE. Votul final al Consiliul UE este prevăzut în noiembrie, în Parlamentul European în decembrie, urmând să fie publicat în Jurnalul Oficial în ianuarie 2022.

Există 3 domenii principale:

  1. Joint Clinical Assessment – evaluarea clinică a medicamentelor.
  2. Joint Scientific Consultation – dialog structurat cu producatorii de medicamente pentru adaptarea designului studiilor clinice pentru a avea criterii de evaluare cât mai bune.
  3. Horizon scanning – cercetare prospectivă pentru a identifica medicamentele care vor intra pe piață în următorii 2-3 ani.

Implementarea efectivă se va realiza în 3 etape:

  1. Iarna 2024- început 2025: medicamente oncologice și ATMPs (terapii avansate, celulare, genice, etc.).
  2. Iarna 2027- început 2028: medicamente orfane.
  3. Iarna 2029- început 2030: toate medicamentele.

De asemenea, structura cea mai importantă va fi Grupul de Coordonare, în care statele membre trebuie să-și desemneze reprezentanți cu competențe în domeniul evaluării tehnologiilor medicale. ​​​​​​​

Accesul la medicamente în România Vs. în Europa

​​​​​​​Obiectivul unui acces rapid, echitabil și durabil la tratamente trebuie împărtășit de toți actorii cheie din sistemul de sănătate din România și să recunoască întârzierile în accesul pacienților din România. Decalajul României poate fi recuperat numai dacă țara noastră se va implica direct și activ la nivel european în procesul decizional privind noile reglementări aduse Evaluării Tehnologiilor Medicale (ETM).

România, printre țările UE care asigură acces gratuit pacienților la cele mai puține medicamente inovatoare
​​​​​​​

Date din Studiul W.A.I.T.” 2020 (publicat în 2021) – cât așteaptă pacienții să acceseze terapii inovatoare” arată că în Europa pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi în funcție de țară, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte orimai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.

Germania  a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre medicamente nu sunt disponibile nici în sistem compensat, nici în cel privat.

Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv față de inovație și o echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.

În privința ariilor terapeutice, deși accesul la medicamentele oncologice pare să se îmbunătățească, accesul la medicamentele orfane continuă să varieze considerabil între statele membre ale UE, cu întârzieri mari și disponibilitate redusă în Europa Centrală și de Est.

Citiți și: România, codașa Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare

Potrivit raportului CRA, ,,Report on root causes of market access delays”, există 10 factori interdependenți care explică lipsa medicamentelor din piețele locale și întârzierile de acces.

Pentru Romania, principalii 3 factori care influenteaza negativ accesul sunt :

  • Nerespectarea termenelor de timp pentru evaluare și lipsa de predictibilitate a actualizării Listei de medicamente compensate.
  • Inexistența unor proiecții bugetare multi-anuale si buget pentru medicamente inovatoare insuficient.
  • Disfuncționalități legate de procesul de achiziții a medicamentelor în spitale.

Consolidarea cooperării UE în domeniul ETM după 2021

Noul regulament european instituie o modalitate de lucru, un calendar de implementare sistructuri de luare a deciziei pentru evaluările de la nivel european. Rapoartele de evaluare vor trebui luate în considerare la nivelul proceselor naționale, dar proporția în care acest lucru se va face este la latitudinea statelor membre.

Implementarea procesului de evaluare se preconizează a începe în iarna 2024, cu evaluarea medicamentelor pentru cancer și a terapiilor avansate (genice, celulare, etc). Este foarte important pentru Romania să-și definească poziția privitor la adoptarea rapoartelor europene, să-și pregatească reprezentanții pentru grupurile de lucru și să analizeze ce și cât din legislația națională va fi modificată, astfel încât pacienții români să beneficieze cât mai rapid de medicamentele inovatoare.

Citiți și: România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

Continue Reading

ROMÂNIA

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică, a declarat David Muniz, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”, potrivit unui mesaj pe Facebook.

„Subliniez cât de mult apreciază Statele Unite parteneriatul cu România. Împreună vom continua să ne adaptăm și să rafinăm eforturile bilaterale de stimulare a securității cibernetice și să ne protejăm economiile și popoarele de această amenințare”, a declarat astăzi David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”.

 

La eveniment au participat experți din sectorul public, privat și din mediul academic, care au discutat despre importanța cooperării în domeniul securității cibernetice, provocările și tendințele din domeniu și despre programe de formare.

„Securitatea cibernetică reprezintă o prioritate de top pentru Guvernul SUA, iar ambasada colaborează susținut cu Guvernul României pe inițiative care țin de securitate cibernetică”, mai transmite Ambasada SUA.

Menționăm că la 14 octombrie, la inițiativa SUA, miniștrii și reprezentanții Uniunii Europene, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că „fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Declarația, consfințită la finalul evenimentului „Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Continue Reading

ROMÂNIA

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

Published

on

© Captură de ecran EPP video

Statele membre UE continuă să fie solidare cu România în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

Prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2 au fost oferite de Austria țării noastre, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89 030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

”Mă bucur să constat că elanul solidarității statelor membre nu a încetinit, în contextul în care România continuă să lupte împotriva COVID-19. Aș dori să mulțumesc Austriei, Franței, Ungariei și Republicii Moldova pentru sprijinul acordat României. Pandemia rămâne o realitate dură, iar solidaritatea UE își demonstrează încă o dată importanța”, a transmis Janez Lenarčič, comisarul european pentru gestionarea crizelor, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Acest sprijin vine să-l completeze pe cel oferit de Țările de Jos, Polonia, Ungaria, Danemarca, Italia dar și de Republica Moldova.

Uniunea a furnizat prin același mecanism mai sus amintit 200 de concentratoare de oxigen din cadrul Rezervei medicale strategice rescEU găzduite de Țările de Jos, 50 de concentratoare de oxigen din Polonia5 200 de fiole de anticorpi monoclonali din Italia, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen din Danemarca. 

Ungaria s-a alăturat acestui efort comun, care s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19 care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă, în contextul în care spitalele din țara noastră nu mai pot face față fluxului de persoane care au nevoie de tratament medical. Acesteia i s-a alăturat Polonia, care va prelua trei pacienți români infectați cu SARS-Cov-2, aflați în stare critică.

În egală măsură, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpului medical de acolo.

Tot luni, în cadrul unei videoconferințe pentru pregătirea summitului Consiliului European, prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis președintelui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19, în timp ce preşedintele Consiliului European și-a arătat deschiderea de a facilita sprijinul la nivel european pentru țara noastră.

În contextul în care ”România încă nu a atins vârful acestui val pandemic, iar rata de vaccinare a crescut în ultima perioadă, dar insuficient”, Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății a discutat cu Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate, cerând Tocilizumab, un medicament utilizat în tratarea pacienților cu forme severe de COVID-19 pentru care a fost activat Mecanismul pentru Protecție Civilă al UE în vederea achiziționării a 12.700 de flacoane și care se regăsește și pe lista ne nevoi înaintată de țara noastră NATO, și echipe medicale care să sprijine, pe perioade determinate, personalul medical român din prima linie.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, România va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID.

Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH9 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA10 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.12 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA13 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ14 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA15 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ16 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi20 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi20 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending