Connect with us

U.E.

Eurobarometru: 72% dintre europeni consideră că Planul de redresare al UE ar permite economiei țării lor să își revină mai rapid după efectele negative ale pandemiei

Published

on

© European Commission/ Facebook ©️ Imagine de la Summitul UE de Ziua Europei (Calea Europeană/ Diana Zaim)

Datele publicate în ultimul eurobarometru arată că pandemia de COVID-19 a întărit convingerea cetățenilor că Uniunea Europeană este cadrul potrivit pentru a dezvolta soluții eficiente pentru combaterea COVID-19 și a efectelor sale, potrivit comunicatului oficial.

La finalul anului 2020, mai mulți respondenți au considerat că lucrurile merg într-o direcție bună la nivelul UE în comparație cu propria țară. În plus, aproape trei din patru respondenți la nivel european (72%) consideră că planul de redresare al UE ar permite economiei țării lor să își revină mai rapid în urma efectelor negative ale pandemiei de coronavirus.

Un nou sondaj comandat de Parlamentul European și realizat în perioada noiembrie-decembrie 2020 de Kantar constată o creștere cu zece puncte procentuale a numărului de cetățeni la nivelul UE care au exprimat o opinie pozitivă cu privire la UE (50%) în comparație cu toamna anului 2019.

Dintre românii participanți la acest sondaj, 52% se arată pozitivi cu privire la UE. 66% dintre respondenții la acest sondaj sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene.

Cu toate acestea, perspectiva individuală rămâne pesimistă în fața pandemiei care continuă: 53% dintre respondenții din UE consideră că situația economică din țara lor va fi mai gravă peste un an în comparație cu situația actuală.

46% dintre respondenții din România se așteaptă la o situație economică mai gravă peste un an.

Doar unul din cinci respondenți la nivelul UE (21%) consideră că situația economică națională s-ar îmbunătăți în anul următor. Peste jumătate dintre respondenții din statele UE (52%) se așteaptă ca peste un an condițiile lor individuale de viață să fie aceleași ca în prezent. Un sfert dintre respondenți (24%) consideră că vor fi și mai dezavantajați într-un an, în timp ce 21% cred că le va fi mai bine.

Probabil determinată de aceste consecințe percepute, cetățenii formulează o nouă prioritate politică de vârf pentru Parlamentul European: 48% dintre respondenții la nivelul UE doresc ca lupta împotriva sărăciei și a inegalităților sociale să ocupe un loc prioritar pe ordinea de zi. Aceasta este prima prioritate în toate statele membre ale UE, cu excepția Finlandei, Cehiei, Danemarcei și Suediei, unde lupta împotriva terorismului și a criminalității are prioritate. La nivel european, următoarele priorități indicate de cetățeni sunt măsurile pentru combaterea terorismului și criminalității (35%), pentru creșterea accesului la educație de calitate (33%) și cele pentru protejarea mediului înconjurător (32%).

În România, lupta împotriva sărăciei și a inegalităților sociale este considerată o prioritate de 44% dintre respondenți, urmată de măsuri pentru creșterea accesului la educație de calitate (34%) și de măsuri pentru asigurarea accesului la hrană sigură pentru cetățeni și un nivel de viață decent pentru fermieri (27%).

O modificare similară apare, de asemenea, în clasificarea de către cetățeni a valorilor fundamentale pe care Parlamentul European ar trebui să le apere. În timp ce apărarea drepturilor omului în întreaga lume (51%) și egalitatea între bărbați și femei (42%) rămân pe primele locuri la nivel UE, solidaritatea dintre statele membre este pe locul al treilea, 41% dintre respondenții europeni dorind ca Parlamentul să apere această valoare mai presus de toate celelalte, comparativ cu 33% în urmă cu un an.

Apararea drepturilor omului în întreaga lume este prima valoare indicată și de respondenții din România (46%). Solidaritatea între statele membre (40%) și libertatea de exprimare (36%) sunt următoarele două valori fundamentale indicate de respondenții din România.

Pandemia și alte provocări globale, cum ar fi urgența climatică, susțin apelul cetățenilor la o reformă fundamentală a UE. 63% dintre respondenții europeni doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important în viitor, ceea ce reprezintă o creștere cu 5 puncte procentuale față de toamna anului 2019. În România, 69% dintre respondenți doresc un rol mai important pentru Parlamentul European.

Imaginea pozitivă a UE era în creștere la finalul anului trecut, la fel și apelul la schimbare: doar 27% sprijină UE doar în modul în care a fost realizată până în prezent, în timp ce 44 % „mai degrabă sprijină UE”, dar doresc o reforma a acesteia. Alți 22% se arată „mai degrabă sceptici cu privire la UE, dar ar putea să își schimbe din nou punctul de vedere în lumina unei reforme radicale”.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli a declarat: „Mesajul acestui sondaj este clar: cetățenii europeni sprijină Uniunea Europeană și consideră că UE este cadrul potrivit pentru a căuta soluții la criză. Însă reforma UE este în mod clar ceva pe care cetățenii doresc să îl vadă și acesta este motivul pentru care trebuie să lansăm cât mai curând posibil Conferința privind viitorul Europei.”

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a evidențiat importanța ajutorului acordat Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, înaintea unei întâlniri a miniștrilor de externe din UE, care se desfășoară la Bruxelles, anunță DPA, citat de Agerpres.

Într-un editorial pentru publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a apărut în ediţia online duminică, Baerbock a făcut trimitere la ”oboseala” din Europa privind sprijinirea Ucrainei, care a început să domine discuțiile, în vreme ce unii se întreabă dacă nu cumva acest ajutor se apropie încet-încet de sfârșit.

”Nu susţinem Ucraina doar din loialitate faţă de un prieten”, spune ea. ”O sprijinim ca ea să-şi poată elibera poporul de iad. Şi pentru că este în interesul nostru de securitate”, adaugă Baerbock.

”Bărbaţii şi femeile curajoase din Ucraina” sunt cei care au împiedicat războiul să se extindă în alte ţări europene, cum ar fi Republica Moldova, afirmă ministrul de externe german. Afirmaţia că sprijinul internaţional a fost ineficient este falsă, consideră ea.

Apelul ministrului german de externe pare să fie îndreptat spre Ungaria. Liderul de la Budapesta i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru a-l îndemna să elimine de pe agenda discuțiilor prilejuite de summitul șefilor de stat sau de guvern tema referitoare la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cea care face trimitere la sprjinul financiar de 50 de miliarde de euro destinat Kievului, pentru ambele fiind nevoie de unanimitate, doar că Viktor Orban pare pregătit să năruie intenția UE de a face noi pași pentru extindere și de a continua sprjinul pentru Ucraina, fapt ce a atras revolta Germaniei, exprimată prin vocea ministrului de externe Annalena Baerbock.

Din dorința de a ridica opoziția lui Orban, președintele francez l-a primit pe acesta la Paris pentru discuții, iar țările membre UE au au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, așteptându-se ca executivul european să decidă deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc în perioada 14-15 decembrie la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre politica de extindere a UE, în speță deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru a aborda chestiunile legate de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina prin pachetul de 50 de miliarde de euro, care cuprinde granturi și împrumuturi în condiții avantajoase ce ar urma să fie acordate, dacă trece de votul liderilor europeni, începând cu anul 2024, timp de trei ani.

Reuniunea miniștrilor de externe din U prefațează acest summit care se anunță unul agitat. 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

Published

on

© European Union 2023

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni concluziile privind politica de securitate și apărare comună (PSAC) civilă, subliniind valoarea adăugată a misiunilor civile ale PSAC în mediul geostrategic actual, confirmată de înființarea a trei noi misiuni în Armenia, Moldova și Golful Guineea în 2023, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul salută primii pași făcuți în vederea sporirii eficacității PSAC civile, în conformitate cu Pactul PSAC civilă 2023, precum și instituirea unui proces de dezvoltare a capacităților civile (CCDP) în 2024. Se prevede organizarea unei prime conferințe anuale a capacităților civile în cadrul CCDP în primul semestru al anului 2024.

Concluziile evidențiază activitatea esențială desfășurată de EUAM Ucraina în sprijinul reformei sectorului de securitate ucrainean, al gestionării integrate a frontierelor, precum și eforturile depuse în domeniul investigării și urmăririi penale a crimelor internaționale și al restabilirii statului de drept în teritoriile eliberate și adiacente, ca urmare a adaptării mandatului misiunii ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. De asemenea, Consiliul reiterează importanța activității desfășurate de Misiunea de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova și de Misiunea UE în Armenia.

Consiliul salută lansarea Inițiativei UE în materie de securitate și apărare în sprijinul țărilor din Africa de Vest din Golful Guineea, cu scopul de a consolida capacitățile serviciilor și forțelor de securitate și de apărare pentru a răspunde la presiunea teroristă.

În plus, concluziile subliniază apelul Consiliului de a depune eforturi continue pentru a asigura coerența PSAC civilă cu alte instrumente ale UE, precum și necesitatea de a îmbunătăți modularitatea și scalabilitatea misiunilor PSAC civile.

Consiliul îl invită pe Înaltul Reprezentant să organizeze o discuție anuală privind PSAC civilă în cadrul Consiliului Afaceri Externe.

La 21 martie 2022, Consiliul a aprobat “O busolă strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internațională”.

În urma Busolei Strategice, noul Compact civil PSAC, a fost aprobat în mai 2023. Acest nou cadru de politică pentru PSAC civilă se bazează pe primul Compact adoptat în noiembrie 2018 și sporește eficacitatea și capacitățile misiunilor PSAC civile prin angajamente concrete, rezultate și termene semnate de statele membre și instituțiile UE.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Patru lideri europeni solicită o dezbatere la summitul Consiliului European pentru a stabili o poziție clară asupra situației din Gaza, considerând urgentă sprijinirea unui proces politic pentru soluția a două state

Published

on

© European Union, 2022

Patru lideri europeni i-au transmis președintelui Consiliului European, Charles Michel, o scrisoare prin care îi cer ca la summitul european ce are loc în perioada 14-15 decembrie să fie inclusă o dezbatere pentru a stabili o poziție clar asupra situației din Gaza și asupra soluției a două state, israelian și palestinian, în perspectiva rezolvării conflictului din Orientul Mijlociu, conform EFE, citat de Agerpres.  

Scrisoarea este semnată de patru premieri din diferite familii politice: liberalul belgian Alexander de Croo, conservatorul irlandez Leo Varadkar, socialistul Pedro Sanchez şi social-democratul maltez Robert Abela.

Surse din guvernul spaniol au declarat pentru EFE că cei patru semnatari explică care este motivul care a impulsionat această inițiativă, și anume decizia secretarului general al ONU, Antonio Guterres de a cere Consiliului de Securitate al ONU să abordeze urgent catastrofa umanitară din Gaza, pe care a descris-o drept alarmantă, hotărâre sprijinită de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Cei patru premieri consideră imperativ ca ca întreaga comunitate internaţională să adopte măsuri urgente şi să existe o dezbatere serioasă asupra situaţiei la reuniunea Consiliului European din 14 şi 15 decembrie de la Bruxelles.

Ei solicită ca cei 27 de lideri să convină asupra unei poziții clare și ferme asupra conflictului dintre Israel și Hamas și cu privire la consecințele umanitare ale acestuia.

Premierii condamnă atacurile organizației teroriste Hamas din 7 octombrie, recunosc dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul internațional și își arată mulțumirea față de pauza umanitară care a permis eliberarea ostaticilor capturați de Hamas și livrarea ajutorului umanitar către civilii palestinieni.

În viziunea lor, UE ar trebui să meargă mai departe și ar trebui să solicite o încetare a focului din motive umanitare. În plus, premierii nsistă asupra oportunităţii convocării unei conferinţe internaţionale de pace – o propunere asumată de Cei 27 după ce a fost prezentată de Sanchez la Consiliul European din octombrie – despre care amintesc că a fost susţinută şi de Liga Arabă.

Ei consideră, potrivit surselor citate, că o perspectivă serioasă şi credibilă pentru recunoaşterea statului palestinian, împreună cu cea a Israelului, reprezintă baza necesară pentru a avansa către pace şi securitate în regiune.

Cei patru lideri europeni cer ca Autoritatea Naţională Palestiniană să recâştige controlul efectiv asupra Gaza şi, pentru a preveni escaladarea violenţei în Cisiordania, propun impunerea interdicţiilor de călătorie şi îngheţarea activelor coloniştilor violenţi care atacă palestinieni.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE59 seconds ago

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

REPUBLICA MOLDOVA30 mins ago

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

REPUBLICA MOLDOVA59 mins ago

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Patru lideri europeni solicită o dezbatere la summitul Consiliului European pentru a stabili o poziție clară asupra situației din Gaza, considerând urgentă sprijinirea unui proces politic pentru soluția a două state

ROMÂNIA1 hour ago

“Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

New Strategy Center organizează, la Sinaia, conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania”

U.E.2 hours ago

Premierul Estoniei atrage atenția asupra campaniei de dezinformare a Rusiei care urmărește ”să ne facă să credem că sprijinul pentru Ucraina este o cauză fără speranţă”: Putem demonstra contrariul

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski afirmă că a avut un schimb de replici ”foarte direct” cu Viktor Orban, înaintea unui summit care are pe agendă aprobarea începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina

Mircea Hava3 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Viitorul UE este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă

CONSILIUL UE4 hours ago

Luminița Odobescu va discuta cu omologii din UE despre sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și despre situația din Israel și Gaza, cu accent pe posibile măsuri pentru a evita escaladarea conflictului

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA6 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA7 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending