Connect with us

ROMÂNIA

Eurobarometru: 78% dintre români consideră că toată lumea ar trebui să vorbească cel puțin o limbă străină în UE. 65% cred că îmbunătățirea competențelor lingvistice ar trebui să fie o prioritate politică

Published

on

© European Commission / Facebook

Marea majoritate a europenilor (86%) consideră că toată lumea ar trebui să vorbească cel puțin o limbă străină, iar aproape trei din cinci europeni (59%) pot purta o conversație într-o altă limbă decât cea maternă, relevă cele mai recente date ale unui Eurobarometru, publicat de Comisia Europeană de Ziua mondială pentru diversitate culturală, marcată anual la 21 mai.

Sondajul subliniază o conștientizare din ce în ce mai mare a importanței diversității lingvistice în îmbunătățirea înțelegerii culturale, a oportunităților economice și a coeziunii sociale în Europa.

Să nu uităm că în Uniunea Europeană există 24 de limbi oficiale și în jur de 60 de limbi regionale și minoritare, astfel că multilingvismul este un exemplu dinamic de diversitate culturală europeană.

”Acest sondaj Eurobarometru subliniază importanța vitală a multilingvismului în promovarea unei Uniuni Europene unite și bogate din punct de vedere cultural. Vedem cu entuziasm că europenii recunosc valoarea învățării limbilor străine. Acest lucru nu numai că le sporește oportunitățile personale și profesionale, ci consolidează și identitatea noastră colectivă și înțelegerea reciprocă. Comisia se angajează să promoveze diversitatea lingvistică prin inițiative precum Erasmus + și Europa creativă”, a declarat Iliana Ivanova, comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Realizat la doisprezece ani de la ultimul sondaj pe această temă, Eurobarometru arată că cetățenii au atitudini foarte pozitive față de multilingvism:

  • 86 % dintre respondenți consideră că toată lumea ar trebui să vorbească cel puțin o altă limbă străină ( 78% dintre români), iar 69 % sunt în favoarea cunoașterii a două sau mai multe limbi străine, România fiind în media europeană;
  • 76 % consideră că îmbunătățirea competențelor lingvistice ar trebui să fie o prioritate politică, în vreme ce 65% dintre români împărtășesc această opinie; 
  • 84 % consideră că limbile regionale și minoritare ar trebui protejate, 70% dintre români fiind de aceeași opinie. 

© Eurobarometru

Comisia Europeană promovează diversitatea lingvistică în Uniunea Europeană prin proiecte finanțate prin programele Erasmus + și Europa Creativă.

În ceea ce privește cunoașterea limbilor străine, sondajul Eurobarometru arată progrese pozitive, deși modeste, față de ultimul sondaj din 2012:

  • trei din cinci europeni pot purta o conversație într-o altă limbă decât limba lor maternă, cu 3 puncte procentuale (pp) peste valorile înregistrate în 2012. 
  • proporția crește la patru din cinci în rândul tinerilor europeni (79 % în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani), cu o creștere de 5 puncte procentuale.

Acest lucru aduce UE mai aproape de obiectivul său pentru tineret stabilit în Recomandarea Consiliului din 2019 privind o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor, și anume dobândirea de competențe în limba de școlarizare și cunoașterea altor două limbi înainte de sfârșitul învățământului secundar superior.

Pe de altă parte, se înregistrează mai puține progrese în ceea ce privește a doua limbă străină: 28 % dintre europeni (+ 1 pp) și 39 % dintre tineri (+ 2 pp) pot purta o conversație în mai multe limbi străine. Dintre europenii care vorbesc cel puțin o altă limbă străină, 31 % folosesc zilnic prima lor limbă străină (+ 8 pp).

Engleza este vorbită de aproape jumătate dintre europeni (47 %) ca limbă străină. Aceasta este o creștere semnificativă de 5 puncte procentuale față de 2012. 7 din 10 de tineri europeni pot purta o conversație în limba engleză, cu 9 puncte procentuale mai mult decât sondajul din 2012.  Este percepută ca fiind limba cea mai importantă pentru ca copiii să învețe pentru viitorul lor (de 85 % dintre participanții la sondaj), urmată de spaniolă, germană, franceză și chineză. După engleză, franceză (11 %), germană (10 %) și spaniolă (7 %) sunt limbile străine cel mai des vorbite în UE. 

Aceste constatări sunt în concordanță cu rezultatele raportului Eurydice privind datele-cheie din 2023 privind predarea limbilor străine în școli în Europa, care a arătat că 98,3 % dintre elevii europeni din învățământul secundar inferior și, din ce în ce mai mult, de la o vârstă mai fragedă, învață limba engleză.

Potrivit respondenților, printre principalele beneficii ale învățării unei noi limbi se numără oportunitățile de angajare (51 %), capacitatea de a înțelege persoane din alte culturi (45 %), obținerea unui loc de muncă mai bun în țara în care locuiesc (42 %), utilizarea acesteia în vacanțe în străinătate (42 %) și utilizarea acesteia la locul de muncă (inclusiv deplasarea în străinătate în interes de afaceri; 40 %).

Rezultatele sunt în concordanță cu un studiu recent al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), susținut de Comisie, privind modul în care tinerii în vârstă de 15 ani învață limba engleză.

Acest studiu arată că tinerii învață din ce în ce mai multe limbi străine în afara sălii de clasă, prin utilizarea internetului, a platformelor de comunicare socială sau prin vizionarea de conținut în limba originală. Majoritatea europenilor (53 %), în special tinerii (65 %), preferă în prezent subtitrarea conținutului menționat. Acest lucru s-a schimbat considerabil în comparație cu 2012 (+ 11 pp).

În medie, 11,5 % dintre elevii din UE vorbesc o altă limbă acasă decât la școală, ceea ce arată că sălile de clasă multilingve sunt o realitate în Europa.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Cătălin Predoiu, la 35 de ani de la „Fenomenul Piața Universității”: Lupta pentru democrație și apartenență occidentală continuă

Published

on

© Guvernul României

Premierul interimar Cătălin Predoiu a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la „Fenomenul Piața Universității” și Mineriada din 13-15 iunie 1990, subliniind importanța acestor momente în istoria postdecembristă a României și reafirmând angajamentul față de valorile occidentale.

„România este acum parte a democrațiilor occidentale, parte a UE, parte a NATO. Este acolo unde au dorit-o cei care au fondat și participat la fenomenul Piața Universității imediat după Revoluția din 1989”, a afirmat Predoiu, evocând spiritul civic și valorile democratice care au animat protestele pașnice din acea perioadă.

Șeful Executivului a subliniat că integrarea României în UE și NATO a fost „victoria Revoluției din 1989 și a Pieței Universității”, chiar dacă această integrare „nu a fost atât de rapidă pe cât ne-am dorit-o toți”. A durat peste un deceniu până la aderarea la NATO și mai bine de 15 ani pentru cea la Uniunea Europeană.

Predoiu a condamnat reprimarea violentă a manifestației din 1990, descriind acele zile ca „o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților, folosind excesiv forța instituțiilor de stat și învrăjbirea între categorii sociale”. El a remarcat totodată că România a avut nevoie de un deceniu pentru a elimina violența din viața civică și politică: „Forțele politice au reușit, prin dialog, să scoată violența din viața noastră civică și politică, un mare pas înainte!”

În același timp, premierul interimar a avertizat asupra pericolelor contemporane la adresa orientării pro-occidentale a țării: „Și astăzi ne confruntăm cu forțe aparent civice și politice, vizibile sau mai puțin observabile, care încearcă să schimbe cursul istoric al țării și să disloce România din structurile occidentale.” El a menționat metode precum dezinformarea, discursul bazat pe ură și specularea nemulțumirilor sociale.

Predoiu a pledat pentru formarea unui nou guvern susținut de forțele pro-occidentale, „singurele care au, în acest moment, capacitatea politică și expertiza necesară guvernării”, afirmând că este „primul pas pe acest drum” și „cel mai bun fel în care putem să îi cinstim pe cei care, în 1989 și în 1990, au avut viziune, curaj, demnitate și, nu puțini dintre ei, forța sacrificiului.”

„Fie ca exemplul lor moral să lumineze calea democrației românești pentru totdeauna!”, a conchis premierul interimar.

Guvernul României și-a exprimat, prin acest mesaj, respectul față de toți cei care „au făcut posibil, în 1989 și în 1990, deschiderea unui drum istoric – drumul democrației, libertății și prosperității.”

Continue Reading

ROMÂNIA

35 de ani de la Mineriada din 1990. Nicușor Dan subliniază că “justiția are datoria de a face lumină”: Lipsește un verdict care ar închide atâtea traume și suferințe

Published

on

Președintele Nicușor Dan a afirmat, vineri, că Mineriada din 13 – 15 iunie 1990 rămâne unul dintre “cele mai dureroase” momente din istoria post-decembristă, subliniind că justiția are datoria de a face lumină în acest dosar.

“Nici până astăzi, după 35 de ani, Justiția nu a pronunțat o hotărâre definitivă în dosarul Mineriadei. Lipsește un verdict care ar închide atâtea traume și suferințe. Justiția are datoria de a face lumină nu doar pentru a identifica și sancționa vinovații, ci și ca un gest obligatoriu de respect față de dreptul societății românești de a cunoaște adevărul. Nu-i vom uita niciodată pe cei care au avut curajul să lupte pentru democrație și libertate, pe toți cei care au pus aceste idealuri mai presus de propriile vieți’, a scris șeful statului, vineri, pe Facebook.

În cursul dimineții de vineri, președintele Nicușor Dan a depus coroane de flori la Monumentul dedicat memoriei victimelor Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 și la Monumentul “Kilometrul zero al democrației”.

Evenimentele violente din 13 – 15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de “Mineriada din 13-15 iunie 1990” și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă.

Manifestațiile din piață, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naționale și împotriva președintelui Ion Iliescu și începuseră încă din 22 aprilie 1990, odată cu Fenomenul Piața Universității. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, sprijină alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei creată de 12 consilii județene din nordul țării: Județele de graniță nu trebuie să mai fie la periferia Europei

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că s-au pus bazele unei alianțe pentru viitorul Nordului României.

”12 consilii județene din Nord-Vestul și Nord-Estul României au făcut ceva care trebuie să devină un exemplu de bună practică: au decis să lucreze împreună. Au pus pe masă idei, proiecte, soluții și au format o alianță pentru dezvoltare cu impact direct în comunitățile lor. Este vorba despre o platformă de cooperare regională care să pună România în prim-planul fondurilor destinate reconstrucției Ucrainei”, a anunțat Negrescu într-un mesaj publicat pe platforma de socializare Facebook.

Acesta a explicat că finanțarea europeană poate genera:

  • investiții în infrastructură și logistică,
  • parteneriate economice și transfrontaliere,
  • proiecte comune pe fonduri europene,
  • mai multe oportunități pentru administrațiile locale, universități și antreprenori.

Primul pas este reprezentat de podul peste Tisa, construit de CJ Maramureș cu o companie românească, pentru care Uniunea Europeană a alocat circa 50 de milioane de euro.

Citiți și: ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”

”Am fost onorat să susțin acest demers și să fiu alături de colegii mei, președinții consiliilor județene, care dau un semnal clar: dezvoltarea nu ține cont de granițe politice, ci de viziune și curaj. Am fost bucuros să contribui cu patronajul Comitetului European al Regiunilor și cu mesajul de sprijin al Comisarului European pentru Extindere, Marta Kos. Județele de graniță nu trebuie să mai fie la periferia Europei, ci pot să fie acum în centrul unui proiect european de reconstrucție care se poate ridica la peste 450 de miliarde de euro”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.

Victor Negrescu a transmis felicitări pentru inițiativă și pentru ”modul în care au reușit să aducă împreună atâtea administrații locale”.

”Este un exemplu de leadership local cu impact național”, a mai spus eurodeputatul.

El a evidențiat impactul pozitiv pe care îl poate avea această alianță asupra României.  

”În contextul reconstrucției regionale și al fondurilor europene disponibile, această alianță poate transforma Nordul României într-un pol de stabilitate, cooperare și dezvoltare, o zonă de oportunitate care să facă regiunea atractivă pentru tânăra generație. România are nevoie de mai multe astfel de inițiative. De lideri locali care gândesc pe termen lung și construiesc în echipă”, a conchis Negrescu.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA46 minutes ago

Cătălin Predoiu, la 35 de ani de la „Fenomenul Piața Universității”: Lupta pentru democrație și apartenență occidentală continuă

NATO48 minutes ago

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina”, afirmă aliații Kievului, care pledează pentru „o abordare 360° a securității euro-atlantice”

NATO1 hour ago

Fost șef al Comitetului Militar NATO, președintele ceh cere o “autonomie” europeană mai mare în NATO: Rolul SUA în securitatea Europei s-a modificat

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Mark Rutte, apel la aliații NATO să colaboreze pentru a reduce tensiunile în Orientul Mijlociu

ROMÂNIA2 hours ago

35 de ani de la Mineriada din 1990. Nicușor Dan subliniază că “justiția are datoria de a face lumină”: Lipsește un verdict care ar închide atâtea traume și suferințe

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Occidentul face apel la ”reținere” și ”întoarcere la diplomație” după atacurile israeliene asupra Iranului: ”Îndemnăm toate părțile să reducă tensiunile de urgență”

U.E.2 hours ago

40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Ce angajamente își asumă Consiliul UE

EDITORIALE3 hours ago

Iulian Chifu: Serghei Karaganov și esența gândirii ideologice ruse. Agresiunea ca mod de viață și Teoria războiului bun

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară (16-19 iunie). Progresele R. Moldova în vederea aderării la UE, evaluate

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA1 week ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.2 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO3 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA3 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.3 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Trending