Connect with us

ROMÂNIA

Eurobarometru: 78% dintre români consideră că toată lumea ar trebui să vorbească cel puțin o limbă străină în UE. 65% cred că îmbunătățirea competențelor lingvistice ar trebui să fie o prioritate politică

Published

on

© European Commission / Facebook

Marea majoritate a europenilor (86%) consideră că toată lumea ar trebui să vorbească cel puțin o limbă străină, iar aproape trei din cinci europeni (59%) pot purta o conversație într-o altă limbă decât cea maternă, relevă cele mai recente date ale unui Eurobarometru, publicat de Comisia Europeană de Ziua mondială pentru diversitate culturală, marcată anual la 21 mai.

Sondajul subliniază o conștientizare din ce în ce mai mare a importanței diversității lingvistice în îmbunătățirea înțelegerii culturale, a oportunităților economice și a coeziunii sociale în Europa.

Să nu uităm că în Uniunea Europeană există 24 de limbi oficiale și în jur de 60 de limbi regionale și minoritare, astfel că multilingvismul este un exemplu dinamic de diversitate culturală europeană.

”Acest sondaj Eurobarometru subliniază importanța vitală a multilingvismului în promovarea unei Uniuni Europene unite și bogate din punct de vedere cultural. Vedem cu entuziasm că europenii recunosc valoarea învățării limbilor străine. Acest lucru nu numai că le sporește oportunitățile personale și profesionale, ci consolidează și identitatea noastră colectivă și înțelegerea reciprocă. Comisia se angajează să promoveze diversitatea lingvistică prin inițiative precum Erasmus + și Europa creativă”, a declarat Iliana Ivanova, comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Realizat la doisprezece ani de la ultimul sondaj pe această temă, Eurobarometru arată că cetățenii au atitudini foarte pozitive față de multilingvism:

  • 86 % dintre respondenți consideră că toată lumea ar trebui să vorbească cel puțin o altă limbă străină ( 78% dintre români), iar 69 % sunt în favoarea cunoașterii a două sau mai multe limbi străine, România fiind în media europeană;
  • 76 % consideră că îmbunătățirea competențelor lingvistice ar trebui să fie o prioritate politică, în vreme ce 65% dintre români împărtășesc această opinie; 
  • 84 % consideră că limbile regionale și minoritare ar trebui protejate, 70% dintre români fiind de aceeași opinie. 

© Eurobarometru

Comisia Europeană promovează diversitatea lingvistică în Uniunea Europeană prin proiecte finanțate prin programele Erasmus + și Europa Creativă.

În ceea ce privește cunoașterea limbilor străine, sondajul Eurobarometru arată progrese pozitive, deși modeste, față de ultimul sondaj din 2012:

  • trei din cinci europeni pot purta o conversație într-o altă limbă decât limba lor maternă, cu 3 puncte procentuale (pp) peste valorile înregistrate în 2012. 
  • proporția crește la patru din cinci în rândul tinerilor europeni (79 % în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani), cu o creștere de 5 puncte procentuale.

Acest lucru aduce UE mai aproape de obiectivul său pentru tineret stabilit în Recomandarea Consiliului din 2019 privind o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor, și anume dobândirea de competențe în limba de școlarizare și cunoașterea altor două limbi înainte de sfârșitul învățământului secundar superior.

Pe de altă parte, se înregistrează mai puține progrese în ceea ce privește a doua limbă străină: 28 % dintre europeni (+ 1 pp) și 39 % dintre tineri (+ 2 pp) pot purta o conversație în mai multe limbi străine. Dintre europenii care vorbesc cel puțin o altă limbă străină, 31 % folosesc zilnic prima lor limbă străină (+ 8 pp).

Engleza este vorbită de aproape jumătate dintre europeni (47 %) ca limbă străină. Aceasta este o creștere semnificativă de 5 puncte procentuale față de 2012. 7 din 10 de tineri europeni pot purta o conversație în limba engleză, cu 9 puncte procentuale mai mult decât sondajul din 2012.  Este percepută ca fiind limba cea mai importantă pentru ca copiii să învețe pentru viitorul lor (de 85 % dintre participanții la sondaj), urmată de spaniolă, germană, franceză și chineză. După engleză, franceză (11 %), germană (10 %) și spaniolă (7 %) sunt limbile străine cel mai des vorbite în UE. 

Aceste constatări sunt în concordanță cu rezultatele raportului Eurydice privind datele-cheie din 2023 privind predarea limbilor străine în școli în Europa, care a arătat că 98,3 % dintre elevii europeni din învățământul secundar inferior și, din ce în ce mai mult, de la o vârstă mai fragedă, învață limba engleză.

Potrivit respondenților, printre principalele beneficii ale învățării unei noi limbi se numără oportunitățile de angajare (51 %), capacitatea de a înțelege persoane din alte culturi (45 %), obținerea unui loc de muncă mai bun în țara în care locuiesc (42 %), utilizarea acesteia în vacanțe în străinătate (42 %) și utilizarea acesteia la locul de muncă (inclusiv deplasarea în străinătate în interes de afaceri; 40 %).

Rezultatele sunt în concordanță cu un studiu recent al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), susținut de Comisie, privind modul în care tinerii în vârstă de 15 ani învață limba engleză.

Acest studiu arată că tinerii învață din ce în ce mai multe limbi străine în afara sălii de clasă, prin utilizarea internetului, a platformelor de comunicare socială sau prin vizionarea de conținut în limba originală. Majoritatea europenilor (53 %), în special tinerii (65 %), preferă în prezent subtitrarea conținutului menționat. Acest lucru s-a schimbat considerabil în comparație cu 2012 (+ 11 pp).

În medie, 11,5 % dintre elevii din UE vorbesc o altă limbă acasă decât la școală, ceea ce arată că sălile de clasă multilingve sunt o realitate în Europa.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj cu prilejul Zilei Eroilor, în care a subliniat că, “oricând”, pot apărea pericole la adresa securităţii în regiune despre care se credea că nu mai sunt posibile.

Mesajul a fost prezentat de consilierul prezidenţial pentru securitate națională Ion Oprişor în cadrul ceremoniei desfăşurate la Monumentul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Bucureşti.

“Libertatea, democraţia, statul de drept, menţinerea unor societăţi în care cetăţenii sunt apăraţi şi mereu în siguranţă – toate acestea par, de multe ori, a fi garantate de la sine, mai ales în lunga perioadă de pace pe care a avut-o continentul nostru. Din păcate, realităţile recente ne dovedesc că pot apărea oricând pericole la adresa securităţii zonei noastre pe care nu le mai credeam posibile. Astăzi, suntem martori ai unor provocări majore, iar Europa se află în faţa unui război brutal de agresiune, neprovocat şi injust, iniţiat de Rusia împotriva Ucrainei”, a spus şeful statului.

El a afirmat că acest conflict nu afectează doar suveranitatea şi interesele poporului ucrainean, ci riscă să destabilizeze profund ordinea internaţională bazată pe reguli.

“Trebuie să învăţăm din lecţiile istoriei, astfel încât greşelile trecutului să nu mai fie repetate. Este responsabilitatea generaţiei noastre să se asigure că manifestările autocratice, imperialiste şi extremiste sunt contracarate şi este instaurată o pace durabilă”, a completat Iohannis.

Potrivit preşedintelui, Ziua Eroilor are semnificaţii profunde şi aminteşte că “jertfa eroilor neamului pentru atingerea intereselor naţionale nu a fost în zadar”.

“Avem cu toţii datoria să-i onorăm cu deosebit respect pe cei care au făcut sacrificiul suprem pentru ca noi astăzi să trăim în libertate şi democraţie. În acelaşi timp, ne manifestăm recunoştinţa faţă de eroii care au supravieţuit ororilor celui de-al Doilea Război Mondial, faţă de cei care s-au opus dictaturii comuniste şi care au luptat pentru libertate în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, contribuind decisiv la înlăturarea regimului totalitar din România”, a evidenţiat el.

Şeful statului şi-a exprimat aprecierea faţă de cei care fac parte în prezent din sistemul de apărare.

“Transmit aprecierea mea tuturor reprezentanţilor structurilor din sistemul naţional de apărare care continuă să-şi pună viaţa în pericol pentru apărarea intereselor României, dar şi pentru toţi acei eroi nevăzuţi care acţionează, zi de zi, cu dăruire şi curaj pentru salvarea vieţii semenilor lor şi pentru ca înaltele valori umane să fie respectate şi asigurate”, a afirmat Klaus Iohannis.

Continue Reading

ROMÂNIA

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

Published

on

© European Union, 2023

Miniștrii de externe din opt țări membre ale Uniunii Europene, printre care și ministrul Luminița Odobescu, au solicitat Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le interzică diplomaților ruși să se deplaseze liber în interiorul blocului european, argumentând că libera circulație a acestora ar trebui limitată la statele în care sunt acreditați, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

”Libera circulaţie în întreg spaţiul Schengen a titularilor de paşapoarte diplomatice şi de serviciu ruseşti, acreditaţi într-un singur stat gazdă, facilitează activităţile maligne”, precizează oficialii europeni într-o scrisoare adresată lui Borrell, datată 11 iunie.

Ei atrag atenția că principala sarcină de lucru pentru un număr considerabil de ”diplomați” ruși în UE este aceea de a răspândi propaganda Kremlinului și să pregătească acte de sabotaj.

Aceasta fiind situația, miniștrii de externe din Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia şi România îl invită pe Înaltul Reprezentant al UE ”să prezinte urgent o propunere pentru un text concret de măsuri restrictive”, respectând astfel principiul reciprocității prin limitarea circulației ”membrilor misiunilor diplomatice ruseşti şi a membrilor familiilor acestora doar pe teritoriul statului în care sunt acreditaţi”.

Uniunea Europeană a impus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei ca urmare a războiului ilegal și neprovocat declanșat de Kremlin împotriva Ucrainei care se adaugă măsurilor impuse deja Moscovei încă din 2014, după ce aceasta din urmă a anexat ilegal Peninsula ucraineană Crimeea.

Pe lângă aceste sancțiuni, UE și țările membre, printre care și România, și-au arătat sprijinul față de Kiev și prin expulzarea mai multor diplomați ruși de pe teritoriul lor.

Doar că mașinăria de manipulare a informației și dezinformare a Kremlinului continuă să funcționeze. 

Nu mai târziu de sfârșitul lunii martie, Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a dezvăluit că membri ai Parlamentului European au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă

Scandalul a izbucnit după ce premierul ceh Petr Fiala a anunțat că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și ale cărei tentacule erau întinse până în Parlamentul European.

În contextul dat, UE a decis să includă Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta pe lista sancțiunilor.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceste canale mass-media se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse și sunt absolut esențiale în promovarea și sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și în destabilizarea țărilor învecinate.

În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, măsurile convenite nu vor împiedica canalele mass-media vizate și personalul acestora să desfășoare alte activități în UE în afara activităților de difuzare, de exemplu cercetare și interviuri.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Marcel Ciolacu anunță că proiectul privind introducerea salariului minim european în România a fost pus în dezbatere publică: Vrem ca românii să aibă slujbe plătite cât mai aproape de media europeană

Published

on

© Guvernul României

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că a fost pus în dezbatere publică proiectul privind introducerea salariului minim european în România, informează Agerpres.

”Alegerile au trecut, să revenim la priorităţile românilor. Mă bucur că inflaţia continuă să scadă, ajungând deja aproape de 5%, şi vom continua să luăm măsuri pentru a proteja puterea de cumpărare a populaţiei. Am văzut că a fost pus în transparenţă publică şi proiectul privind introducerea salariului minim european în România. Vrem ca românii să aibă slujbe plătite cât mai aproape de media europeană. Cred că asta aşteaptă românii de la noi, nivel de trai mai bun şi preţuri corecte, nu circ în stradă”, a declarat prim-ministrul, la începutul şedinţei săptămânale a Guvernului.

Citiți și: Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

Uniunea Europeană dorește să îmbunătățească condițiile de muncă și de trai ale cetățenilor săi prin stabilirea unui cadru comun pentru salarii minime adecvate în toată Europa, punând astfel în aplicare al 6-lea principiu al Pilonului european al drepturilor sociale.

O directivă în acest sens a fost adoptată la 4 octombrie 2022, iar la finalul lunii ianuarie 2023 Consiliul Uniunii Europene a recomandat țărilor membre să consolideze plasele de siguranță socială, promovarea acestui venit minim adecvat fiind una dintre metode.

Normele adoptate, care trebuie transpuse în legislația națională în termen de doi ani de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE, prevăd că state membre în care sunt prevăzute salarii minime legale trebuie să instituie un cadru pentru stabilirea și actualizarea respectivelor salarii minime în conformitate cu un set de criterii clare.

Actualizările salariilor minime legale vor avea loc cel puțin o dată la doi ani (sau cel mult o dată la patru ani pentru țările care utilizează un mecanism de indexare automată).

S-a constatat că țările cu o acoperire mare a negocierilor colective tind să aibă un procent mai redus al lucrătorilor cu salarii mici și salarii minime mai ridicate decât țările cu o acoperire scăzută a negocierilor colective.

Având în vedere acest fapt, statelor membre cu o acoperire a negocierilor colective mai mică de 80% li se recomandă să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective. Planul de acțiune ar trebui să stabilească un calendar clar și măsuri specifice pentru a crește progresiv rata de acoperire a negocierilor colective.

De asemenea, textul prevede că statele membre vor lua măsuri pentru a îmbunătăți accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim legal. Măsurile luate acest scop includ:

  • controale efectuate de inspectoratele muncii
  • informații ușor accesibile privind protecția salariului minim
  • dezvoltarea capabilității autorităților de aplicare a legii de a întreprinde acțiuni împotriva angajatorilor neconformi

Pentru punerea în aplicare a acestor prevederi, Comisia Europeană recomandă României să se bazeze pe sfatul experților.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.4 mins ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.60 mins ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE1 hour ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.2 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE2 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.2 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA3 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

350 de profesioniști în construcții au participat la cea de-a 32-a Conferință Națională AICPS. Premiile AICPS “Proiectul Anului”, acordate în cadrul evenimentului

NATO4 hours ago

Secretarul general al NATO este convins că Franța va rămâne un aliat ”solid şi important” indiferent de partidul aflat la putere

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending