Connect with us

MEDIU

Eurobarometru: 80% dintre români consideră că este important ca UE să colaboreze cu alte țări pentru a reduce sărăcia din întreaga lume

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Cel mai recent sondaj Eurobarometru privind cooperarea pentru dezvoltare arată că aproape 9 din 10 cetățeni europeni consideră că este important să se stabilească parteneriate cu țările din afara UE în scopul reducerii sărăciei. În ceea ce privește România, doar 80% dintre respondenții din consideră că este important ca UE să colaboreze cu alte țări pentru a reduce sărăcia din întreaga lume, deși mai puțin decât media UE (88%).

Pandemia nu a slăbit sprijinul cetățenilor pentru eforturile UE în domeniul dezvoltării internaționale, iar rezultatele sondajului confirmă tendința solidă în acest sens din ultimii ani, respectiv faptul că politica de cooperare cu țările partenere rămâne una dintre politicile UE care se bucură de cea mai mare apreciere publică.

Sănătatea trece în fruntea listei provocărilor cu caracter stringent cu care ne confruntăm

Respondenții au primit o listă de provocări și au fost întrebați care consideră că sunt cele mai presante pentru viitorul țărilor în curs de dezvoltare. Unul dintre rezultatele-cheie ale sondajului este preocuparea crescândă pentru sănătate, care a fost identificată drept provocarea cu caracterul cel mai stringent pentru viitorul țărilor în curs de dezvoltare de către 36 % din respondenți, cu 5 puncte procentuale mai mulți decât în 2019.

În contextul unei preocupări publice crescânde legate de criza provocată de coronavirus, UE se concentrează în prezent pe vaccinarea cetățenilor săi și pe eforturile internaționale de vaccinare a populației la scară mondială, prin contribuția sa majoră la COVAX și acordarea de prefinanțare pentru producția de vaccinuri care sunt exportate în 34 de țări. Totodată, UE își consolidează sistemele de sănătate, pornind de la răspunsul la nivel mondial din partea Echipei Europa constând dintr-un pachet de peste 40 de miliarde de euro pentru sprijinirea țărilor partenere afectate puternic de pandemie.

Pe locul al doilea pe lista provocărilor cu caracterul cel mai stringent se menționează educația (35 %), căreia îi urmează pacea și securitatea (32 %), creșterea economică și ocuparea forței de muncă (29 %). Aproximativ un sfert dintre respondenți au menționat în acest context apa și salubritatea (27 %), democrația și drepturile omului (26 %), securitatea alimentară și agricultura (24 %).

În România, principalele preocupări sunt sănătatea (42%), educația (35%) și creșterea economică și ocuparea forței de muncă (27%).

Comparativ cu 2019, aceștia sunt mai predispuși să menționeze sănătatea (+14 pp), educația (+12 pp) și comerțul (+3 pp). Pe de altă parte, democrația și drepturile omului, securitatea alimentară și agricultura (ambele -6 pp), apa și canalizarea (-5 pp) și egalitatea de gen, dezvoltarea urbană și creșterea populației (ambele -4 pp) au devenit mai puțin importante pentru respondenții români.

UE ar trebui să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și a efectelor acestora 

Cetățenii europeni consideră, într-o majoritate covârșitoare (88 %), că UE ar trebui să combată schimbările climatice și efectele acestora în țările în curs de dezvoltare, iar pentru 77 % dintre respondenți, care s-au declarat întru totul de acord cu acest lucru, combaterea sărăciei în țările în curs de dezvoltare ar trebui să fie una dintre prioritățile majore ale UE.

Pe de altă parte, 61 % dintre respondenți sunt de părere că politica de dezvoltare a UE ar trebui să se concentreze pe reducerea inegalităților în țările în curs de dezvoltare. Aproximativ o treime dintre respondenți (34 %) cred că ajutorul acordat de UE țărilor în curs de dezvoltare prin politica sa de dezvoltare ar trebui să se concentreze doar pe consolidarea economiilor acestora.

În ceea ce privește România, 73% din respondenți sunt de acord că combaterea sărăciei în aceste țări ar trebui să fie una dintre principalele priorități ale UE, o creștere față de 2019 (+3 puncte procentuale), în timp ce 61% consideră că aceasta ar trebui să fie o prioritate a guvernului lor național (+4 pp).

De asemenea, 44% dintre respondenții din România consideră că politica de dezvoltare a UE ar trebui să ajute doar țările în curs de dezvoltare să își consolideze economiile, în timp ce 50% dintre respondenții români consideră că politica de dezvoltare a UE ar trebui să se concentreze și pe reducerea inegalităților din țările în curs de dezvoltare.

Nu în ultimul rând, 81% dintre respondenții din România consideră că este important ca UE să abordeze schimbările climatice și efectele acestora în țările în curs de dezvoltare, ceea ce reprezintă mai puțin decât media UE de 88%.

Sprijin solid pentru relațiile cu Africa

În ceea ce privește relațiile cu Africa, peste patru din cinci cetățeni europeni (81 %) consideră că UE ar trebui să își consolideze parteneriatele cu țările africane în scopul creării de locuri de muncă și al asigurării dezvoltării durabile pe ambele continente. Acest rezultat rezonează cu comunicarea comună a UE „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa” și cu cele cinci parteneriate cu Africa propuse de UE.

77% dintre respondenții din România sunt de acord cu faptul că UE ar trebui să își consolideze parteneriatele cu țările africane pentru a crea locuri de muncă și a asigura o dezvoltare durabilă pe ambele continente, o proporție substanțial mai mare decât în 2019 (+12 pp), dar încă sub media UE (81%).

Tineretului îi revine un rol important

Sondajul de anul acesta a pus în mod special accentul pe opiniile cu privire la rolul tineretului din țările în curs de dezvoltare în: i) combaterea provocărilor de mediu și în ii) combaterea provocărilor economice și sociale.

Una dintre întrebările din sondajul de anul acesta a fost dacă respondenții cred că tineretul din țările în curs de dezvoltare joacă un rol important în combaterea provocărilor de mediu în țările în curs de dezvoltare respective. Rezultatele arată că nouă din zece (90 %) cetățeni europeni consideră că tineretul este important în combaterea schimbărilor de mediu în țările în curs de dezvoltare, iar 91 % consideră că tineretul joacă un rol crucial în combaterea provocărilor economice și sociale în aceste țări.

În România, 81% dintre respondenții sunt de acord cu faptul că tinerii din țările în curs de dezvoltare sunt importanți în abordarea provocărilor legate de mediu. Ca atare, 82% dintre respondenții din România sunt de acord că acest lucru este valabil în ceea ce privește provocările economice și sociale, mai puțin decât media UE (91%) și cel mai puțin dintre toate statele membre ale UE.

Puteți să accesați aici fișele informative pentru fiecare țară membră a UE, în limbile naționale, precum și fișe informative cu privire la rezultatele de ansamblu la nivelul UE și la tineret ca focus grup.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat sâmbătă angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care va avea loc în noiembrie la Glasgow, informează Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au îndemnat țările participante la Forumul economiilor majore privind energia și clima (MEF), condus de SUA, să se alăture angajamentului și le-au salutat pe cele care și-au manifestat deja sprijinul.

„Am făcut un pas important cu Joe Biden pentru un angajament global privind metanul. Pe drumul către COP26 vom contacta partenerii globali pentru a atrage cât mai mulți la bord pentru combaterea emisiilor de gaz metan. Împreună cu Pactul Verde European și cu Strategia privind metanul a Uniunii Europene, suntem pregătiți să deschidem calea”, a scris pe Twitter președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Metanul este un puternic gaz cu efect de seră și, conform ultimului raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale de la era preindustrială.

Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor privind dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră și este considerată ca fiind cea mai eficientă strategie pentru a reduce încălzirea globală pe termen scurt și pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Țările care aderă la Angajamentul global privind metanul se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.

Respectarea acestui angajament ar reduce încălzirea cu cel puțin 0,2 grade Celsius până în 2050. Țările au profiluri de emisii de metan și un potențial de reducere a acestora foarte diferite, dar toate pot contribui la atingerea obiectivului global colectiv prin reducerea suplimentară a metanului la nivel național și prin acțiuni de cooperare internațională.

Printre principalele surse de emisii de metan se numără petrolul și gazele naturale, cărbunele, agricultura și depozitele de deșeuri. Aceste sectoare au puncte de plecare diferite și un potențial variabil de reducere a metanului pe termen scurt, iar cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de metan până în 2030 îl are sectorul energetic.

Uniunea Europeană și opt țări și-au manifestat deja sprijinul pentru Angajamentul global privind metanul. Printre aceste țări se numără șase dintre cei 15 principali emițători de metan la nivel mondial și, împreună, reprezintă peste o cincime din emisiile globale de metan și aproape jumătate din economia mondială. Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și reduce emisiile de metan de aproape trei decenii. 

Recent, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

MEDIU

Cărbunele a înlocuit energia eoliană la capitolul cea mai importantă sursă de energie pentru producția de electricitate din Germania

Published

on

©European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Cărbunele a înlocuit energia eoliană la capitolul cea mai importantă sursă de energie pentru producția de electricitate din Germania, în primul semestru din 2021, pe fondul intensificării dezbaterilor privind schimbările climatice, înaintea alegerilor de luna aceasta, transmite Agerpres

Conform calculelor publicate luni de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), în primele şase luni din acest an, 56% din cei 258,9 miliarde KWh de electricitate generaţi în Germania au venit din surse convenţionale, cum ar fi cărbunele, gazele naturale sau energia nucleară. Este cu 20,9% mai mult decât în primul semestru din 2020.

În contrast, ponderea energiilor regenerabile, cum ar fi energia produsă de centralele eoliene şi fotovoltaice şi biogaz, a scăzut cu 11,7% în primele şase luni din acest an, la 44%, comparativ cu perioada similară din 2020. Lipsa vântului puternic în primăvară a fost principalul motiv al scăderii, a informat Destatis. Ponderea energiei eoliene a scăzut cu 21%, iar diferenţa a fost compensată de electricitatea generată de termocentrale.

După cărbune şi energie eoliană, gazele naturale au fost a treia cea mai importantă sursă de energie pentru producţia de electricitate în Germania, în primul semestru din 2021, cu o pondere de 14,4%, înaintea energiei nucleare, cu ponderea de 12,4%.

Anul trecut, cancelarul Angela Merkel a reuşit să negocieze un acord pentru ca prima economie europeană să renunţe complet la cărbune până în 2038. De asemenea, până anul viitor se va renunţa la energia nucleară.

În context, Comisia Europeană a adoptat pe 14 iulie un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. 

Acordul celor 27 de state membre privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030 stabilește și respectarea dreptului statelor membre de a decide cu privire la mixul lor energetic și de a alege cele mai adecvate tehnologii pentru a atinge în mod colectiv obiectivul climatic 2030, inclusiv tehnologii de tranziție precum gazul.

Continue Reading

MEDIU

Miniștrii de finanțe ai UE: Schimbările climatice afectează stabilitatea și performanța economiei și a sistemelor financiare

Published

on

© slovenian-presidency.consilium.europa.eu

Reuniunea informală de două zile a miniștrilor de finanțe din UE, condusă de ministrul finanțelor al Sloveniei, Andrej Šircelj, s-a încheiat ieri, 11 septembrie. Unul dintre subiectele abordate în cadrul reuniunii a fost efectul schimbărilor climatice asupra stabilității sistemelor financiare și ce tip de politică fiscală ar fi bine să se aplice în anii următori.

Schimbările climatice afectează, de asemenea, stabilitatea și performanța economiei și a sistemelor financiare. Gestionarea schimbărilor climatice și asigurarea fondurilor pentru proiecte de sustenabilitate, asigurând în același timp stabilitatea financiară, vor fi o sarcină cheie în anii următori, se arată în comunicatul oficial.

Miniștrii au convenit asupra faptului că efectele schimbărilor climatice vor juca un rol crucial în elaborarea politicilor de gestionare a riscurilor viitoare pentru sistemul financiar. Sectorul financiar are un rol important în abordarea schimbărilor climatice, motiv pentru care inițiativele și măsurile adecvate pot contribui la crearea unor instrumente financiare durabile.

„Reducerea riscurilor potențiale este un obiectiv pentru noi toți. Sistemul financiar va trebui să fie adaptat în acest sens, iar piața de capital va trebui să fie îmbunătățită”, a declarat ministrul Šircelj. El crede cu tărie că acest lucru va duce, de asemenea, la mai multe investiții.

Miniștrii au vorbit, de asemenea, despre ce fel de politică financiară ar trebui urmată în anii următori. De la începutul pandemiei, atât politicile monetare, cât și cele fiscale au jucat un rol esențial. Un răspuns specific fiecărei țări a fost posibil odată cu realizarea clauzei generale de salvgardare a Pactului de stabilitate și de creștere, care a oferit țărilor flexibilitate în adoptarea de măsuri.

Stimulentele fiscale vor fi în continuare în vigoare în 2022, în timp ce discuțiile vizează și viitorul, când țările vor trebui să își reducă treptat deficitul, având grijă să nu-și pună în pericol redresarea economică după pandemia COVID-19. Finanțarea investițiilor va fi un alt aspect important în procesul de redresare.

„Asigurarea redresării, a sustenabilității fiscale și a investițiilor viitoare sunt obiectivele noastre comune. Stimularea investițiilor, inclusiv cu ajutorul mecanismului UE de nouă generație, este esențială, motiv pentru care trebuie să găsim modalități de a atinge aceste obiective împreună. Trebuie să ne asigurăm că viitoarea noastră politică fiscală nu pune în pericol redresarea, menținând în același timp stabilitatea finanțelor publice”, a mai declarat ministrul Andrej Šircelj.

Un alt aspect important pentru economie este chestiunea adaptării reformei impozitului pe profit la era digitală. Țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și ale G20 au reușit să ajungă la un acord în această privință în această vară. Statele membre s-au angajat să continue armonizarea care să conducă la un acord final la nivel global.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.3 hours ago

Opoziția din Ungaria organizează alegeri primare istorice în încercarea de a-l înlătura de la putere pe premierul Viktor Orban

U.E.4 hours ago

Grecia a inaugurat o nouă tabără pentru refugiați, ce poate găzdui 3.000 de persoane. Centrul a fost finanțat de Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, precum și la o serie de reuniuni la nivel ministerial

SPECIAL7 hours ago

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

U.E.7 hours ago

Ministrul german al apărării propune organizarea de misiuni militare mai rapide și independente, sub umbrela Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ministrul francez de externe a convenit cu omologul său indian să lucreze împreună la un program pentru a promova o „ordine internațională cu adevărat multilaterală”

Eugen Tomac9 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

G209 hours ago

Miniștrii agriculturii din țările G20 fac apel la suplimentarea eforturilor de combatere a foametei și pledează pentru mai multă inovație în agricultură

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

INTERVIURI1 day ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA1 day ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D4 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending