Connect with us

GENERAL

Eurobarometru: 92% dintre cetățenii europeni consideră terorismul drept cea mai importantă provocare la adresa securității. Românii așteaptă soluții de la UE și armată

Published

on

Terorismul este cea mai importantă provocare la adresa securității Uniunii Europene, înaintea problemelor economice, conform unui Eurobarometru privitor la percepțiile europenilor asupra securității interne, realizat  în cele 28 de state membre.

CaleaEuropeana.ro vă prezintă analiza datelor care explică temerile europenilor, în plină criză generată de atentatele teroriste în Europa și amplificarea extremismului.

Comparativ cu anul 2011, numărul de persoane care au identificat terorismul și extremismul religios drept provocări pentru Uniunea Europeană a crescut, iar două treimi consideră că amenințarea teroristă va lua amploare în următorii trei ani.

Poliția și sistemul judiciar sunt văzute drept principali responsabili pentru asigurarea securității cetățenilor, la nivel european, relevă Eurobarometrul. România se distinge prin faptul că se află printre puținele țări în care mai puțin de jumătate dintre cetățeni consideră că poliția ar trebui să aibă un rol important. Românii acordă o mai mare încredere armatei (72%)  și instituțiilor UE (52%) în ce privește asigurarea securității cetățenilor.

CaleaEuropeana.ro vă prezintă principalele concluzii ale sondajului:

Marile provocări la adresa securității UE: Terorismul, sărăcia și corupția

Aproximativ jumătate (49%) dintre respondenți au identificat terorismul drept una dintre cele mai importante provocări de securitate la adresa Uniunii Europene, față de 33% dintre respondenții Eurobarometrului din 2011 și două treimi dintre aceștia sunt de părere că fenomenul extremist va lua amploare în următorii trei ani.

Mai mult de un sfert dintre respondenți (27%) consideră, totodată, criza economică și financiară drept o provocare pentru securitate. Pe listă sunt incluse și sărăcia (23%), crima organizată (23%) și corupția (23%, în creștere cu 8 puncte procentuale), extremismul religios (20%) și imigrația ilegală (19%). Acestora, li se adaugă, potrivit respondenților: criminalitatea infomatică (12%), războaiele civile și alte războaie (11%), infracțiunile minore (8%), insecuritatea la granițele externe ale UE (8%), schimbările climatice (7%), dezastrele naturale (6%), dezastrele nucleare (4%), sau alte forme de provocări (7%).

Screen Shot 2015-09-22 at 1.49.45 PM

În 15 țări, terorismul reprezintă provocarea de securitate cea mai importantă și peste 50% dintre respondenții din nouă state membre au dat acest răspuns, potrivit sondajului. Astfel, proporția respondenților care văd terorismul drept principala provocare la adresa securității variază de la 62% din Malta la 22% în Letonia.

Olandezii (38%), danezii (32%) și belgienii (30%) au cel mai mare procentaj de respondenți care consideră că extremismul religios este cea mai importantă provocare la adresa securității UE și cel puțin 20% din respondenții din 11 țări au oferit acest răspuns.

Estonia (36%) și Finlanda (31%) sunt singurele două țări pentru care criza economică este cel mai adesea menționată drept o principală provocare de securitate.

În șase țări, inclusiv România, corupția este cea mai importantă amenințare la adresa UE: Spania (57%), România (57%), Portugalia(50%), Slovenia (47%), Croatia (38%) și Lituania (38%).

Screen Shot 2015-09-22 at 2.12.09 PM

Austria este singurul stat membru unde principala amenințare la adresa securității este crima organizată, conform răspunsurilor oferite.

Cel puțin unul din cinci respondenți consideră criminalitatea informatică drept un risc pentru securitatea UE: Cipru (24%), Germania (24%), Estonia (21%), Luxemburg(21%), Olanda (20%).

În opt state membre, cel puțin 20% dintre respondenți au considerat imigrația ilegală drept o provocare majoră pentru securitatea UE. Cele mai mari procente sunt înregistrate în țările care se confruntă cu un val de imigranți dinspre Africa de Nord și Orientul Mijlociu: Malta (46%), Italia (40%) și Grecia (33%).

În zece țări, mai mult de trei oameni din zece sunt de părere că sărăcia reprezintă o amenințare pentru securitate.

Terorismul, cea mai importantă amenințare pentru 92% dintre cetățeni

După identificarea principalelor provocări la adresa securității Uniunii, respondenții au fost rugați să ofere un rating pentru acestea în funcție de importanța pe care consideră că o au pentru securitatea internă a UE.

92% dintre respondenți consideră terorismul ca fiind un factor foarte important. Cele mai ridicate procentaje sunt în Marea Britanie (79%), Malta (78%), Cipru (74%). Singurele state unde mai puțin de jumătate dintre respondenți au identificat terorismul drept o provocare importantă sunt: Estonia (17%), Suedia (33%), Letonia (44%) și Croația (49%), spre deosebire de state precum Bulgaria (75%), Cipru (68%) și Irlanda (68%), unde procentele sunt semnificativ mai mari.

Screen Shot 2015-09-22 at 3.03.18 PM

Românii au catalogat drept ”foarte importante” următoarele provocări pentru Uniunea Europeană: crima organizată (57%), terorismul (56%), calamitățile naturale (45%), criminalitatea informatică (45%), gestionarea frontierelor externe ale UE (43%).

Diferențe, au observat realizatorii sondajului, se regăsesc și în evoluția percepțiilor din 2011. În România (57%, în creștere cu 19 puncte procentuale), Danemarca (53%, în creștere cu 13 pp) și Portugalia (53%, în creștere cu 10 pp), proporția celor care sunt de părere că criminalitatea organizată este o provocare importantă la adresa securității interne a UE a crescut considerabil. În schimb, aceasta a scăzut în țări precum Estonia (9%, în scădere cu 31 pp), Suedia (34%, în scădere cu 25 pp), Olanda (28%, -23 pp) și Cehia (52%, -17 pp).

Securitatea cetățenilor ar trebui asigurată de poliție, armată și sistemul judiciar

Respondenților le-a fost prezentată o listă cu șase organizații sau instituții și au fost rugați să răspundă cât de important este rolul fiecăreia în asigurarea securității cetățenilor lor.

Mai mult de nouă din zece persoane (93%), consideră că poliția ar trebui să joace un rol important. 89% dintre respondenți sunt de părere că sistemul judiciar ar trebui să joace un rol important, iar 77% dintre respondenți susțin că armata poate asigura securitatea cetățenilor.

79% dintre respondenți susțin că cetățenii înșiși trebuie să aibă un rol important în garantarea securității.

Respondenții susțin că instituțiile UE ar trebuie să aibă un rol foarte important (32%) sau destul de important (37%) în garantarea securității cetățenilor.

Aproximativ două treimi dintre respondenți (64%) cred că asociațiile cetățenești trebuie să aibă un rol important în asigurarea securității cetățenilor.

Screen Shot 2015-09-22 at 3.21.44 PM

În toate mai puțin cinci dintre țările UE, poliția este privită drept organizația cu cel mai mare rol în asigurarea securității cetățenilor. Mai mult decât atât, mai mult de 50% dintre cetățeni cred că poliția ar trebui să aibă un rol foarte important în toate statele membre, excepție făcând România (48%).

În celelalte cinci țări, majoritatea respondenților cred că sistemul judiciar are un rol foarte important în asigurarea securității cetățenilor, în special în țări precum Suedia (80%), Olanda (72%), Slovenia (66%), Spania (66%).

În zece state membre, cel puțin 50% dintre cetățeni cred că armata are un rol foarte important de jucat în asigurarea securității cetățenilor. Cele mai mari procente se regăsesc în țări precum: Malta (77%), și România (72%), la extrema cealaltă situându-se Luxemburg (14%) și Danemarca (22%).

În patru state, cel puțin jumătate dintre respondenți cred că UE și instituțiile sale au un rol foarte important de jucat în asigurarea securității cetățenilor: Cipru (67%), Malta (57%), Bulgaria (53%), și România (52%). Mai puține persoane împărtășesc acest punct de vedere în Finlanda (14%), Portugalia (15%) și Olanda (20%).

 

Eurobarometrul citat a fost realizat in primavara acestui an.

.

Continue Reading
Advertisement
3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: COTELE OBLIGATORII, impuse la Bruxelles. Câţi refugiaţi va fi obligată să primească România | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Giganții industriei IT americane luptă alături de Comisia Europeană împotriva radicalizării teroriste: UE va lansa un forum anti-extremism | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Susţinător ISIS, ridicat la Craiova | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

GENERAL

Camera Lorzilor a adoptat un amendament prin care se menține, după Brexit, dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiaţii minori neînsoţiţi

Published

on

© UK House of Lords/ Facebook

Camera Lorzilor a Parlamentului britanic a adus marți noi amendamente la proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, entitatea legislativă a adoptat cu 300 de voturi pentru și 220 împotrivă un amendament propus de laburistul Alf Dubs, potrivit căruia s-ar menține după Brexit dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiații minori, existent în Uniunea Europeană.

Acesta a fost omis din actualul proiect de lege, precum și obligația guvernului de a informa Parlamentului cu privire la orice tratative cu Uniunea Europeană pe acest subiect.

Un alt amendament adoptat la un scor strâns, de doar 4 voturi, ce a primit 239 de voturi pentru și 235 de voturi împotrivă, este acela prin care garantează Scoției și Țării Galilor posibilitatea de a-și susține punctele de vedere la negocierile cu Uniunea Europeană, după Brexit.

Convenția Sewel, denumită după lordul John Buttifant Sewel, se aplică atunci când Parlamentul britanic dorește să legifereze cu privire la aspecte ce țin de competența autorităților descentralizate (Adunarea Națională aȚării Galilor, Parlamentul scoțian și Adunarea Națională a Irlandei de Nord).

Potrivit prevederilor convenției, Parlamentul britanic va avea nevoie ca instituția descentralizată să își dea consimțământul.

Aceste noi modificări aduse proiectului de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană vin după ce Camera Lorzilor a adoptat luni un amendament prin care drepturile cetățenilor europeni din Regatul Unit vor fi protejate după Brexit.

Astfel, cetățenii UE eligibili ar urma să primească un document fizic care să le ateste dreptul de a rămâne în Marea Britanie.

Proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană urmează să ajungă miercuri, după aceaste decizii, în Camera Comunelor, unde, cel mai probabil, amendamentele vor fi respinse, având în vedere că entitatea legislativă este dominată de conservatori, care dețin 365 de mandate.

Rămâne de văzut dacă lorzii, denumiți și ”gardieni constituționali”, vor fi insista asupra deciziilor în cadrul unui proces care se numește ping-pong.

Proiectul de lege poate face traseul între cele două camere ale Parlamentului până când acestea se pun de acord asupra formei finale. Odată ce ambele camere ajung la un consens, acesta este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator, condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.

Continue Reading

GENERAL

UE, reprezentată la cel mai înalt nivel la Conferința privind Libia, de la Berlin, ca dovadă a interesului european prioritar pentru găsirea unei soluții politice la războiul civil libian

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant / vicepreședinte Josep Borrell vor participa la Conferința de la Berlin privind situația din Libia, informează un comunicat

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Potrivit comunicatului, Conferința de la Berlin este o oportunitate de a merge mai departe cu acest proces, iar UE este gata să mobilizeze instrumentele și resursele necesare pentru a garanta implementarea completă a rezultatelor Conferinței. De asemenea, reprezentarea la cel mai înalt nivel a UE este o mărturie a faptului că Libia este o prioritate pentru instituțiile europene, Uniunea fiind hotărâtă să joace un rol puternic și activ la toate nivelurile pentru a contribui la atingerea și menținerea unui acord de încetare a focului și a deschide calea către o soluție politică la un conflict continuu.

În acest context, Comisia Europeană transmite că „UE continuă să fie cel mai puternic susținător al activității reprezentantului special al ONU Ghassan Salamé și al misiunii de sprijinire a ONU în Libia (UNSMIL), precum și a procesului de la Berlin ca fiind singura cale către o Libie pașnică, stabilă și sigură”. 

Amintim că joi, Președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au discutat telefonic despre importanța încetării ostilităților, ambii dorind ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și să relanseze procesul politic.

Evenimentul va avea loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

Pe lângă participarea confirmată a UE și a Federației Ruse, prin intermediul președintelui Vladimir Putin și a ministrului de externe Serghei Lavrov, SUA vor fi reprezentate de Secretarul de Stat Mike Pompeo. 

 

 

Continue Reading

GENERAL

Șase luni de comandă NATO. Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu”, aflat în premieră la comanda SNMCMG-2, va pleca luni în misiune în Marea Neagră și Marea Mediterană

Published

on

© navy.ro

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2), va pleca pe 20 ianuarie în misiune pentru şase luni în Marea Neagră şi Marea Mediterană, alături de nave militare din Bulgaria, Germania, Italia, Spania şi Turcia, informează Forțele Navale Române printr-un comunicat, citat de Agerpres.

Statul Major al Forţelor Navale Române a informat, vineri, că misiunea se va desfăşura conform graficului de generare al forţelor realizat de Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

Nava va fi prezentă în Marea Neagră, Marea Egee, Marea Adriatică şi Marea Mediterană şi va face escale pentru refacerea capacităţii de luptă în porturile: Varna (Bulgaria), Eregli (Turcia), Souda (Grecia), Aksaz (Turcia), Mersin (Turcia), Antalia (Turcia), Patras (Grecia), Split (Croaţia), Vlore (Albania), Palermo (Italia), Marsilia (Franţa), Mahon (Spania), Palma (Spania), Catania (Italia), Civitavecchia (Italia), Salamis (Grecia).

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274) are la bord un echipaj format din 68 de marinari și militari de stat major, iar la comanda navei se află căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

SNMCMG – 2 este una dintre cele patru forțe maritime multinaționale integrate, care contribuie la asigurarea măsurilor de securitate colectivă a Alianței Nord Atlantice și demonstrează solidaritatea partenerilor NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending