Connect with us

GENERAL

Eurobarometru: 92% dintre cetățenii europeni consideră terorismul drept cea mai importantă provocare la adresa securității. Românii așteaptă soluții de la UE și armată

Published

on

Terorismul este cea mai importantă provocare la adresa securității Uniunii Europene, înaintea problemelor economice, conform unui Eurobarometru privitor la percepțiile europenilor asupra securității interne, realizat  în cele 28 de state membre.

CaleaEuropeana.ro vă prezintă analiza datelor care explică temerile europenilor, în plină criză generată de atentatele teroriste în Europa și amplificarea extremismului.

Comparativ cu anul 2011, numărul de persoane care au identificat terorismul și extremismul religios drept provocări pentru Uniunea Europeană a crescut, iar două treimi consideră că amenințarea teroristă va lua amploare în următorii trei ani.

Poliția și sistemul judiciar sunt văzute drept principali responsabili pentru asigurarea securității cetățenilor, la nivel european, relevă Eurobarometrul. România se distinge prin faptul că se află printre puținele țări în care mai puțin de jumătate dintre cetățeni consideră că poliția ar trebui să aibă un rol important. Românii acordă o mai mare încredere armatei (72%)  și instituțiilor UE (52%) în ce privește asigurarea securității cetățenilor.

CaleaEuropeana.ro vă prezintă principalele concluzii ale sondajului:

Marile provocări la adresa securității UE: Terorismul, sărăcia și corupția

Aproximativ jumătate (49%) dintre respondenți au identificat terorismul drept una dintre cele mai importante provocări de securitate la adresa Uniunii Europene, față de 33% dintre respondenții Eurobarometrului din 2011 și două treimi dintre aceștia sunt de părere că fenomenul extremist va lua amploare în următorii trei ani.

Mai mult de un sfert dintre respondenți (27%) consideră, totodată, criza economică și financiară drept o provocare pentru securitate. Pe listă sunt incluse și sărăcia (23%), crima organizată (23%) și corupția (23%, în creștere cu 8 puncte procentuale), extremismul religios (20%) și imigrația ilegală (19%). Acestora, li se adaugă, potrivit respondenților: criminalitatea infomatică (12%), războaiele civile și alte războaie (11%), infracțiunile minore (8%), insecuritatea la granițele externe ale UE (8%), schimbările climatice (7%), dezastrele naturale (6%), dezastrele nucleare (4%), sau alte forme de provocări (7%).

Screen Shot 2015-09-22 at 1.49.45 PM

În 15 țări, terorismul reprezintă provocarea de securitate cea mai importantă și peste 50% dintre respondenții din nouă state membre au dat acest răspuns, potrivit sondajului. Astfel, proporția respondenților care văd terorismul drept principala provocare la adresa securității variază de la 62% din Malta la 22% în Letonia.

Olandezii (38%), danezii (32%) și belgienii (30%) au cel mai mare procentaj de respondenți care consideră că extremismul religios este cea mai importantă provocare la adresa securității UE și cel puțin 20% din respondenții din 11 țări au oferit acest răspuns.

Estonia (36%) și Finlanda (31%) sunt singurele două țări pentru care criza economică este cel mai adesea menționată drept o principală provocare de securitate.

În șase țări, inclusiv România, corupția este cea mai importantă amenințare la adresa UE: Spania (57%), România (57%), Portugalia(50%), Slovenia (47%), Croatia (38%) și Lituania (38%).

Screen Shot 2015-09-22 at 2.12.09 PM

Austria este singurul stat membru unde principala amenințare la adresa securității este crima organizată, conform răspunsurilor oferite.

Cel puțin unul din cinci respondenți consideră criminalitatea informatică drept un risc pentru securitatea UE: Cipru (24%), Germania (24%), Estonia (21%), Luxemburg(21%), Olanda (20%).

În opt state membre, cel puțin 20% dintre respondenți au considerat imigrația ilegală drept o provocare majoră pentru securitatea UE. Cele mai mari procente sunt înregistrate în țările care se confruntă cu un val de imigranți dinspre Africa de Nord și Orientul Mijlociu: Malta (46%), Italia (40%) și Grecia (33%).

În zece țări, mai mult de trei oameni din zece sunt de părere că sărăcia reprezintă o amenințare pentru securitate.

Terorismul, cea mai importantă amenințare pentru 92% dintre cetățeni

După identificarea principalelor provocări la adresa securității Uniunii, respondenții au fost rugați să ofere un rating pentru acestea în funcție de importanța pe care consideră că o au pentru securitatea internă a UE.

92% dintre respondenți consideră terorismul ca fiind un factor foarte important. Cele mai ridicate procentaje sunt în Marea Britanie (79%), Malta (78%), Cipru (74%). Singurele state unde mai puțin de jumătate dintre respondenți au identificat terorismul drept o provocare importantă sunt: Estonia (17%), Suedia (33%), Letonia (44%) și Croația (49%), spre deosebire de state precum Bulgaria (75%), Cipru (68%) și Irlanda (68%), unde procentele sunt semnificativ mai mari.

Screen Shot 2015-09-22 at 3.03.18 PM

Românii au catalogat drept ”foarte importante” următoarele provocări pentru Uniunea Europeană: crima organizată (57%), terorismul (56%), calamitățile naturale (45%), criminalitatea informatică (45%), gestionarea frontierelor externe ale UE (43%).

Diferențe, au observat realizatorii sondajului, se regăsesc și în evoluția percepțiilor din 2011. În România (57%, în creștere cu 19 puncte procentuale), Danemarca (53%, în creștere cu 13 pp) și Portugalia (53%, în creștere cu 10 pp), proporția celor care sunt de părere că criminalitatea organizată este o provocare importantă la adresa securității interne a UE a crescut considerabil. În schimb, aceasta a scăzut în țări precum Estonia (9%, în scădere cu 31 pp), Suedia (34%, în scădere cu 25 pp), Olanda (28%, -23 pp) și Cehia (52%, -17 pp).

Securitatea cetățenilor ar trebui asigurată de poliție, armată și sistemul judiciar

Respondenților le-a fost prezentată o listă cu șase organizații sau instituții și au fost rugați să răspundă cât de important este rolul fiecăreia în asigurarea securității cetățenilor lor.

Mai mult de nouă din zece persoane (93%), consideră că poliția ar trebui să joace un rol important. 89% dintre respondenți sunt de părere că sistemul judiciar ar trebui să joace un rol important, iar 77% dintre respondenți susțin că armata poate asigura securitatea cetățenilor.

79% dintre respondenți susțin că cetățenii înșiși trebuie să aibă un rol important în garantarea securității.

Respondenții susțin că instituțiile UE ar trebuie să aibă un rol foarte important (32%) sau destul de important (37%) în garantarea securității cetățenilor.

Aproximativ două treimi dintre respondenți (64%) cred că asociațiile cetățenești trebuie să aibă un rol important în asigurarea securității cetățenilor.

Screen Shot 2015-09-22 at 3.21.44 PM

În toate mai puțin cinci dintre țările UE, poliția este privită drept organizația cu cel mai mare rol în asigurarea securității cetățenilor. Mai mult decât atât, mai mult de 50% dintre cetățeni cred că poliția ar trebui să aibă un rol foarte important în toate statele membre, excepție făcând România (48%).

În celelalte cinci țări, majoritatea respondenților cred că sistemul judiciar are un rol foarte important în asigurarea securității cetățenilor, în special în țări precum Suedia (80%), Olanda (72%), Slovenia (66%), Spania (66%).

În zece state membre, cel puțin 50% dintre cetățeni cred că armata are un rol foarte important de jucat în asigurarea securității cetățenilor. Cele mai mari procente se regăsesc în țări precum: Malta (77%), și România (72%), la extrema cealaltă situându-se Luxemburg (14%) și Danemarca (22%).

În patru state, cel puțin jumătate dintre respondenți cred că UE și instituțiile sale au un rol foarte important de jucat în asigurarea securității cetățenilor: Cipru (67%), Malta (57%), Bulgaria (53%), și România (52%). Mai puține persoane împărtășesc acest punct de vedere în Finlanda (14%), Portugalia (15%) și Olanda (20%).

 

Eurobarometrul citat a fost realizat in primavara acestui an.

.

Continue Reading
Advertisement
3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: COTELE OBLIGATORII, impuse la Bruxelles. Câţi refugiaţi va fi obligată să primească România | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Giganții industriei IT americane luptă alături de Comisia Europeană împotriva radicalizării teroriste: UE va lansa un forum anti-extremism | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Susţinător ISIS, ridicat la Craiova | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către Ursula von der Leyen și țările UE: Populiștii români se folosesc de respingerea aderării la Schengen pentru a ataca Uniunea Europeană

Published

on

© Rareș Bogdan/Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE, a solicitat miercuri, în plenul Parlamentului European, implicarea președinției finlandeze a Consiliului UE și a președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acceptarea României în interiorul spațiului Schengen.

”Noi, românii, am dovedit pe 26 mai că suntem hotărâți să apărăm valorile statului de drept, dar așteptăm o dovadă clară a Parlamentului că nu am fost mințiți. Am făcut investiții costisitoare, am securizat frontiera de est a Europei, suntem santinela civilizației europene și ni s-a promis clar aderarea la spațiul Schengen, dar am fost amăgiți. România îndeplinește din 2011 condițiile de aderare și cere ferm ceea ce i se cuvine. Euro-sistemul nu își permite creșterea sentimentelor eurosceptice în România. Țineți cont de asta. Populiștii români care mimează valorile statului de drept se folosesc de respingerea aderării la Schengen pentru a ataca Uniunea Europeană. Una spun aici, alta spun la București”, a afirmat Bogdan, în timpul unei dezbateri cu prim-ministrul Antti Rinne pe marginea președinției finlandeze a Consiliului UE, cea care a succedat de la 1 iulie președinția română.

”Din fericire, intervențiile președintelui României și protestele societății civile au blocat atacurile împotriva justiției. Cer președinției finlandeze, dar și doamnei Ursula von der Leyen, să se implice în rezolvarea acestei probleme. Nu perpetuați nedreptatea făcută poporului român. Românii au avut a treia prezență la vot la euro-alegeri. România merită să fie în Schengen. Este în interesul securității tuturor”, a completat Rareș Bogdan.

Afirmațiile sale apar în contextul în care președinția finlandeză a Consiliului UE și-a făcut un obiectiv din respectarea statului de drept în UE, dar și în condițiile în care președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns la îngrijorările formulate de mai mulți eurodeputați privind inexistența unui echilibru geografic și geopolitic între cei numiți să conducă instituțiile UE, dar și a așteptărilor țărilor din Europa Centrală și de Est de a deveni parte a spațiului Schengen și a zonei euro.

Răspunzând unei remarci din partea lui Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, privind aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen în condițiile în care cele două țări respectă criteriile tehnice încă din 2011, Ursula von der Leyen a precizat:Cu foarte mare respect mă gândesc la efortul făcut de Europa Centrală și de Est pentru a adera la Uniunea Europeană, pentru a adera la spațiul Schengen, la zona euro. Și cred că atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”.

Ulterior, vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic a salutat, în plenul Parlamentului European, rezultatele președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în cadrul unei dezbateri cu premierul Viorica Dăncilă, reafirmând totodată sprijinul executivului european pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Continue Reading

GENERAL

David Sassoli, președintele Parlamentului European, omagiu adus victimelor terorismului în capitala Europei

Published

on

© President of the European Parliament/Facebook

Președintele Parlamentului Europan, David Sassoli, nou ales în funcție săptămâna aceasta, a adus un omagiu victimelor terorismului din Bruxelles, într-o vizită la stația de metrou Maalbeek, locul unui atac teorist în martie 2016. 

Vizita lui David Sassoli la locul tragicului eveniment a fost una dintre primele acțiuni întreprinse în calitate de președinte al Parlamentului European.

,,În primele mele zile în calitate de președinte al Parlamentului European, am dorit să aduc un omagiu victimelor terorismului din capitala Europei și, desigur, tuturor victimelor terorismului. Acesta este un gest simbolic în numele tuturor membrilor Parlamentului. Europa trebuie să fie un pământ al păcii, trebuie să fim fermi în lupta împotriva terorismului și a violenței “, a declarat președintele nou ales, David Sassoli, potrivit unei postări pe Facebook. 

Stația de metrou Maalbeek, vizitată ieri de președinte, a fost scena unui atac sinucigaș cu bombă la 22 martie 2016, la câteva minute după ce alți atentatori sinucigași au efectuat atacuri pe aeroportul din Bruxelles.

În acea zi, în atacurile cu bombă au murit în total 32 de civili.

Continue Reading

GALA PREMIILOR MARII LOJI

MLNR organizează, vineri, 21 iunie, a IX-a ediție a Galei Premiilor MLNR

Published

on

Marea Loja Naţională din România (MLNR) organizează, vineri, 21 iunie a.c., în parteneriat cu Academia Română, la Ateneul Român, cea de-a IX-a ediţie a Galei Premiilor MLNR. Calea Europeană este partener media al Galei și va transmite  LIVE evenimentul pe platforma caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, începând cu ora 19.00.

La eveniment vor participa reprezentanţi din mediul academic, universitar, cultural, bancar, diplomatic şi politic din România.

Partea I

Partea a II a

 

Marea Loja Nationala din România va decerna in cadrul festivității organizate la Ateneul Român, 7 premii a câte 5.000 Euro fiecare, pentru urmatoarele domenii de referință:

  • Premiul GRIGORE MOISIL pentru Științe Exacte;
  • Premiul HENRI COAND` pentru Științe Aplicate;
  • Premiul CAROL DAVILA pentru Medicină;
  • Premiul EUGENIU CARADA pentru Economie;
  • Premiul NICOLAE TITULESCU pentru Diplomație și Politologie;
  • Premiul SPIRU HARET pentru Educație, Mediu, IT;
  • Premiul CONSTANTIN BRÂNCUȘI pentru Artă și Cultură.

Premiile poartă numele unor personalități reprezentative pentru domeniul de referință și care au aparținut celei mai respectabile confrerii din lume – masoneria.
Gala Premiilor M.L.N.R., aflată la a noua editie, își propune să promoveze și să recompenseze spiritul creator, inovator și inventiv al poporului român în domenii vitale pentru destinul nostru colectiv.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending