Connect with us

ROMÂNIA

Eurobarometru: IMM-urile din România sunt cele mai puțin informate la nivelul UE cu privire la riscurile criminalității informatice

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

IMM-urile din România sunt cele mai puțin informate la nivelul UE cu privire la riscurile criminalității informatice, iar în cazul producerii unei infracțiuni cibernetice, mai mult de jumătate dintre ele nu ar raporta incidentul niciunei autorități, arată rezultatele celui mai recent Eurobarometru privind impactul criminalității informatice asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

Comisia Europeană a publicat astăzi rezultatele celui mai recent Eurobarometru Flash privind impactul criminalității informatice asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Principalele subiecte abordate în cadrul sondajului sunt: măsura în care personalul IMM-urilor este conștient de riscurile legate de criminalitatea informatică; nivelul de îngrijorare cu privire la criminalitatea informatică în rândul IMM-urilor; experiențele IMM-urilor în materie de criminalitate informatică din ultimele 12 luni; canalele preferate de IMM-uri pentru raportarea infracțiunilor informatice.

Cele 25 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) din Europa reprezintă coloana vertebrală a economiei UE. Acestea angajează aproximativ 100 de milioane de persoane, reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul european și joacă un rol esențial în crearea de valoare adăugată în fiecare sector al economiei. IMM-urile servesc drept facilitatori pentru transformarea digitală. Datele și informațiile sunt esențiale pentru transformarea digitală, ceea ce, din păcate, atrage din ce în ce mai mult atenția infractorilor din spațiul cibernetic. „Criminalitatea cibernetică” se referă la cazurile în care cineva folosește internetul sau alte tehnologii online pentru a accesa sau a manipula sistemele informatice ale unei companii sau datele pe care aceasta le deține, cu scopul de a dăuna sau de a crea neplăceri companiei.

Criza COVID-19 a arătat cât de important este internetul și computerele, în general, pentru ca IMM-urile să își mențină activitatea. Pentru a supraviețui pandemiei și pentru a-și continua activitatea, multe IMM-uri au fost nevoite să ia măsuri de continuitate a activității, cum ar fi adoptarea de servicii cloud, modernizarea serviciilor de internet, îmbunătățirea site-urilor web și permisiunea ca personalul să lucreze de la distanță. Din aceste motive, pandemia a reprezentat provocări suplimentare în materie de securitate cibernetică.

În general, IMM-urile sunt „foarte îngrijorate” de piratarea conturilor bancare online (32%) și de atacurile de phishing, preluarea conturilor sau furtul de identitate (31%), precum și de viruși și spyware sau malware (29%). Astfel că, în ultimul an, 28% dintre IMM-uri s-au confruntat cu cel puțin unul dintre tipurile de criminalitate informatică enumerate.

Sondajul arată, de asemenea, că este foarte probabil ca IMM-urile să nu fi raportat incidentele de criminalitate informatică pe care le-au suferit (44%).

Rezultatele sondajului Eurobarometru oferă Comisiei și autorităților de aplicare a legii o mai bună imagine de ansamblu a modelelor recurente, ceea ce le sprijină activitatea în lupta împotriva acestui tip de infracțiuni.

Mai jos, regăsiți o prezentare a principalelor rezultate ale sondajului Eurobarometru. 

Nivelul de digitalizare a IMM-urilor

Aproximativ trei sferturi dintre IMM-urile intervievate (76%) utilizează în prezent un cont bancar online, urmate de 71% care au un site web pentru afacerea lor și 55% care utilizează dispozitive „inteligente” conectate la internet. Nu mai mult de o mână de IMM-uri intervievate (3%) au răspuns că nu utilizează în prezent niciunul dintre cele nouă instrumente online enumerate în sondaj. În 14 state membre, majoritatea IMM-urilor utilizează în prezent cinci sau mai multe dintre instrumentele online enumerate în sondaj.

Dintre IMM-urile intervievate, 48% raportează că angajații lor utilizează dispozitive personale pentru a desfășura activități legate de afaceri. Această cifră variază de la 32% în Franța și 35% în Suedia la 74% în Cipru. În total, în 12 state membre, mai mult de șase din zece IMM-uri răspund că aplică o practică “BYOD”.

Conștientizarea riscurilor de criminalitate informatică

Aproximativ șapte din zece respondenți (cu rol de conducere în IMM-ul lor) se simt bine informați cu privire la riscurile criminalității informatice: 21% se simt „foarte bine informați” și 50% „destul de bine informați”.

Proporția managerilor care se simt bine informați cu privire la riscurile criminalității informatice variază de la mai puțin de șase din zece respondenți în Ungaria la aproape nouă din zece respondenți în Irlanda și Malta.

15% dintre respondenți consideră că angajații din IMM-urile lor sunt „foarte bine informați” cu privire la riscurile criminalității informatice, iar 41% consideră că angajații lor sunt „destul de bine informați”. Proporția respondenților care afirmă că angajații lor sunt fie foarte bine, fie destul de bine informați cu privire la riscurile criminalității informatice este cea mai mare în Irlanda (80%) și cea mai mică în România (46%).

19% dintre IMM-uri au oferit angajaților lor cursuri de formare sau de sensibilizare cu privire la riscurile criminalității informatice în ultimele 12 luni. În Irlanda, 40% dintre IMM-uri afirmă acest lucru; în România și Franța, acest lucru este valabil pentru mai puțin de una din zece IMM-uri (8%-9%).

Preocupări legate de criminalitatea informatică

IMM-urile sunt cel mai probabil îngrijorate de piratarea (sau tentativele de piratare) conturilor bancare online (32% sunt „foarte îngrijorate”) și de atacurile de phishing, de preluare a conturilor sau de uzurpare a identității (31%), precum și de viruși și programe spion sau malware (cu excepția ransomware) (29%).

Un sfert dintre IMM-uri sunt foarte îngrijorate de accesul neautorizat la fișiere sau rețele și 14% de ascultarea neautorizată a conferințelor video sau a mesajelor instantanee. 22% dintre IMM-uri sunt foarte îngrijorate de ransomware și 18% de atacurile de tip „denial-of-service” (DoS).

Preocuparea față de diferitele tipuri de criminalitate informatică tinde să fie mai mare în Portugalia și Spania, dar este mai scăzută în Danemarca, Estonia și Suedia. În concordanță cu rezultatele medii din UE, în 12 state membre, cea mai mare pondere a răspunsurilor de tipul „foarte îngrijorate” se observă în cazul piratării (sau al încercărilor de piratare) conturilor bancare online (de la 22 % în România la 72 % în Spania).

Viruși, spyware sau malware (cu excepția ransomware) primesc cea mai mare rată de răspunsuri de tipul „foarte îngrijorate” în șapte state membre (de la 9% în Danemarca la 26% în Polonia).

Experiență în domeniul criminalității cibernetice

Cel mai răspândit tip de criminalitate cibernetică este reprezentat de viruși, spyware sau malware (au afectat 14% dintre IMM-uri în ultimele 12 luni), urmat de phishing, preluarea de conturi sau atacurile de uzurpare a identității (11%). Celelalte tipuri de criminalitate cibernetică enumerate în sondaj au rate de incidență (pentru ultimele 12 luni) de mai puțin de 5%.

28% dintre IMM-uri s-au confruntat cu cel puțin unul dintre tipurile de criminalitate informatică enumerate în ultimele 12 luni. Această proporție variază de la 15% în Suedia și 16% atât în Danemarca, cât și în Germania, până la 48% în Portugalia.

Trei din zece IMM-uri afirmă că cel mai grav dintre atacurile de criminalitate informatică la care au fost supuse în ultimele 12 luni a fost realizat prin intermediul programelor informatice rău intenționate, în timp ce o proporție similară (28%) afirmă că a fost realizat prin escrocherii și fraude. Puțini sunt cei care susțin că cel mai grav incident a fost executat prin exploatarea vulnerabilităților software, hardware sau de rețea (23%) sau prin spargerea parolelor (19%).

58% dintre IMM-urile care s-au confruntat cu cel puțin un tip de criminalitate cibernetică au suferit, de asemenea, un anumit tip de impact asupra activității lor. Cele mai frecvente tipuri de impact menționate sunt „timpul suplimentar necesar pentru a răspunde la incidentul (incidentele) de criminalitate informatică” (35%) și „costurile de reparare sau de recuperare” (24%).

Proporția IMM-urilor care afirmă că cel mai grav incident cu care s-au confruntat în ultimele 12 luni nu a avut niciun impact asupra activității lor variază de la 9% în Irlanda la 60% în Estonia și 61% în Cipru.

Raportarea incidentelor de criminalitate informatică

IMM-urile au cele mai multe șanse să nu fi raportat incidentele de criminalitate cibernetică la care au fost supuse – 44% dintre infracțiunile cibernetice la care au fost supuse nu au fost raportate nimănui. Atunci când au fost raportate, infracțiunile cibernetice au fost cel mai adesea raportate la poliție (18% din totalul incidentelor) sau la vânzător sau la furnizorul de servicii (17%). Alte 12% din infracțiunile cibernetice au fost raportate furnizorului de servicii de internet, 7% unei alte autorități oficiale, 4% unui organism reprezentativ al întreprinderilor sau unui organism comercial și 3% unei organizații de protecție a consumatorilor. Mai puțin de una din zece infracțiuni cibernetice (7%) a fost raportată către „altcineva”.

În Irlanda, pentru 87% dintre incidentele de criminalitate cibernetică raportate în timpul sondajului, respondenții au răspuns că au raportat incidentul cuiva – de exemplu, poliției, furnizorului lor de servicii în temeiul unei autorități oficiale etc. În Ungaria și Polonia, acest lucru este valabil pentru 30% din incidente.

În România, 52% dintre respondenți nu au raportat incidentul nimănui. 

Răspunzând la întrebarea referitoare la incidente ipotetice de criminalitate cibernetică, IMM-urile sunt de departe cele mai predispuse să spună că ar raporta aceste incidente la poliție. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește phishing-ul, preluarea de conturi sau atacurile de uzurpare a identității și piratarea (sau tentativele de piratare) a conturilor bancare online.

IMM-urile care s-au confruntat cu cel puțin un tip de criminalitate cibernetică în ultimele 12 luni și care nu au au raportat incidentul la poliție sunt cele mai predispuse să spună că nu au raportat incidentul deoarece l-au rezolvat la nivel intern (52%). Un număr ceva mai mic (44%) au considerat că incidentul a fost prea banal /nu merită să fie raportat la poliție.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, că noul Concept Strategic, ce urmează să fie aprobat săptămâna viitoare la summit-ul de la Madrid, va aduce o abordare coerentă, holistică a celor cinci domenii operaţionale ale NATO – terestru, aerian, naval, cibernetic şi spaţial -, cu elemente „de o calitate şi o sofisticare fără precedent”, scrie Agerpres.

„Vom veni, pentru prima dată, nu doar cu o prezenţă semnificativă, dar şi cu o abordare holistică, coerentă: terestru, aerian, naval, cibernetic, spaţial, cele cinci domenii operaţionale ale NATO. Vom veni cu elemente de prepoziţionare, vom veni şi vom trece de la poliţie aeriană la apărare aeriană, vom veni cu o nouă arhitectură de securitate în ceea ce priveşte zona de apărare antirachetă şi antibalistică. Sunt lucruri de o calitate şi de un nivel de sofisticare fără precedent şi mă bucur, ca român, să văd că ţara mea şi ţările nou venite în NATO, de la baltici până la Turcia, vor avea o altă generaţie de garanţii şi capabilităţi militare. Este o veste extraordinar de bună pentru România”, a spus Geoană, cu ocazia vizitei efectuate la Brigada 81 Mecanizată, însoţit de ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.

Citiți și: Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

De asemenea, Mircea Geoană a subliniat „imensa importanţă strategică” a Mării Negre, ce va fi reflectată şi în Conceptul Strategic, această zonă reprezentând, în opinia sa, „imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile”.

„Marea Neagră este cu adevărat o zonă de imensă importanţă strategică. Dacă vreţi, într-un fel de spaţiu micro, vortexul din Marea Neagră reprezintă imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile. De aceea, zona Mării Negre va fi reflectată la justa sa importanţă în Conceptul Strategic”, a continuat Mircea Geoană. 

Potrivit acestuia, Conceptul Strategic nu are o dimensiune exclusiv geografică, va avea o dimensiune legată de provocările la nivel global.

„Intrăm şi suntem deja într-o zonă de competiţie a marilor puteri, suntem într-o zonă în care riscurile de securitate nu sunt exclusiv geografice, sunt şi transnaţionale, cibernetice, din spaţiu, probleme de rezilienţă, probleme de adoptare de noi tehnologii, impactul noilor tehnologii asupra securităţii şi apărării, de la quantum la inteligenţă artificială, de la biotehnologie la augmentare umană – sunt lucruri de care mă ocup la NATO şi care vor fi reflectate în noul Concept Strategic”, a mai afirmat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a menţionat că săptămâna viitoare va fi aprobat un nou pachet de asistenţă specializată pentru Ucraina, care va viza şi pregătirea acestei ţări pentru tranziţia de la echipamente militare din era sovietică către echipamente moderne, de tip NATO. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

Published

on

© Bogdan Aurescu / Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 24 iunie, în sistem videoconferință, la Conferința ministerială internațională dedicată securității alimentare globale „Uniting for Global Food Security”, organizată la Berlin de Guvernul federal german, în calitate de președinție G7, în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei și al blocării exportului de cereale din porturile ucrainene.

Germania este, de asemenea, lider al Global Crisis Response Group, lansat de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, și inițiator al Global Alliance for Food Security/GAFS, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul român al afacerilor externe a susținut o intervenție în cadrul sesiunii cu titlul „Eforturi diplomatice și acțiune umanitară urgentă”, prezidată de ministrul federal al afacerilor externe, Annalena Baerbock, și co-prezidată de secretarul de stat american Antony Blinken, ministrul indonezian al afacerilor externe, Retno Lestari Priansari Marsudi, și ministrul francez pentru Europa și afaceri externe, Catherine Colonna.

„Sunt onorat să mă alătur astăzi Conferinței ministeriale internaționale „Uniți pentru securitatea alimentară mondială”, găzduită la Berlin de colega și prietena mea, Annalena Baerbock. România este hotărâtă să continue să acționeze pentru a promova securitatea alimentară, să sprijine economia Ucrainei și să susțină eforturile globale în acest scop”, a scris Bogdan Aurescu pe contul său de Twitter.

 

Totodată, Conferința a reunit miniștri din state membre ale G7, precum și din țările donatoare cheie, cât și din cele mai vulnerabile și cele mai afectate țări, alături de instituții din sistemul ONU, reprezentanți ai fundațiilor filantropice și societății civile.

Cu acest prilej, ministrul Bogdan Aurescu a evocat provocările cauzate de invazia rusă în Ucraina la adresa securității alimentare globale, prin blocajul impus livrărilor de cereale din această țară către statele importatoare.

Subliniind importanța pe care România o acordă acestei crize, atât din perspectiva proximității față de Ucraina, cât și a nevoii de sprijin pentru economia țării vecine, șeful diplomației române a făcut apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj.

În acest context, ministrul român a prezentat eforturile concrete ale României de susținere a Ucrainei în livrarea cerealelor și rolul pe care porturile Constanța și Galați îl pot juca în plan regional. A fost menționată, de asemenea, necesitatea realizării unor coridoare de transport sigur în Marea Neagră.

„Trebuie să acționăm împreună acum, cu fermitate și pragmatism, pentru a preveni extinderea acestei crize și pentru a sprijini economia ucraineană devastată de război. În ultimele luni, România a pledat pentru soluții la nivel european și internațional, punând în același timp în acțiune mecanismele noastre naționale de acordare a unui sprijin direct”, a spus Bogdan Aurescu. 

La finalul Conferinței a fost adoptat documentul Berlin Ministerial Conference – Uniting for Global Food Security on 24 June 2022 – Conclusions by the Chairs. Documentul sintetizează, din perspectiva celor trei miniștri federali care au găzduit evenimentul, acțiunile întreprinse până în prezent și menționează viitoarele acțiuni avute în vedere.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut vineri, 24 iunie 2022, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe din Republica Coreea, Park Jin, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dialogul dintre cei doi miniștri de externe s-a concentrat pe modalitățile de dezvoltare și aprofundare a relațiilor bilaterale, consolidate atât pe parcursul celor peste 30 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, cât și în baza celor peste 10 ani de la ridicarea relațiilor bilaterale între cele două state la nivel de Parteneriat Strategic.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat interesul României pentru valorificarea la un nivel superior a oportunităților oferite de Parteneriatul Strategic, prin acțiuni susținute pentru aprofundarea dialogului politic și dezvoltarea cooperării economice și sectoriale, omologul coreean menționând domeniile energiei și industriei de apărare. La rândul său, ministrul coreean de externe a arătat că România este un partener foarte important al Republicii Coreea și că este deplin angajat în aprofundarea parteneriatului strategic.

„Am avut o excelentă convorbire astăzi cu Park Jin despre modalitățile de dezvoltare și aprofundare a cooperării noastre bilaterale, pe baza legăturilor noastre politice și economice în creștere. România este angajată să își consolideze Parteneriatul Strategic cu Republica Coreea, ceea ce este esențial pentru a răspunde provocărilor actuale”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.

 

Șeful diplomației române a salutat nivelul în creștere al schimburilor comerciale bilaterale, depășind pragul de 1 miliard de dolari în 2021, și a subliniat importanța consolidării pe mai departe a relațiilor economice româno-sud-coreene, prin valorificarea oportunităților disponibile și prin inițierea de noi proiecte în domeniile vizate de cele două părți.

A încurajat firmele și companiile sud-coreene să vizeze o prezență investițională cât mai puternică în economia românească. A reliefat, în context, importanța organizării cât mai curând a celei de-a zecea sesiuni a Comitetului Comun de cooperare industrială, pentru stimularea contactelor directe pe linie economică și a lansării de noi proiecte bilaterale concrete.

Totodată, au fost evidențiate eforturile și sprijinul autorităților sud-coreene în facilitarea achiziției de echipamente medicale necesare României în diferite etape ale combaterii pandemiei, precum și relevanța schimbului de bune practici în gestionarea pandemiei de COVID-19 și redresarea economică și socială sustenabilă.

Cei doi oficiali au efectuat, de asemenea, un schimb de opinii pe teme regionale, în vederea mai bunei înțelegeri reciproce privind deciziile de politică externă cu impact asupra evoluțiilor din proximitatea României, respectiv a Republicii Coreea. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea României asupra situației generate de războiul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei și asupra impactului extins al acestuia pentru securitatea europeană, euroatlantică și globală, referindu-se la eforturile multidimensionale ale României în sprijinul Ucrainei, în plan umanitar și al transferului cerealelor ucrainene. Cei doi șefi ai diplomațiilor au reiterat condamnarea fermă a agresiunii ilegale ruse împotriva Ucrainei, iar omologul coreean a exprimat aprecieri deosebite pentru sprijinul umanitar acordat de România Ucrainei și refugiaților.

De asemenea, cei doi miniștri au discutat despre evoluțiile din dosarul nord-coreean, fiind remarcată apropierea pozițiilor privind necesitatea denuclearizării peninsulei coreene, necesară pentru asigurarea păcii și stabilității. În acest context, cei doi miniștri au subliniat necesitatea evitării efectuării unui nou test nuclear de către R.P.D. Coreeană.

În acest context, cei doi miniștri au agreat continuarea cooperării la nivelul forurilor multilaterale, inclusiv dialogul pe teme de securitate globală, în anticiparea participării la Summitul NATO de la Madrid, din 29-30 iunie 2022. În același timp, ministrul român a mulțumit părții sud-coreene pentru susținerea sa privind deschiderea negocierilor de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și adoptarea Foii de Parcurs privind aderarea țării noastre la Organizație, la 10 iunie 2022.

Cei doi miniștri au convenit, de asemenea, reluarea cât mai curând a agendei de vizite oficiale la București, precum și reluarea consultărilor politice cu caracter regulat. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a adresat omologului sud-coreean invitația de efectua o vizită, acceptată cu plăcere de cel din urmă. 

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G78 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA1 day ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending