Connect with us

MCV

Eurobarometru MCV: 72% dintre români spun că Uniunea Europeană are un rol legitim în combaterea corupției din România (infografic)

Published

on

Peste 9 din 10 dintre cetățenii români (93%) sunt de părere că fenomenul corupției este o problemă foarte importantă în România, iar 72% susțin că Uniunea Europeană are de jucat un rol legitim în abordarea problemelor de corupție reliefate prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare, indică un Eurobarometru dat publicității de Comisia Europeană în ziua publicării noului raport MCV.

Corupția este percepută drept o problemă importantă de un procent absolut (100%) de către cei care sunt angajați pe cont-propriu și de către cei care nu și-au finalizat ciclul studiilor educaționale.

La fel ca și în Eurobarometrul precedent (2014-2015), o majoritate consistentă a românilor sprijină continuitatea MCV până la îndeplinirea standardelor și recomandărilor Comisiei. 69%, cu patru puncte procentuale în scădere față de 2014 (73%), susțin menținerea acestui mecanism.

Totodată, în funcție de viziunea politică, majoritatea respondenților care s-au declarat în favoarea menținerii MCV și a rolului UE, sunt cetățeni cu orientări de centru-dreapta.

Citiți și Noul raport MCV a fost publicat: Încheierea monitorizării României până în 2019 depinde de evitarea măsurilor negative și de îndeplinirea recomandărilor

În noul raport pe justiție cu privire la progresele înregistrate de România în cadrul MCV, recomandările Comisiei Europene se axează pe ”responsabilitatea și răspunderea autorităților românești și pe garanțiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor”.

Potrivit Comisiei, încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii depinde de ”celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei și de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate până în prezent”. Raportul MCV din 2017 pentru România poate fi consultat aici.

Eurobarometru – MCV în România (infografic). Percepțiile cetățenilor față importanța mecanismului de cooperare și verificare

Precedentul Eurobarometru publicat de Comisia Europeană cu prilejul prezentării unui raport MCV a avut loc în ianuarie 2015, utilizând datele colectate în luna octombrie a anului 2014. Actualul Eurobarometru utilizează date strânse în luna octombrie a anului trecut (2016).

Î: După părerea dvs., cât de importante sunt problemele următoare în România?

2016: 93% – Corupția, o problemă total importantă;

2014: 91% – Corupția, o problemă total importantă

2016: 90% – Deficiențe ale sistemului judiciar, o problemă total importantă;

2014: 90% – Deficiențe ale sistemului judiciar, o problemă total importantă;

Î: Față de acum 10 ani, atunci când România a devenit stat membru al UE, sau față de acum 5 ani credeți că situația s-a îmbunătățit foarte mult, s-a îmbunătățit puțin, a rămas aproximativ la fel, s-a înrăutățit puțin s-a înrăutățit foarte mult?

2016 (Deficiențe ale sistemului judiciar): 43% – situația s-a îmbunătățit, 21% – a rămas aproximativ la fel, 32% -situația s-a înrăutățit, 4% – nu știu;

2012 (Deficiențe ale sistemului judiciar): 20 – situația s-a îmbunătățit, 30 – a rămas aproximativ la fel, 45 -situația s-a înrăutățit, 5% – nu știu;

2016 (Corupția): 29% – situația s-a îmbunătățit, 24% – a rămas aproximativ la fel, 45% – situația s-a înrăutățit, 2% – nu știu;

2012 (Corupția): 13% – situația s-a îmbunătățit, 31% – a rămas aproximativ la fel, 53% – situația s-a înrăutățit, 3% – nu știu;

Î: În următorii 5 ani, ați spune că situația se va îmbunătăți mult, se va îmbunătăți puțin sau se va înrăutăți mult?

2016 (Deficiențe ale sistemului judiciar): 42% – situația se va îmbunătăți, 32% – va rămâne aproximativ la fel, 17% -situația se va înrăutăți, 9% – nu știu;

2014 (Deficiențe ale sistemului judiciar): 43% – situația se va îmbunătăți, 26% – va rămâne aproximativ la fel, 16% – situația se va înrăutăți, 15% – nu știu;

2016 (Corupția): 39% – situația se va îmbunătăți, 30% – va rămâne aproximativ la fel, 24% – situația se va înrăutăți, 7% – nu știu;

2014 (Corupția): 34% – situația se va îmbunătăți, 32% – va rămâne aproximativ la fel, 20% – situația se va înrăutăți, 14% – nu știu;

Î: Sunteți total de acord, tindeți să fiți de acord, tindeți să fiți în dezacord sau sunteți total în dezacord cu faptul că UE ar trebuie să aibă un rol în controlarea corupției și a deficiențelor din sistemul judiciar din România?

2016: 72% – de acord; 24% – în dezacord; 4% – nu știu;

2014: 79% – de acord; 17% – în dezacord; 4% – nu știu;

Î: Șțiați că UE, prin mecanismul de cooperare și verificare, evaluează deja progresul României în direcția atingerii standardelor de control al corupției și deficiențelor din sistemul judiciar?

2016: 57% – Da; 43% – Nu;

2014: 43% – Da, 44% – Nu;

Î: Credeți că acțiunile UE, prin mecanismul de cooperare și verificare, au un impact foarte pozitiv, destul de pozitiv, destul de negativ sau foarte negativ în România în combaterea următoarelor probleme?

2016 (Deficiențe ale sistemului judiciar): 70% – pozitiv, 17% – negativ, 5% – niciun impact, 8% – nu știu;

2014 (Deficiențe ale sistemului judiciar): 73% – pozitiv, 16% – negativ, 2% – niciun impact, 9% – nu știu;

2016 (Corupție): 64% – pozitiv, 22% – negativ, 7% – niciun impact, 7% – nu știu;

2014 (Corupție): 67% – pozitiv, 21% – negativ, 4% – niciun impact, 8% – nu știu;

Î: Care afirmație descrie cel mai bine părerea dvs. asupra acțiunii Ue prin mecanismul de cooperare și verificare?

Acțiunea UE trebuie să continue până când România va fi la standarde comparabile cu alte state membre: 2016 – 69%; 2014 – 73%;

Acțiunea UE trebuie să se retragă treptat în următorii ani: 2016 – 16%; 2014 – 13%;

Acțiunea UE trebuie oprită chiar acum: 2016 – 9%; 2014 – 7%;

Nu știu: 2016 – 6%; 2014 – 6%;

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Madrid

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că a discutat cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, despre ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a punctat că este posibil ca acesta să fie ridicat până la sfârşitul anului, dacă legile justiţiei vor fi corectate, iar Codurile penale vor fi puse la punct.

“Este foarte adevărat, și eu am discutat cu doamna vicepreședinte aceste chestiuni. Eu discut aceste chestiuni de ridicare a MCV-ului de când am devenit președinte cu toți președinții Comisiei, cu toți vicepreședinții responsabili de domeniul respectiv”, a spus președintele, într-o conferință de presă la summitul NATO, el fiind întrebat dacă a abordat această temă cu oficialul european, care s-a aflat luni în vizită la București.

“La noi progresele au fost variabile, am avut perioade când am progresat bine și toți am crezut că mai este puțin și se ridică MCV-ul, pe urmă am avut o etapă de tristă amintire în care ni s-a părut că nu se mai ridică niciodată MCV-ul, fiindcă Parlamentul la vremea respectivă a aprobat un set de legi care ne duceau în trecut și nu în viitor, după care lucrurile iar au început să meargă pe o direcție mai bună după ultimele alegeri parlamentare. Însă noi am pierdut un an de zile. Deci, anul de după alegerile parlamentare, primul an, în prima coaliție a fost vreme pierdută fiindcă lucrurile nu s-au realizat în practică. Acum s-au reluat toate și există într-adevăr premisele rezolvării acestei chestiuni, însă vreau să ne înțelegem bine, nu este ca și rezolvată. Există posibilitatea să o rezolvăm dacă legile justiției vor fi reparate, corectate așa cum cel puțin eu am promis încă de când au fost stricate din 2018 încoace, dacă Codurile vor fi puse la punct, dacă întreaga procedură pe care ne-am asumat să o facem va fi parcursă. Este un calendar foarte strâns care ar fi în discuție dacă facem tot ce poate fi făcut, încă o dată, și ce vrem noi să facem. Este o diferență sensibilă, nu facem aceste lucruri fiindcă vine cineva și ne forțează să le facem, noi vrem să le facem, noi vrem să avem o justiție independentă, funcțională care are nevoie de legi îmbunătățite, noi vrem să avem proceduri mai clare, mai transparente. Dacă așa se întâmplă este posibil ca până la sfârșitul anului să se ridice mecanismul MCV și să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept care a fost instituit pentru toate statele membre ale Uniunii”, a spus Iohannis.

 

Președintele Klaus Iohannis a primit-o luni, la Palatul Cotroceni, pe Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cu acest prilej, cei doi demnitari au discutat despre finalizarea “cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării “exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept.

Iohannis a transmis aprecierea față de deschiderea vicepreședintei Comisiei Europene pentru un dialog constructiv cu autoritățile române, precum și pentru cooperarea foarte bună în domeniile aferente portofoliului gestionat de oficialul european.

Șeful statului a reiterat, cu acest prilej, atașamentul profund pro-european al țării noastre și implicarea activă în procesul de aprofundare a Uniunii Europene, pe baza valorilor și principiilor comune, subliniind angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.

Evocând evoluțiile pozitive deja înregistrate, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că eforturile și rezultatele obținute de România în domeniul reformei justiției și luptei împotriva corupției vor fi reflectate pozitiv în cadrul raportului aferent mecanismului european privind statul de drept pentru anul 2022.

Totodată, președintele a reiterat obiectivul țării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pe baza evoluțiilor pozitive înregistrate de România, iar monitorizarea să continue exclusiv prin mecanismul Uniunii Europene privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

Continue Reading

MCV

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

Published

on

© Catalin Predoiu - Facebook

Ministerul Justiției a prezentat astăzi, 15 ianuarie, planul de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Planul prezentat astăzi de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Astfel, Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată fără echivoc de Prim Ministrul Nicolae Ciucă, în sensul respectării supremației dreptului european așa cum este stipulată în Tratatul Lisabona, Anexa 17, parte integrantă din tratat și recunoscută de art.148 alin.(2) din Constituția României.

Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată prin scrisoarea transmisă de Guvernul României Comisiei Europene în data de 17.11.2021, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ministerul Justiției va coopera transparent și sincer cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV și a mecanismului ”Rule of Law” astfel încât progresele concrete realizate în cadrul MCV să conducă în consecință la aplicarea unui singur mecanism de monitorizare, respectiv mecanismul ”Rule of Law”, aplicabil tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Desființarea SIIJ

Ministerul Justiției a finalizat proiectul de lege privind desființarea SIIJ și va iniția, în săptămâna care urmează, procedurile necesare, astfel încât proiectul de lege să fie aprobat de Guvern și înaintat Parlamentului, în prima parte a lunii februarie, după reluarea lucrărilor Parlamentului și începerea sesiunii parlamentare februarie – iunie 2022.

Legile Justiției

Proiectele legilor Justiției au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiției în septembrie 2020 și au parcurs o dezbatere publică de mai multe luni de zile, încheiată în primăvara anului 2021. Pentru că legile Justiției nu au mai fost promovate de Ministerul Justiției în avizarea CSM, aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament în 2021, Ministerul Justiției va relua și continua acest proces. După integrarea unor propuneri și soluții primite în dezbaterea publică care a avut loc în anul 2021 și finalizarea proiectelor, ținând cont și de recentele decizii ale CJUE, Ministerul Justiției va transmite proiectele legilor Justiției pentru avizare interministerială în conformitate cu legea, cel târziu la data de 15.02.2022 și, ulterior avizării de către ministere, în procesul de avizare la CSM, cel târziu la data de 1.03.2022, astfel încât proiectul să poată fi transmis Guvernului spre aprobare și Parlamentului spre adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Codurile penale

Procesul de dezbatere publică asupra legilor de modificare a Codului penal, respectiv Codului de procedură penală s-a încheiat în cursul anului 2021, fără ca proiectele să mai fie promovate în Guvern și, ulterior, în Parlament, pentru aprobare și adoptare. Ministerul Justiției va relua procedurile necesare pentru promovarea proiectelor, astfel încât să fie înaintate Guvernului și Parlamentului spre aprobare, respectiv adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Citiți și: Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Published

on

© Ministerul Justiției

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis vineri, ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, se precizează într-un comunicat de presă remis de Ministerul Justiției.

Ministrul român s-a întâlnit vineri, la Bruxelles, cu cei doi oficiali europeni, iar discuțiile s-au concentrat pe cooperarea dintre Ministerul Justiției din România și Comisia Europeană în cadrul MCV, dar și pe problematica formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale. Atât vicepreședintele, cât și comisarul au subliniat necesitatea accelerării reformelor și obținerea de rezultate concrete, care să poată duce la finalizarea MCV și continuarea evaluării României exclusiv în cadrul Mecanismului generalizat al UE privind statul de drept. Va fi importantă, pentru atingerea obiectivului de mai sus, care este unul comun al Comisiei și al României, asigurarea sustenabilității reformelor, inclusiv prin respectarea jurisprudenței CJUE și a avizelor Comisiei de la Veneția”, se arată în comunicat.

Vicepreședinta Jourova a declarat că este gata să sprijine accelerarea reformelor în domeniul Justiției în România, în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV și ridicării MCV pe baza rezultatelor concrete din teren, subliniind disponibilitatea de a angaja un dialog la București cu toți actorii implicați în realizarea reformelor din Justiție.

A subliniat nevoia realizării unui plan de acțiune cu un calendar realist al reformelor, declarând că este conștientă de dificultățile aflate pe agenda Ministerului Justiției, din cauza nerealizării obiectivelor din anul 2021, ceea ce creează o presiune suplimentară pentru realizarea lor in 2022, în vederea obținerii unor rapoarte pozitive în cadrul mecanismelor MCV și Rule of Law.

Vicepreședinta Jourova și ministrul Predoiu au convenit să continue dialogul în prima parte a anului 2022, fie la Bruxelles, fie la București.

În cadrul discuțiilor bilaterale, Comisarul Reynders a subliniat obligația tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, de a respecta principiul supremației dreptului UE și deciziile CJUE. Comisarul european a subliniat că timpul este un factor esențial pentru realizarea obiectivelor desființării SIIJ și adoptării Legilor justiției, astfel încât România să evite evaluări negative în rapoartele MCV și Rule of Law din 2022.

”Ministrul Predoiu a subliniat că programul de guvernare aprobat de Parlament este unul foarte ambițios în domeniul Justiției și include explicit obiectivele MCV, inclusiv adoptarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală, Legile Justiției și desființarea SIIJ. Ministrul a subliniat că în privința SIIJ, programul de guvernare trimite explicit la deciziile CJUE și prevede ca termen maxim de desființare 30.03.2022.

În ceea ce privește desființarea SIIJ, ministrul român a subliniat că există opinii divergente în sânul sistemului judiciar și că, în opinia sa, este important să continuăm demersurile pentru consultarea sistemului judiciar și căutarea unei soluții tehnice care să înlăture orice amenințare la independența justiției și să asigure un mecanism eficient de combatere a corupției în sistemul judiciar”, se mai arată în comunicat.

În privința dreptului european, ministrul Predoiu a transmis că Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul României respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămâne neschimbată.

Cei doi oficiali au convenit să continue dialogul direct în primul trimestru al anului 2022, în cadrul bunei cooperări dintre Ministerul Justiției și Comisia Europeană.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE4 hours ago

Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

NATO6 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO6 hours ago

Klaus Iohannis, la finalul summitului NATO de la Madrid: România susține adoptarea cât mai curând a unei noi declarații comune UE – NATO

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisarul Adina Vălean a semnat, în numele UE, acordurile de liberalizare a transportului de mărfuri cu Ucraina și R. Moldova

ROMÂNIA7 hours ago

Recep Tayyip Erdogan l-a întrebat pe Klaus Iohannis ce mai face Gică Hagi. Ce a răspuns șeful statului

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

UE și Noua Zeelandă au încheiat negocierile pentru un acord comercial. Exporturile anuale ale UE ar putea crește cu până la 4,5 mld. de euro

ROMÂNIA8 hours ago

Laura Kövesi, îngrijorată de modul în care România a transpus Directiva privind protecția avertizorilor de integritate: Analizez dacă se impune un raport către CE cu privire la încălcarea principiilor statului de drept

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Nu putem atinge obiectivul de economie verde în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziție

NATO8 hours ago

Iohannis și Erdogan, prima întâlnire bilaterală după șase ani: Președinții României și Turciei doresc organizarea unei reuniuni trilaterale cu Polonia la nivel prezidențial

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia lui Emmanuel Macron: Franța este dispusă să crească prezența militară în România la nivel de brigadă în cadrul NATO

NATO6 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO12 hours ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO1 day ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO1 day ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE1 day ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA2 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending