Connect with us

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Numărul românilor care cred că apartenența la UE e un lucru bun a scăzut cu 11 puncte față de anul trecut, ajungând la 53%

Published

on

71% dintre europeni sunt de părere că ceea ce îi uneşte pe cetăţenii UE este mai puternic decât ceea ce îi desparte, în timp ce 53% cred că este benefic pentru țara lor să fie membră UE, conform ultimului sondaj de tip Eurobarometru, comandat de Parlamentul European. Sondajul a fost efectuat în perioada 24.09-03.10.2016, realizându-se 27.768 interviuri faţă în faţă la nivel european (1.006 în România).
 
Cei mai mulți dintre cei intervievați în cadrul sondajului sunt de părere că apartenența la Uniunea Europeană este un factor pozitiv pentru ţara lor (media la nivelul UE este de 53%, în scădere cu 2 puncte procentuale faţă de anul 2015, însă cifrele diferă foarte mult de la un stat membru la altul, de la 74% în Irlanda, la doar 31% în Grecia). Sondajul arată că indicatorul de susţinere a UE a rămas relativ stabil comparativ cu anul 2009, când era la acelaşi nivel, de 53%.

La aproape 10 ani de la aderare, românii consideră în proporţie de 53% (exact valoarea medie pentru întreaga Uniune Europeană) că apartenenţa la UE este un lucru pozitiv pentru ţara lor. Aceasta este însă a doua cea mai drastică scădere din UE, după Grecia (o scădere de 14 puncte procentuale).

screen-shot-2016-11-18-at-4-13-48-pm
Documentul integral, disponibil aici: Eurobarometru pentru România (2016).

Ca şi în anul 2015, 60% dintre respondenţi cred că ţara lor beneficiază, în general, de pe urma apartenenței la Uniune. Acest procent a rămas, de asemenea, stabil în sondajele „Parlametru”, de la 56% în 2009, la 52% în 2011, crescând în ultimii doi ani la 60%.

În cazul românilor, sondajul din 2016 arată că 64% dintre respondenţi cred că apartenenţa la UE a adus avantaje României. Dintre cei care consideră că statutul de membru a adus beneficii, 44% nominalizează printre acestea accesul la noi locuri de muncă.

Elemente de identitate europeană

Printre elementele de identitate europeană, pentru 50% dintre respondenţi, democraţia şi libertatea rămân valori-cheie. În schimb, importanţa monedei euro ca element de identitate europeană este menţionată de 33% dintre participanţii la chestionar, înregistrându-se o scădere de 6 puncte procentuale faţă de anul 2015, în special în Zona Euro.
Deşi în scădere cu 9 procente faţă de sondajul din 2015, 34% dintre români văd în moneda Euro drept un element de identitate europeană. Astfel, România este singura dintre cele 9 ţări non-Euro care se află peste media europeană la acest capitol.

Aproximativ unul din doi europeni (46%) consideră că armonizarea sistemului social ar întări ideea cetăţenia europeană.

Nevoia unei implicări mai puternice?

Europenii sunt de părere că vocile lor contează din ce în ce mai puţin, în special la nivel naţional. Numai 53% dintre respondenţi cred că vocea lor este auzită în ţara lor (-10 procente comparativ cu anul 2015). În general, numărul europenilor care consideră că opinia lor contează la nivel naţional este mai mare decât al celor care cred cu vocea lor contează la nivel european, cu excepția românilor şi lituanienilor. Astfel, 38% dintre români consideră că vocea lor contează la nivel european şi 32% că acest lucru se întâmplă la nivel naţional. Oamenii nu au o viziune pozitivă asupra viitorului, majoritatea au menţionat că lucrurile se îndreaptă către o direcţie greşită la nivelul UE (54%, +13 procente comparativ cu anul 2015), sau în ţările lor (58%, +14 procente comparativ cu anul 2015).

Această întrebare îi situează pe români printre cei mai optimişti europeni în legătură cu perspectivele UE, întrucât 42% consideră că lucrurile merg în direcţia bună în Uniunea Europeană (25% este media la nivel UE) faţă de cei 40% (54% este media la nivel UE) care cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită. 60% dintre români cred, în schimb, că lucrurile merg într-o direcţie greşită în propria ţară, faţa de 58%, media europeană.

.

EUROBAROMETRU

Eurobarometru de primăvară 2019: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, 76% dintre respondenții din zona euro declarându-se în favoarea monedei unice a UE

Published

on

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro a atins un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro, și anume 76%, declarându-se în favoarea monedei unice europene, relevă noul sondaj Eurobarometru publicat luni, informează Comisia Europeană printr-un comunicat.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună.

Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

De amintit totuși că Bulgaria și Croația au depus cererea de aderare la ERM II (n.r. mecanismul ratelor de schimb) anticamera pentru aderarea la moneda unică.

La 1 ianuarie 2019, moneda comună a Europei, euro, a împlinit 20 de ani.

La 1 ianuarie 1999, 11 state membre ale UE lansau o monedă comună, euro, și instituiau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene.

Primele țări membre ale zonei euro au fost Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia. Grecia a aderat în 2001. De atunci, alte șapte state membre au introdus moneda euro (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia).

În prezent, moneda unică euro este folosită de 340 de milioane de europeni, fiind utilizată de alte 175 de milioane de persoane din întreaga lume.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat Eurobarometrul cu cele mai bune rezultate din ultimii cinci ani: România, pe locul doi în UE în ceea ce privește imaginea pozitivă a cetățenilor față de Uniunea Europeană

Published

on

© European Commission/ Facebook

România se află pe locul 2, la egalitate cu Portugalia, în ceea ce privește imaginea pozitivă față de UE, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat luni și care arată că numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (60%, față de o medie UE de 44%), informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noul sondaj Eurobarometru, primul realizat după alegerile europene, arată o creștere puternică a percepției pozitive a cetățenilor europeni față de Uniunea Europeană în toate domeniile – de la economie la starea democrației. Acestea sunt cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014, realizat înainte de intrarea în funcție a Comisiei Juncker, mai precizează sursa citată. 

În sondaj, România este menționată de 12 ori, iar rezultatele privind țara noastră arată că 60% dintre români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 45%; 52% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 44%; iar 50% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii, comparativ cu o UE de 44%. De altfel, luna trecută, în primul sondaj Eubarometru publicat de Parlamentul European după alegerile europene, România a fost țara cu cea mai mare creștere a percepției cetățenilor că ”vocea lor contează în UE”.

Percepția crescută privind imaginea pozitivă a românilor despre UE (60%) este susținută și de unul dintre cele mai mari trenduri de creștere, cu 8% față de precedenta măsurătoare, cea din toamna lui 2018.

În ce privește principalele îngrijorări ale cetățenilor la nivel european, 24% dintre români văd în migrație o problemă și în terorism (26%).

Problema creșterii prețurilor și a inflației este menționată de doar 10% dintre europeni, regăsindu-și percepțiile cele mai ridicate în Slovacia (18%), Franța (17%), România și Polonia (ambele cu 16%).

Strict la nivel național, problema creșterii prețurilor și a inflației este văzută de cetățeni drept principala îngrijorare în șapte state membre: Lituania (54%), Bulgaria și Polonia (46%), Cehia și Estonia (38%), Slovacia (37%) și România (35%).

Cu toate acestea, România se găsește în top 5 state UE unde percepția asupra situației economiei naționale s-a îmbunătățit semnificativ: Lituania (53%, în creștere cu 13%), Spania (26%, în creștere cu 8%), Slovenia (57%, în creștere cu 6%), Cipru (43%, în creștere cu 6%) și România (31%, în creștere cu 6%).

În ce privește realizarea unei Uniuni economice și monetare, 59% dintre români sprijină acest proiect, o susținere majoritară, dar mai puțin răspândită față de cea din Slovenia (88%), Estonia și Portugalia (85%), Finlada și Irlanda (84%), Luxemburg, Spania și Belgia (82%) sau Germania (81%).

Rezultatele, pe larg, ale Eurobarometrului publicat de Comisia Europeană relevă următoarele situații:

1. Încrederea și optimismul față de viitor la cel mai înalt nivel din 2014

Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din 2014 și rămâne superioară încrederii în guvernele sau parlamentele naționale. Încrederea în UE a crescut în 20 state membre, cu cele mai mari punctaje în Lituania (72 %), Danemarca (68 %) și Estonia (60 %). În plus, peste jumătate dintre respondenți „tind să aibă încredere” în UE în Luxemburg (59 %), Finlanda (58 %), Portugalia (57 %), Malta și Suedia (ambele cu 56 %), Bulgaria și Ungaria (ambele cu 55 %), Irlanda, Polonia, Țările de Jos și Cipru (toate cu 54 %), România și Austria (ambele cu 52 %) și Letonia și Belgia (ambele cu 51 %).

De la ultimul sondaj Eurobarometru standard din toamna lui 2018, procentajul de respondenți care au o imagine pozitivă despre UE (45 %) a crescut în 23 de state membre ale UE, cel mai evident în Cipru (47 %, +11), Ungaria (52 %, +9), Grecia (33 %, +8), România (60 %, +8) și Portugalia (60 %, +7). O creștere cu două puncte procentuale a fost înregistrată din toamna anului 2018 (+10 din primăvara anului 2014), atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. 37 % (+1, comparativ cu toamna anului 2018) dintre respondenți au o imagine neutră despre UE, în timp ce mai puțin de o cincime au o imagine negativă (17 %, -3) – este cel mai mic scor în 10 ani.

Majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (61 %, +3 puncte procentuale), în timp ce doar 34 % (-3) sunt pesimiști. Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (85 %), Danemarca (79 %), Lituania (76 %) și Polonia (74 %). La celălalt capăt al clasamentului, optimismul este mai puțin pronunțat în Regatul Unit (47 % față de 46 %) și în Franța (50 % față de 45 %).

55 % dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE, scorul cel mai mare înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent (+ 5 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2014), în timp ce numărul celor „nesatisfăcuți” a scăzut cu cinci puncte procentuale la 36 %.

Majoritatea europenilor sunt de acord că „vocea lor contează în UE”. Media UE-28 atinge 56 % (+7 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2018; +14 față de primăvara anului 2014), cele mai mari punctaje fiind observate în Suedia (86 %), Danemarca (81 %) și Țările de Jos (76 %).

2. Record de susținere a monedei euro 

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro (76 %, +1 punct procentual; +9 față de primăvara anului 2014) declarându-se in favoarea monedei unice a UE. În ansamblul UE, sprijinul pentru moneda euro este stabil la 62 %.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

3.Cetățenia UE și libera circulație văzute ca principale realizări ale UE

În toate cele 28 de state membre, peste jumătate dintre respondenți consideră că sunt cetățeni ai UE. La nivelul UE în ansamblu, 73 % au acest sentiment (+ 2 puncte procentuale față de toamna anului 2018), iar la nivel național punctajul variază de la 93 % în Luxemburg, 88 % în Germania și 87 % în Spania, la 57 % în Grecia și Italia și 52 % în Bulgaria.

O mare majoritate a cetățenilor UE sprijină „libera circulație a cetățenilor UE ,care pot să locuiască, să lucreze, să studieze și să desfășoare activități comerciale oriunde în UE” (81 %, -2 puncte procentuale față de toamna anului 2018) și în fiecare stat membru al UE peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie, de la Lituania (94 %) la Italia și Regatul Unit (ambele cu 68 %).

4. Preocupări majore la nivelul UE și la nivel național: legate de schimbările climatice și de mediu sunt în creștere

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34 % din mențiuni, în pofida unei scăderi puternice (-6 puncte procentuale față de toamna anului 2018). Schimbările climatice, care s-au aflat pe locul al cincilea în toamna anului 2018, constituie în prezent a doua cea mai importantă preocupare după o creștere puternică (+ 6 față de toamna anului 2018). Trei preocupări obțin punctaje identice: situația economică (18 %, neschimbat), starea finanțelor publice ale statelor membre (18 %, -1) și terorismul (18 %, -2), urmate de mediu — principala preocupare pentru 13 % dintre respondenți, înregistrând o creștere de patru puncte procentuale.

Șomajul, care este în prezent pe cea de-a șaptea poziție la nivelul UE (12 %), rămâne principala preocupare la nivel național (21 %, -2 puncte procentuale), împreună cu creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, neschimbat) și sănătatea și securitatea socială (21 %, +1). Problemele legate de mediu, climă și energie urmează îndeaproape după o creștere puternică (20 %, +6). Imigrația, cu 17 % din mențiuni (-4 puncte procentuale față de toamna anului 2018 și -19 față de toamna anului 2015), nu se mai regăsește printre primele trei preocupări la nivel național, pentru prima dată din primăvara anului 2014. Situația economică se situează pe locul al șaselea (16 %, +1).

„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2019” (EB 91) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate în perioada 7 iunie – 1 iulie 2019 în toate cele 28 de state membre ale UE și în țările candidate.

În perioada 7-25 iunie 2019, au fost realizate 27 464 de interviuri în statele membre ale UE 28.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: Bulgaria și România au cel mai ridicat procent de mame tinere din Uniunea Europeană

Published

on

@fancycrave1/Pixabay License

În Uniunea Europeană, majoritatea femeilor (92%) deveneau pentru prima dată mame între 20 şi 39 de ani în 2017, însă în Bulgaria şi România unul din opt copii era născut de mame sub vârsta de 20 de ani, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică, relatează Agerpres.

©Eurostat

La nivelul UE, doar 4% din femei devin pentru prima dată mame sub vârsta de 20 de ani, în timp ce alte 4% au primul copil peste vârsta de 40 de ani.

În 2017, cel mai ridicat procent din UE de mame tinere care fac primul copil sub vârsta de 20 de ani se înregistra în Bulgaria (12,5% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame), România (12,1%), Ungaria (8,5%) şi Slovacia (8,1%).

În contrast, mamele tinere reprezintă sub 2% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame în Danemarca (1%), Italia şi Slovenia (ambele cu 1,1%), Olanda (1,2%), Luxemburg şi Suedia (ambele cu 1,4%).

De asemenea, cel mai ridicat procent de femei care au primul copil peste vârsta de 40 de ani era în Spania (8,8% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame), Italia (8,6%), Grecia (6,6%), Luxemburg şi Irlanda (ambele cu 5,9%), iar cel mai scăzut în Lituania (1,3%), Polonia (1,4%), Slovacia (1,5%) şi Letonia (1,8%).

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending