Connect with us

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Numărul românilor care cred că apartenența la UE e un lucru bun a scăzut cu 11 puncte față de anul trecut, ajungând la 53%

Published

on

71% dintre europeni sunt de părere că ceea ce îi uneşte pe cetăţenii UE este mai puternic decât ceea ce îi desparte, în timp ce 53% cred că este benefic pentru țara lor să fie membră UE, conform ultimului sondaj de tip Eurobarometru, comandat de Parlamentul European. Sondajul a fost efectuat în perioada 24.09-03.10.2016, realizându-se 27.768 interviuri faţă în faţă la nivel european (1.006 în România).
 
Cei mai mulți dintre cei intervievați în cadrul sondajului sunt de părere că apartenența la Uniunea Europeană este un factor pozitiv pentru ţara lor (media la nivelul UE este de 53%, în scădere cu 2 puncte procentuale faţă de anul 2015, însă cifrele diferă foarte mult de la un stat membru la altul, de la 74% în Irlanda, la doar 31% în Grecia). Sondajul arată că indicatorul de susţinere a UE a rămas relativ stabil comparativ cu anul 2009, când era la acelaşi nivel, de 53%.

La aproape 10 ani de la aderare, românii consideră în proporţie de 53% (exact valoarea medie pentru întreaga Uniune Europeană) că apartenenţa la UE este un lucru pozitiv pentru ţara lor. Aceasta este însă a doua cea mai drastică scădere din UE, după Grecia (o scădere de 14 puncte procentuale).

screen-shot-2016-11-18-at-4-13-48-pm
Documentul integral, disponibil aici: Eurobarometru pentru România (2016).

Ca şi în anul 2015, 60% dintre respondenţi cred că ţara lor beneficiază, în general, de pe urma apartenenței la Uniune. Acest procent a rămas, de asemenea, stabil în sondajele „Parlametru”, de la 56% în 2009, la 52% în 2011, crescând în ultimii doi ani la 60%.

În cazul românilor, sondajul din 2016 arată că 64% dintre respondenţi cred că apartenenţa la UE a adus avantaje României. Dintre cei care consideră că statutul de membru a adus beneficii, 44% nominalizează printre acestea accesul la noi locuri de muncă.

Elemente de identitate europeană

Printre elementele de identitate europeană, pentru 50% dintre respondenţi, democraţia şi libertatea rămân valori-cheie. În schimb, importanţa monedei euro ca element de identitate europeană este menţionată de 33% dintre participanţii la chestionar, înregistrându-se o scădere de 6 puncte procentuale faţă de anul 2015, în special în Zona Euro.
Deşi în scădere cu 9 procente faţă de sondajul din 2015, 34% dintre români văd în moneda Euro drept un element de identitate europeană. Astfel, România este singura dintre cele 9 ţări non-Euro care se află peste media europeană la acest capitol.

Aproximativ unul din doi europeni (46%) consideră că armonizarea sistemului social ar întări ideea cetăţenia europeană.

Nevoia unei implicări mai puternice?

Europenii sunt de părere că vocile lor contează din ce în ce mai puţin, în special la nivel naţional. Numai 53% dintre respondenţi cred că vocea lor este auzită în ţara lor (-10 procente comparativ cu anul 2015). În general, numărul europenilor care consideră că opinia lor contează la nivel naţional este mai mare decât al celor care cred cu vocea lor contează la nivel european, cu excepția românilor şi lituanienilor. Astfel, 38% dintre români consideră că vocea lor contează la nivel european şi 32% că acest lucru se întâmplă la nivel naţional. Oamenii nu au o viziune pozitivă asupra viitorului, majoritatea au menţionat că lucrurile se îndreaptă către o direcţie greşită la nivelul UE (54%, +13 procente comparativ cu anul 2015), sau în ţările lor (58%, +14 procente comparativ cu anul 2015).

Această întrebare îi situează pe români printre cei mai optimişti europeni în legătură cu perspectivele UE, întrucât 42% consideră că lucrurile merg în direcţia bună în Uniunea Europeană (25% este media la nivel UE) faţă de cei 40% (54% este media la nivel UE) care cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită. 60% dintre români cred, în schimb, că lucrurile merg într-o direcţie greşită în propria ţară, faţa de 58%, media europeană.

.

CONSILIUL EUROPEAN

David Sassoli avertizează că Parlamentul European ar putea respinge acordul liderilor UE: Ne îngrijorează un viitor în care solidaritatea europeană este pierdută

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a făcut luni un nou apel către liderii statelor membre reuniți la Bruxelles să se ridice la nivelul “acestui moment istoric” și să acționeze rapid și curajos în direcția unui acord privind pachetul de relansare a Uniunii Europene de aproximativ 1.800 de miliarde de euro, compus din instrumentul de redresare economică bazat pe granturi și credite și bugetul pe termen lung 2021-2027.

După zile întregi de discuții, cetățenii europeni se așteaptă la un acord care să se ridice la nivelul acestui moment istoric. Ne îngrijorează un viitor în care solidaritatea europeană și metoda comunitară sunt pierdute“, a spus Sassoli, într-o declarație scrisă remisă presei, înainte ca șefii de stat sau de guvern se întrunească pentru a patra zi consecutiv în scopul identificării unui compromis.

Liderul Parlamentului European, instituție care trebuie să aprobe acordul încheiat în Consiliul European, a reafirmat prioritățile eurodeputaților în ce privește cadrul financiar multianual, anume “abordarea provocărilor cu care Europa se confruntă, precum Pactul ecologic european, digitalizarea, reziliența economică și lupta împotriva inegalității”.

În condițiile în care liderii continuă să dezbată dimensiunea totală a planului de redresare și raportul dintre granturi și împrumuturi, David Sassoli a subliniat că “noi resurse proprii sunt necesare imediat” pentru a finanța nevoile Europei și a precizat că Parlamentul European continuă să solicită eliminarea rabaturilor de care se bucură anumite state mari, precum Olanda sau Austria, aceleași state frugale care doresc o diminuare a ponderii granturilor și a fondului de redresare în ansamblu.

Avem nevoie, de asemenea, să asigurăm apărarea statului de drept“, a completat președintele PE, criteriul acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept fiind unul dintre subiectele care au aprins discuțiile între lideri, fiind cunoscută opoziția Ungariei sau a Poloniei.

“Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite suficient, Parlamentul European nu își va da acordul. COVID-19 este încă aici și vedem noi focare în Europa. Mai mult decât oricând este necesar să acționăm rapid și curajos”, a conchis David Sassoli.

Summitul Uniunii Europene consacrat obținerii unui acord uriaș pentru relansarea economică post-COVID-19 a fost prelungit pentru a patra zi, urmând a fi reluat luni, la ora 17:00, după negocieri care au început duminică dimineață și care s-au încheiat fără succes luni, în jurul orei 07:00, din cauza opoziției statelor frugale de a accepta un plan de relansare de 750 de miliarde de euro bazat în principal pe granturiCei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au prelungit summitul în speranța că vor depăși blocajele și divergențele și vor ajunge la un acord asupra planului de aproximativ 1.800 de miliarde de euro compus din fondul de redresare și bugetul multianual pe șapte ani. Un compromis continuă să fie împiedicat de poziția statelor frugale, care în frunte cu Olanda și Austria vor condiții mai stricte și subvenții mai puține pentru statele afectate de criză, o condiție greu de acceptat de statele din sud, dar și de Germania și Franța.

Presa de la Bruxelles notează că președintele Consiliului European urmează să vină cu nouă propunere, care cuprinde 390 de miliarde de euro granturi din totalul de 750 de miliarde de euro.

Discuţiile din timpul dineului s-au concentrat pe posibilitatea reducerii cuantumului subvenţiilor la 400 de miliarde de euro din totalul fondului de relansare, faţă de 500 de miliarde de euro iniţial, la limita a ceea ce Franţa şi Germania, principalii susţinători ai planului de relansare economică, sunt gata să accepte. În această variantă, cuantumul împrumuturilor din valoarea pachetului general ar fi de 350 miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială, în valoare de 250 miliarde de euro. O altă propunere vehiculată a vizat o distribuție egală a planului de 750 de miliarde de euro în 375 de miliarde de euro în granturi și 375 de miliarde de euro în împrumuturi.

De asemenea, preşedintele Consiliului European Charles Michel a făcut presiuni duminică seara asupra liderilor din statele membre UE pentru ca aceştia să nu prezinte imaginea “unei Europe slabe” şi să fie de acord cu planul de relansare economică post-coronavirus pentru a evita un eşec al negocierilor.

“Întrebarea este următoarea: cei 27 lideri responsabili în faţa popoarelor Europei sunt capabili să construiască încredere şi unitate europeană? Sau, printr-o ruptură, vom prezenta chipul unei Europe slabe, subminate de neîncredere?”, a spus Charles Michel în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE, care se află în negocieri dificile la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European care a început vineri și va continua și luni.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurobarometru de primăvară 2019: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, 76% dintre respondenții din zona euro declarându-se în favoarea monedei unice a UE

Published

on

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro a atins un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro, și anume 76%, declarându-se în favoarea monedei unice europene, relevă noul sondaj Eurobarometru publicat luni, informează Comisia Europeană printr-un comunicat.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună.

Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

De amintit totuși că Bulgaria și Croația au depus cererea de aderare la ERM II (n.r. mecanismul ratelor de schimb) anticamera pentru aderarea la moneda unică.

La 1 ianuarie 2019, moneda comună a Europei, euro, a împlinit 20 de ani.

La 1 ianuarie 1999, 11 state membre ale UE lansau o monedă comună, euro, și instituiau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene.

Primele țări membre ale zonei euro au fost Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia. Grecia a aderat în 2001. De atunci, alte șapte state membre au introdus moneda euro (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia).

În prezent, moneda unică euro este folosită de 340 de milioane de europeni, fiind utilizată de alte 175 de milioane de persoane din întreaga lume.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: ”Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate”

EDITORIALE9 hours ago

Speranță și deznădejde

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Premierul Scoției Nicola Sturgeon declară că ”nu a fost niciodată atât de sigură” că va obține independența față de Marea Britanie: Poporul scoţian are dreptul de a-şi alege viitorul

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA14 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu a discutat la telefon cu directorul general al U.S. International Development Finance Corporation despre finanțarea unor proiecte strategice de interes major pentru România

U.E.16 hours ago

Condiționalitatea privind statul de drept: Premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a confirmat Angelei Merkel că va continua să blocheze bugetul multianual al UE dacă ”nu găsim o soluţie bună pentru UE în ansamblu”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu: Trebuie să le garantăm cetățenilor europeni accesul egal la medicamente, altfel toate obiectivele din domeniul sănătății vor rămâne doar pe hârtie

Corina Crețu18 hours ago

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Corina Crețu: Trebuie să fie unul realmente inovator. Acesta conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp

INTERNAȚIONAL1 day ago

Nu ratați EuropeTalks 2020, cel mai mare eveniment de dialog pe teme europene de anul acesta. Înscrieți-vă până pe 30 noiembrie!

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA14 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE4 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș4 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.6 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA7 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending