Connect with us

U.E.

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie, informează un comunicat remis de legislativul european.

Rezultatele preliminare ale acestui sondaj au fost publicate la 9 martie cu o zi înainte de semnarea Declarației comune referitoare la Conferința privind viitorul Europei.

În ce privește România, țara noastră se situează sub media Uniunii Europene la majoritatea capitolelor. Astfel, 76% dintre cetățeni sunt de acord cu afirmația că vocile cetățenilor UE ar trebui luate în considerare, reprezentând cel mai scăzut nivel de acord cu această afirmație, media UE fiind la 92%. În același timp, 75% dintre români și 89% dintre europeni consideră că mai este mult de lucru pentru consolidarea democrației UE, în timp ce 78% dintre români și 89% sunt de părere că mai sunt necesare eforturi pentru protejarea democrației în UE.

Totodată, 67% dintre români sunt de acord că Conferința privind viitorul Europei ar reprezenta progrese semnificative pentru democrație, reprezentând una dintre cele mai scăzute percepții în acest sens.

© Eurobarometru “Viitorul Europei” (Click aici pentru a vedea sondajul pentru România)

Conferința privind viitorul Europei

Raportul complet (disponibil aici) al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

Rezultatele complete arată că europenii care doresc să se implice în Conferinţa privind viitorul Europei ar dori, în primul rând, să poată face acest lucru prin participarea la reuniuni în zona în care locuiesc, cum ar fi dezbateri sau adunări ale cetăţenilor (44%). Cetăţenii consideră că implicarea în procesul de colectare a ideilor din cadrul conferinţei poate consta în a răspunde la un sondaj (34%), în prezentarea de idei şi propuneri politicienilor europeni şi naţionali (31%) şi în participarea la consultări online prin intermediul platformelor de discuţii (30%).

La același capitol, 45% dintre români ar dori să se implice în Conferința privind viitorul Europei prin dezbateri sau adunări ale cetățenilor, 32% prin intermediul sondajelor, 28% prin prezentarea de idei și propuneri politicienilor și 21% prin participarea la consultări online.

Pe de altă parte, 25% dintre români (spre deosebire de 23% media UE) ar fi interesați să se implice la nivelul Conferinței prin participarea la evenimente și reuniuni în alte state membre. Totodată, 23% dintre români și 18% dintre europeni ar dori să contribuie la Conferința privind viitorul Europei prin participarea la evenimente tematice cu caracter sportiv și cultural

Tinerii și viitorul Uniunii Europene

Mai mult de opt din zece europeni (83%) și 72% dintre români sunt de acord că tinerii ar trebui implicați în mod specific în Conferință pentru a promova idei noi (acest procentaj include 40% din respondenți care sunt în totalitate de acord).

Două treimi dintre europeni (66%) sunt de acord că proiectul european oferă o perspectivă de viitor pentru tinerii Europei. O proporție similară (65%) este de acord că UE este o oază de stabilitate într-o lume tulbure, deși procentajul este mai mic decât în sondajul precedent din 2018 (-11 puncte procentuale).

Alegerile europene și președinția Comisiei Europene

În ce priveşte procedurile electorale, peste două treimi dintre cei intervievaţi sunt în favoarea alegerii preşedintelui Comisiei Europene prin intermediul procedurii candidaţilor “cap de listă” la alegerile europene, iar mai puţin de un sfert (22%) nu sunt în favoarea unui astfel de proces, a arătat sondajul. În timp ce 61% sunt de acord că un astfel de proces ar avea sens numai dacă cetăţenii UE ar avea posibilitatea de a vota pentru liste transnaţionale, aproape două treimi dintre respondenţi (64%) sunt de acord că această abordare ar aduce mai multă transparenţă procesului de alegere a preşedintelui Comisiei Europene; cetăţenii consideră că acest lucru ar conferi, de asemenea, o mai mare legitimitate Comisiei Europene (63%) şi că ar reprezenta un progres semnificativ pentru democraţie în cadrul UE (62%).

În acelaşi sens, de două ori mai mulţi cetăţeni ai UE consideră că posibilitatea de a vota pentru liste transnaţionale la alegerile europene este un lucru bun (42%), comparativ cu doar unul din cinci (19%) care resping această propunere.

Sondajul Eurobarometru special nr. 500 având ca temă “Viitorul Europei” (EB94.1) a fost realizat între 22 octombrie şi 20 noiembrie 2020 în cele 27 de state membre ale UE şi a fost comandat în comun de Comisia Europeană şi de Parlamentul European. Sondajul a fost realizat prin interviuri faţă în faţă şi, din cauza pandemiei, a fost completat cu interviuri online, unde a fost cazul. În total, au fost efectuate aproximativ 27.034 de interviuri.

Evenimentul de lansare a Conferinţei privind viitorul Europei, a cărei declarație de înființare a fost semnată de liderii instituțiilor UE la 10 martie, va avea loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, cu ocazia Zilei Europei, duminică, 9 mai.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă un exercițiu de democrație deliberativă fără precedent, deschis și incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetățenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce așteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcției viitoare a UE și a politicilor sale. Președinția comună – asigurată de președinții Parlamentului, Comisiei și Consiliului – s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinței.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma este disponibilă în 24 de limbi oficiale ale UE și le permite astfel cetățenilor din întreaga Uniune să împărtășească și să facă schimb de idei și opinii prin intermediul unor evenimente online. Persoane din toate categoriile sociale și în număr cât mai mare sunt încurajate să contribuie prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor și să contribuie la promovarea acestui demers pe rețelele sociale, folosind hashtagul #ViitorulItiApartine.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față subminării securității europene de către Federația Rusă, a transmis, sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la summitul G7 care are loc în Marea Britanie, într-un mesaj menit să ranforseze unitatea dintre Europa și Statele Unite înainte de summit-urile NATO, UE-SUA și SUA-Rusia.

“Sesiunea privind politica externă: am discutat pe larg despre vecinătatea estică a UE. În timp ce Rusia continuă să submineze ordinea de securitate europeană, putem conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față acestei provocări“, a scris von der Leyen, pe Twitter, având în vedere că președintele american Joe Biden își va încheia vizita în Europa printr-o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin.

Ea a indicat că Ucraina este o prioritate pe agenda comună și că partenerii din G7 sprijină integritatea teritorială a Ucrainei și sunt pregătiți să acorde asistență în eforturile de reformă ale acesteia.

De asemenea, șefa executivului european s-a arătat îngrijorată de situația din Belarus și că G7 va face ca sancțiunile luate de UE să fie mai eficiente.

“UE lucrează, de asemenea, la un plan de investiții de 3 miliarde de euro pentru a sprijini un viitor Belarus democratic”, a conchis ea.

Vineri, în prima zi a summitului, președinta Comisiei Europene a avut și prima sa discuție informală cu președintele american, Joe Biden, subliniind că așteaptă cu nerăbdare să îl întâmpine la Bruxelles pentru primul summit Uniunea Europeană – SUA din ultimii șapte ani.

“O strânsă unitate transatlantică este esențială pentru a face față provocărilor actuale – de la relațiile cu China la protejarea climei. M-am bucurat să schimb idei cu președintele Joe Biden”, a scris von der Leyen, tot pe Twitter.

Liderul SUA și președinții Comisiei Europene și Consiliului European vor participa marți, 15 iunie, la un summit UE-SUA, la Bruxelles, unde se vor angaja către un “nou răsărit” în relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.

Șefii principalelor instituții ale UE și liderul de la Casa Albă vor conveni aprofundarea cooperării în vederea combaterii schimbărilor climatice, încetarea disputelor comerciale, cooperarea în politica faţă de China, și vor pleda pentru realizarea unui nou studiu privind originile COVID şi pentru susţinerea eforturilor de vaccinare a populaţiei mondiale, potrivit proiectului cu concluziile acestui summit, consultat miercuri de Reuters.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt la un nivel scăzut, iar UE va rămâne unită și solidară în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, a transmis luni președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu președintele rus, Vladimir Putin.

Președintele Consiliului European a indicat că UE își va menține angajamentul față de cele cinci principii directoare care guvernează politica UE față de Rusia, având în vedere că, la summitul din 24-25 mai, liderii europeni au invitat Înaltul Reprezentant și Comisia Europeană să prezinte un document care să conțină opțiuni de politică privind viitoarele relații cu Federația Rusă, în perspectiva reuniunii Consiliului European din luna iunie.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

Published

on

© European Union 2021

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au atras atenţia Londrei, sâmbătă, că “cele două părţi” trebuie să aplice acordul privind Brexit-ul, în cadrul unei întâlniri cu Boris Johnson pe fondul tensiunilor în legătură cu Irlanda de Nord. De cealaltă parte, premierul britanic le-a cerut liderilor din UE să dea dovadă de “pragmatism” pentru a ajunge la un compromis.

“Acordul din Vinerea Mare și pacea pe insula Irlanda sunt primordiale. Am negociat un protocol care păstrează acest lucru, semnat și ratificat de Regatul Unit și Uniunea Europeană. Ne dorim cele mai bune relații posibile cu Regatul Unit. Ambele părți trebuie să pună în aplicare ceea ce am convenit. Există o unitate totală a UE în această privință”, au scris Charles Michel și Ursula von der Leyen, în mesaje separate, dar identice, pe Twitter.

De partea cealaltă, premierul britanic Boris Johnson le-a cerut liderilor din UE să dea dovadă de “pragmatism” şi de “compromis” în privinţa dispoziţiilor post-Brexit pentru Irlanda de Nord, pentru a fi găsită rapid o soluţie, a spus purtătorul său de cuvânt, după o serie de întâlniri pe care şeful guvernului de la Londra le-a avut în contextul reuniunii G7, informează Agerpres și Reuters, citând un purtător de cuvânt al Guvernului britanic.

Johnson “şi-a exprimat clar dorinţa de pragmatism şi de compromis din partea tuturor, dar a subliniat că protejarea acordului (de pace) din Vinerea Mare este primordială“, a precizat Downing Street.

De asemenea, premierul britanic Boris Johnson a avertizat Uniunea Europeană că va face ”orice este nevoie” pentru a asigura desfăşurarea neîngrădită a fluxurilor comerciale între Marea Britanie şi Irlanda de Nord, inclusiv prin activarea clauzei de salvgardare din acordul de Brexit.

”Cred că putem rezolva asta, dar prietenii şi partenerii noştri europeni trebuie să înţeleagă că vom face orice este nevoie (…) Dacă protocolul va continua să fie aplicat în acest mod, atunci desigur că nu vom ezita să invocăm articolul 16′. Am vorbit astăzi (la summitul G7) cu unii dintre prietenii noştri, care nu par să înţeleagă că Regatul Unit este o singură ţară, un singur teritoriu. Pur şi simplu trebuie să le bag asta în cap”, a mai spus premierul britanic”, a declarat Johnson la postul Sky News, sugerând invocarea unei clauze de salvgardare şi extinderea unilaterală a perioadei de graţie pentru controalele în porturile nord-irlandeze..

Premierul britanic s-a întâlnit sâmbătă, în marja summitului G7 pe care îl găzduiește la Carbis Bay, cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi cu liderii instituțiilor UE, Ursula von der Leyen şi Charles Michel.

Astfel și preşedintele francez Emmanuel Macron i-a cerut premierului britanic Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” în cadrul Brexit-ului, pe fondul tensiunilor din Irlanda de Nord.

Şeful statului francez s-a declarat “pregătit” pentru o relansare a relaţiilor franco-britanice, dar “a subliniat că acest nou angajament presupune ca britanicii să îşi respecte cuvântul dat europenilor şi cadrul definit de acordurile privind Brexit-ul”, a precizat Palatul Elysee.

Dosarul privind Irlanda de Nord şi dispoziţiile comerciale speciale prevăzute pentru această provincie britanică după Brexit afectează relaţiile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

Subiectul umbreşte summitul G7 care se desfăşoară până duminică în sud-vestul Angliei, unde liderii marilor puteri şi ai UE încearcă să ofere imaginea unui front unit care vrea să dinamizeze din nou multilateralismul pentru a favoriza relansarea post-pandemică şi pentru a lupta împotriva încălzirii climatice.

Amintim că premierul britanic Boris Johnson și președintele SUA Joe Biden au încercat joi să aplaneze divergențele privind Irlanda de Nord, în prima lor întrevedere prilejuită de summitul G7, găzduit de Regatul Unit.

Londra acuză Bruxellesul că adoptă o “abordare foarte puristă” în privinţa aplicării de noi dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord, conţinute în ‘protocolul nord-irlandez’ negociat intens în cadrul Brexit-ului.

Prin menţinerea de facto a Irlandei de Nord în uniunea vamală şi piaţa unică europene, aceste măsuri sunt surse de tensiuni în provincia britanică, provocând chiar ciocniri violente la începutul lui aprilie.

Aceste măsuri au fost negociate în cadrul acordului de Brexit semnat în 2019 de guvernul lui Boris Johnson, însă provoacă puternice tensiuni în provincia britanică, perturbând schimburile cu insula britanică şi suscitând furia unioniştilor loiali coroanei britanice.

Continue Reading

ROMÂNIA

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

Published

on

© MAE

În ajunul unor summit-uri cruciale – G7, NATO și Uniunea Europeană – Statele Unite -, miniștrii de externe ai României și Poloniei susțin că “este timpul să facem un salt înainte în democrație și dezvoltare”, făcând o pledoarie pentru dezvoltarea Europei Centrale și de Est prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări (3SI), care reunește 12 state regionale sub forma unui proiect ambițios de interconectivitate axat pe energie, transporturi și digitalizare.

În ultimii cinci ani, 3SI a devenit un punct de reper important în lumea cooperării regionale. Prin conexiunile sale europene și americane, inițiativa este un adevărat catalizator al relației transatlantice“, afirmă Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau, într-un articol comun de opinie semnat pentru platforma American Purpose, condusă de reputatul istoric și politolog Francis Fukuyama.

Aurescu și Rau arată că din fondul de redresare UE de 750 de miliarde de euro, 180 de miliarde de euro au fost alocate celor doisprezece state membre ale UE din Europa Centrală și de Est care cooperează în cadrul Inițiativei celor Trei Mări.

Cei doi miniștri de externe subliniază că în luna iulie, liderii politici și de afaceri din statele participante la 3SI vor organiza un alt summit anual, găzduit de Bulgaria, unde vor căuta soluții privind modul de a facilita revenirea la normalitatea post-pandemică și de a crea noi oportunități pentru securitatea și prosperitatea regiunii.

Polonia și România cred cu tărie că redresarea ar trebui să fie un efort transatlantic, iar Inițiativa celor Trei Mări ar trebui să fie avangardistă“, opinează șefii celor două diplomații.

Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau susțin că intenția țărilor 3SI este de a pune accentul pe sursele regenerabile, pe energia nucleară și pe alte soluții cu emisii reduse sau zero de carbon, pledând, de asemenea, în favoarea a două proiecte susținute de București și Varșovia – Rail2Sea și Via Carpathia.

“Două proiecte susținute de mult timp atât de România, cât și de Polonia, ar fi deosebit de bine poziționate pentru a reuși în acest dublu context digital și din ce în ce mai verde. Ambiția noastră este de a transforma calea ferată dintre porturile Gdansk și Constanța, cunoscută și sub numele de Rail-2-Sea, și ruta rutieră Via Carpathia, care contribuie la o mai mare conectivitate de-a lungul axei nord-sud, în embleme ale 3SI digitale și din ce în ce mai ecologice. Soluțiile prietenoase cu mediul înconjurător, împreună cu inovațiile de ultimă oră în sectorul telecomunicațiilor, ar fi semnele lor distinctive”, argumentează ei.

Ambii miniștri de externe insistă și asupra unei amprente economice americane strategică, concretă și foarte necesară în regiune, complementară dimensiunii militare și securitare a prezenței americane.

Ar fi o contrapondere concretă la investițiile în infrastructura critică ale actorilor care nu împărtășesc valorile și interesele noastre democratice, împiedicând influența lor politică și economică în Europa Centrală și de Est“, arată Aurescu și Rau.

Astfel, ei se referă și la importanța civil-militară a celor două proiecte pentru a facilita inclusiv mobilitatea militară.

Consolidarea conectivității dintre nordul și sudul flancului estic al NATO este esențială pentru consolidarea poziției de apărare și descurajare a Alianței. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, la începutul acestui an, Federația Rusă a dovedit încă o dată că și-a transformat capacitatea de a desfășura rapid personal și echipamente militare într-un atu strategic, crescând tensiunea la granița Ucrainei și în întreaga regiune a Mării Negre. Mobilitatea sporită a trupelor ar fi capabilă să dezamorseze crizele și să adauge credibilitate apelurilor noastre la dezescaladare”, afirmă ei

Cei doi diplomați evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări, bazată și pe sprijinul bipartizan din Congresul SUA și din cadrul noii administrații americane.

Miniștrii de externe al României și Poloniei mai consideră că o abordare mai echitabilă și mai echilibrată a dezvoltării infrastructurii energetice, de transport și digitale ar putea fi o formulă câștigătoare pentru redresarea europeană și transatlantică.

“Cooperarea transatlantică consolidată pe proiecte majore va avea un efect multiplicator important, contribuind atât la redresarea economică, cât și la reziliența de pe ambele maluri ale Atlanticului. În plus, investițiile în interconectivitatea din zona celor Trei Mări vor crește interesul și prezența investitorilor internaționali în regiune, facilitând astfel dezvoltarea economică ulterioară și, în același timp, un efect pozitiv asupra regiunilor învecinate”, a conchis Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE12 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA13 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE14 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA17 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending