Connect with us

U.E.

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie, informează un comunicat remis de legislativul european.

Rezultatele preliminare ale acestui sondaj au fost publicate la 9 martie cu o zi înainte de semnarea Declarației comune referitoare la Conferința privind viitorul Europei.

În ce privește România, țara noastră se situează sub media Uniunii Europene la majoritatea capitolelor. Astfel, 76% dintre cetățeni sunt de acord cu afirmația că vocile cetățenilor UE ar trebui luate în considerare, reprezentând cel mai scăzut nivel de acord cu această afirmație, media UE fiind la 92%. În același timp, 75% dintre români și 89% dintre europeni consideră că mai este mult de lucru pentru consolidarea democrației UE, în timp ce 78% dintre români și 89% sunt de părere că mai sunt necesare eforturi pentru protejarea democrației în UE.

Totodată, 67% dintre români sunt de acord că Conferința privind viitorul Europei ar reprezenta progrese semnificative pentru democrație, reprezentând una dintre cele mai scăzute percepții în acest sens.

© Eurobarometru “Viitorul Europei” (Click aici pentru a vedea sondajul pentru România)

Conferința privind viitorul Europei

Raportul complet (disponibil aici) al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

Rezultatele complete arată că europenii care doresc să se implice în Conferinţa privind viitorul Europei ar dori, în primul rând, să poată face acest lucru prin participarea la reuniuni în zona în care locuiesc, cum ar fi dezbateri sau adunări ale cetăţenilor (44%). Cetăţenii consideră că implicarea în procesul de colectare a ideilor din cadrul conferinţei poate consta în a răspunde la un sondaj (34%), în prezentarea de idei şi propuneri politicienilor europeni şi naţionali (31%) şi în participarea la consultări online prin intermediul platformelor de discuţii (30%).

La același capitol, 45% dintre români ar dori să se implice în Conferința privind viitorul Europei prin dezbateri sau adunări ale cetățenilor, 32% prin intermediul sondajelor, 28% prin prezentarea de idei și propuneri politicienilor și 21% prin participarea la consultări online.

Pe de altă parte, 25% dintre români (spre deosebire de 23% media UE) ar fi interesați să se implice la nivelul Conferinței prin participarea la evenimente și reuniuni în alte state membre. Totodată, 23% dintre români și 18% dintre europeni ar dori să contribuie la Conferința privind viitorul Europei prin participarea la evenimente tematice cu caracter sportiv și cultural

Tinerii și viitorul Uniunii Europene

Mai mult de opt din zece europeni (83%) și 72% dintre români sunt de acord că tinerii ar trebui implicați în mod specific în Conferință pentru a promova idei noi (acest procentaj include 40% din respondenți care sunt în totalitate de acord).

Două treimi dintre europeni (66%) sunt de acord că proiectul european oferă o perspectivă de viitor pentru tinerii Europei. O proporție similară (65%) este de acord că UE este o oază de stabilitate într-o lume tulbure, deși procentajul este mai mic decât în sondajul precedent din 2018 (-11 puncte procentuale).

Alegerile europene și președinția Comisiei Europene

În ce priveşte procedurile electorale, peste două treimi dintre cei intervievaţi sunt în favoarea alegerii preşedintelui Comisiei Europene prin intermediul procedurii candidaţilor “cap de listă” la alegerile europene, iar mai puţin de un sfert (22%) nu sunt în favoarea unui astfel de proces, a arătat sondajul. În timp ce 61% sunt de acord că un astfel de proces ar avea sens numai dacă cetăţenii UE ar avea posibilitatea de a vota pentru liste transnaţionale, aproape două treimi dintre respondenţi (64%) sunt de acord că această abordare ar aduce mai multă transparenţă procesului de alegere a preşedintelui Comisiei Europene; cetăţenii consideră că acest lucru ar conferi, de asemenea, o mai mare legitimitate Comisiei Europene (63%) şi că ar reprezenta un progres semnificativ pentru democraţie în cadrul UE (62%).

În acelaşi sens, de două ori mai mulţi cetăţeni ai UE consideră că posibilitatea de a vota pentru liste transnaţionale la alegerile europene este un lucru bun (42%), comparativ cu doar unul din cinci (19%) care resping această propunere.

Sondajul Eurobarometru special nr. 500 având ca temă “Viitorul Europei” (EB94.1) a fost realizat între 22 octombrie şi 20 noiembrie 2020 în cele 27 de state membre ale UE şi a fost comandat în comun de Comisia Europeană şi de Parlamentul European. Sondajul a fost realizat prin interviuri faţă în faţă şi, din cauza pandemiei, a fost completat cu interviuri online, unde a fost cazul. În total, au fost efectuate aproximativ 27.034 de interviuri.

Evenimentul de lansare a Conferinţei privind viitorul Europei, a cărei declarație de înființare a fost semnată de liderii instituțiilor UE la 10 martie, va avea loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, cu ocazia Zilei Europei, duminică, 9 mai.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă un exercițiu de democrație deliberativă fără precedent, deschis și incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetățenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce așteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcției viitoare a UE și a politicilor sale. Președinția comună – asigurată de președinții Parlamentului, Comisiei și Consiliului – s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinței.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma este disponibilă în 24 de limbi oficiale ale UE și le permite astfel cetățenilor din întreaga Uniune să împărtășească și să facă schimb de idei și opinii prin intermediul unor evenimente online. Persoane din toate categoriile sociale și în număr cât mai mare sunt încurajate să contribuie prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor și să contribuie la promovarea acestui demers pe rețelele sociale, folosind hashtagul #ViitorulItiApartine.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor, a cerut europarlamentarul Daniel Buda, în cadrul unei audieri publice care a avut loc în Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului.

În calitate de coordonator al Grupului PPE, Buda a adresat o serie de întrebări experților pe marginea prezentărilor susținute cu privire la elemente precum alternative pentru fermierii care exportă în state ce nu acceptă carcase, modalitatea de transport a animalelor pentru reproducție, transportul vițeilor neînțărcați, crearea unei rețele de abatoare, dar și implementarea tehnologiei moderne pentru a îmbunătăți condițiile de transport al animalelor, susținută prin mijloace financiare de UE.

La audierea publică care au participat mai mulți experți ce au formulat recomandări de viitor pentru îmbunătățirea componentei de bunăstare a animalelor pe durata transportului.

“În calitate de raportor, am apreciat foarte mult această audiere deoarece mi-a creionat un tablou complet cu privire la componenta bunăstării animalelor. Aseară, în cadrul Comisiei AGRI, am asistat la prezentarea unui raport susținută de către un reprezentant al Comisiei Europene cu privire la veniturile fermierilor. Ați fi triști să aflați că veniturile medii ale fermierilor sunt mai reduse cu jumătate față de celelalte sectoare. Dacă în celelalte sectoare se câștigă 2000 de euro, în agricultură se câștigă 1000 de euro, spre exemplu. Sunt cifre oficiale pe care și dumneavoastră le puteți accesa. Trebuie să fim ancorați în realitățile din teren și să venim cu soluții pe care să le punem pe masă pentru ca toate părțile să fie mulțumite, să creștem standardele de bunăstare a animalelor și sigur, să oferim un sprijin fermierilor”, a afirmat Buda, în cadrul intervenției sale.

Europarlamentarul român a adresat, prin urmare, o serie de întrebări experților invitați cu privire la îmbunătățirea condițiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului, problema vițeilor neînțărcați sau situația închiderii abatoarelor.

Parlamentul European a decis anul trecut să înființeze Comisia ANIT, pentru a investiga presupuse încălcări ale dreptului Uniunii Europene privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe din interiorul și din afara UE. Comisia ANIT va analiza modul în care sunt aplicate normele UE de către statele membre și va verifica dacă Comisia Europeană asigură în mod corespunzător respectarea lor.

Comisia este compusă din 30 de membri și are un mandat de 12 luni, în cursul căruia investighează presupusele încălcări prin diverse metode: va organiza audieri cu experți, va invita martori, va solicita documente și va efectua misiuni de informare atunci când este cazul. La încheierea investigațiilor, Comisia ANIT va prezenta un raport final, în termen de 12 luni de la înființarea sa.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Published

on

© EU Climate Action/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat marți raportul pe 2021 privind Starea Uniunii Energetice, în care face bilanțul progreselor înregistrate de UE în ceea ce privește tranziția către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea „Pactul verde european”, informează comunicatul oficial.

Potrivit raportului, deși există o serie de tendințe încurajatoare, vor fi necesare eforturi mai mari pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % și de realizare a neutralității climatice până în 2050, iar datele vor trebui analizate cu atenție anul viitor pentru a identifica tendințele post-COVID-19 pe termen mai lung.

Mai mult, raportul arată că sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie electrică în UE în 2020, generând 38% din electricitate, față de 37% pentru combustibilii fosili Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să stabilească o dată de eliminare treptată, iar 4 iau în considerare posibile termene.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Comparativ cu 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut în 2020 cu aproape 10 %, o scădere fără precedent a emisiilor ca urmarea a pandemiei de COVID-19, care a dus la o reducere globală a emisiilor de 31 %, comparativ cu 1990.

În 2019, poluarea atmosferică era încă responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în UE, variațiile regionale reflectând adesea modelele de consum de energie, cum ar fi utilizarea cărbunelui sau a biomasei pentru încălzirea casnică. Efectul poluării atmosferice asupra sănătății urmează același model regional ca și în cazul expunerii la poluarea aerului cu particule fine, unde, în 2018, cele mai mari expuneri ale populației au fost în mai multe state membre ale UE, în principal în Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Polonia și România. 

Citiți și: Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9%, iar consumul final de energie cu 0,6%. Cu toate acestea, ambele cifre se situează peste traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2030, iar eforturile trebuie să continue pentru a aborda această problemă la nivelul statelor membre și al UE.

Subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, din cauza consumului de energie mai mic în general. Subvențiile pentru energia regenerabilă și pentru eficiența energetică au crescut în 2020.

Raportul din acest an este publicat, de asemenea, în contextul unei creșteri bruște a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la gaze. Deși se așteaptă ca această situație să fie temporară, ea pune în evidență dependența UE de importurile de energie, care a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, și importanța tranziției către o energie curată pentru a spori securitatea energetică a UE.

Conform celor mai recente date, sărăcia energetică afectează până la 31 de milioane de persoane din UE, iar această problemă va rămâne în centrul atenției în contextul provocărilor economice cauzate de COVID-19 și a situației actuale a prețurilor. 

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Tot în acest sens, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

De asemenea, raportul privind Starea Uniunii Energetice analizează modul în care politicile energetice și climatice au fost afectate de pandemia de COVID-19 în ultimul an și prezintă progresele legislative substanțiale înregistrate în continuarea eforturilor de decarbonizare ale UE. Raportul ia act de eforturile politice pentru a se asigura că programele de redresare post-COVID-19 cuprind mai mult ca niciodată obiective în materie de climă și energie.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu critică rezoluția Parlamentului European privind Strategia “De la fermă la consumator”: Impune fermierilor numeroase restricții. Nu ne dorim o criză alimentară

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Este necesar ca sectorul agricol să contribuie la dezideratul Uniunii privind o mai bună protecție a mediului, însă pentru atingerea acestor obiective nu trebuie sacrificate întregi sectoare de activitate, firme sau locuri de muncă, a atenționat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu în contextul dezbaterilor și adoptării unei rezoluții în Parlamentul European privind Strategia “De la fermă la consumator”. 

“Sunt de acord că este necesar ca sectorul agricol să contribuie la dezideratul Uniunii privind o mai bună protecție a mediului și asigurarea unei vieți cât mai sănătoase pentru toți cetățenii. Și este adevărat că agricultura are un rol important, de la calitatea alimentelor până la reducerea cantității de poluanți eliberați în mediul înconjurător. Nu sunt însă de acord ca pentru atingerea acestor obiective să sacrificăm întregi sectoare de activitate, firme sau locuri de muncă”, a afirmat Marinescu, într-o contribuție scrisă la dezbaterea asupra raportului Farm to Fork Strategy ce a avut loc săptămâna trecută în sesiunea plenară a Parlamentului European.

El a indicat că “nu poate susține un raport inițiativă proprie a PE, precum raportul De la fermă la consumator, care impune fermierilor numeroase restricții fără a avea la bază studii serioase care să identifice efectele acestor măsuri și pornind de aici să propună soluții reale și adecvate“.

“Deja avem o criză energetică, în mare parte cauzată de lipsa de realism a pachetului Pregătiți pentru 55%. Sunt convins că nimeni nu își dorește și o criză alimentară, cauzată de impunerea restricțiilor de mediu fără o analiză serioasă”, a subliniat eurodeputatul

Marinescu a mai spus că nu poate fi impusă obligativitatea reducerii pesticidelor fără termene clare și perioade tranzitorii, nu poate fi rezervată cel puțin 10% din suprafața agricolă pentru peisajul cu diversitate ridicată fără măsuri compensatorii și nu pot fi reduse abrupt efectivele fermelor de animale fără a asigura stabilitatea aprovizionării pieței europene.

Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o rezoluție prin care salută Strategia “De la fermă la consumator” și subliniază că este important să producem alimente sănătoase în mod sustenabil. Rezoluția a trecut cu 452 voturi pentru, 170 împotrivă și 76 abțineri.

Miza este atingerea obiectivelor Pactului verde european, inclusiv a celor referitoare la climă, biodiversitate, poluare zero și sănătate publică.

Eurodeputații au subliniat că este nevoie de o sustenabilitate crescută în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente. Ei au reiterat că noi toți – de la fermieri la consumatori – avem un rol de jucat în acest demers. Eurodeputații doresc o garanție că fermierii pot câștiga o cotă-parte echitabilă din profitul asociat alimentelor produse sustenabil. Astfel, ei îndeamnă Comisia să depună mai multe eforturi – inclusiv prin adaptarea normelor referitoare la concurență – pentru a întări poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
GENERAL4 mins ago

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Daniel Buda15 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

ROMÂNIA1 hour ago

Eurostat: Româncele de peste 50 ani, printre femeile din UE care au beneficiat cel mai puțin de screening împotriva cancerului mamar

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Marian-Jean Marinescu critică rezoluția Parlamentului European privind Strategia “De la fermă la consumator”: Impune fermierilor numeroase restricții. Nu ne dorim o criză alimentară

Dan Motreanu2 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Comisia Europeană trebuie să îmbunătățească legislația privind calitatea vieții animalelor de fermă

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european pentru piața internă apreciază că Brexitul este ”o catastrofă” pentru Regatul Unit: Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, la pompele de benzină

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană investește 1,5 miliarde de euro în proiecte inovatoare în domeniul tehnologiilor curate pentru a stimula tranziția verde a Europei

GENERAL3 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis l-a eliberat din funcție pe consilierul pentru afaceri europene Leonard Orban în vederea pensionării și l-a decorat pentru “susținerea proiectului european al României”

GENERAL3 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA23 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA24 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending