Connect with us

ROMÂNIA

Eurobarometru: Peste 75% dintre români sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, extinderea războiului din Ucraina și excluderea socială

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Creșterea costului vieții este preocuparea cea mai presantă pentru 93% dintre europeni, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European, publicat integral astăzi, 12 ianuarie.

Între timp, sprijinul pentru UE rămâne stabil la un nivel înalt și cetățenii se așteaptă ca UE să continue să lucreze la soluții pentru atenuarea efectelor crizelor.

În fiecare stat membru al UE, peste șapte din zece respondenți sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, cele mai mari procente înregistrându-se în Grecia (100%), Cipru (99%), Italia și Portugalia (ambele 98%). În România 82% dintre respondenți sunt îngrijorați de costul în creștere al traiului. Prețurile în creștere, inclusiv pentru energie și alimente, sunt resimțite în toate categoriile sociodemografice, precum și în toate mediile educaționale și socio-profesionale.

La nivel european, al doilea cel mai menționat motiv de îngrijorare, cu 82%, este reprezentat de amenințarea sărăciei și a excluziunii sociale. Pe locul trei sunt două motive de îngrijorare (ambele 81%): schimbările climatice și răspândirea războiului în Ucraina în alte țări. În România, extinderea războiului din Ucraina produce îngrijorare pentru 78% dintre respondeți, iar sărăcia și excluderea socială reprezintă al treilea motiv de îngrijorare (76%).

Cetățenii se așteaptă ca UE să continue să lucreze la soluții pentru atenuarea efectelor agravante ale crizelor consecutive care au lovit continentul. Sprijinul crescut pentru UE se bazează pe experiența din ultimii ani, UE demonstrând o capacitate remarcabilă de a uni și de a implementa măsuri eficiente. Deocamdată, cetățenii nu sunt mulțumiți de acțiunile întreprinse nici la nivel național, nici la nivelul UE. Doar o treime dintre europeni își exprimă satisfacția față de măsurile luate de guvernele lor naționale sau de UE pentru a aborda creșterea costului vieții.

Analizând situația financiară a cetățenilor, potrivit acestui sondaj, consecințele crizelor multiple se resimt din ce în ce mai mult. Aproape jumătate din populația UE (46%) afirmă că nivelul lor de trai a fost deja redus din cauza consecințelor pandemiei de COVID-19, a consecințelor războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei și a crizei costului vieții. Alți 39% nu și-au redus încă nivelul de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în anul următor, ceea ce înseamnă o perspectivă destul de sumbră pentru 2023. Un alt indicator grăitor al constrângerilor economice din ce în ce mai mari este creșterea ponderii cetățenilor care se confruntă cu dificultăți de plată a facturilor „de cele mai multe ori” sau „uneori”, o creștere de nouă puncte, de la 30% la 39% față de toamna anului 2021.

Oamenii sunt îngrijorați în mod firesc de creșterea costului vieții, deoarece din ce în ce mai multe familii se străduiesc să își acopere cheltuielile de la o lună la alta. Acum este timpul să venim cu soluții care să țină facturile sub control, să limiteze inflația și să ajute creșterea economică. Trebuie să protejăm persoanele cele mai vulnerabile din societățile noastre”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Multiplele crize geopolitice din ultimii ani continuă să reprezinte provocări apăsătoare pentru cetățeni și decidenți politici. Cu inflația la cel mai înalt nivel din ultimele decenii, cetățenii din cele 27 state ale UE doresc ca Parlamentul European să se concentreze asupra luptei împotriva sărăciei și excluziunii sociale (37%). Sănătatea publică rămâne relevantă pentru mulți cetățeni europeni (34%), la fel ca și acțiunile continue împotriva schimbărilor climatice (31%). Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (31%) ocupă, de asemenea, un loc important pe listă.

Cetățenii din România participanți la acest sondaj ar dori ca prioritățile Parlamentului European să fie: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (37%), sănătatea publică (36%), pe locul trei fiind lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (28%).

În același timp, crizele recente și, în special, războiul Rusiei împotriva Ucrainei consolidează sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană: 62% consideră că apartenența la UE este „un lucru bun”, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari rezultate înregistrate din 2007. Două treimi dintre cetățenii europeni (66%) consideră că aderarea țării lor la UE este importantă, iar 72% consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. În acest context, „pacea” revine în mintea cetățenilor europeni ca unul dintre motivele fundamentale și fondatoare ale Uniunii: contribuția Uniunii Europene la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalele beneficii ale aderării la UE pentru 36% dintre europeni, o creștere de șase puncte față de toamna anului 2021. În plus, europenii consideră, de asemenea, că UE facilitează o mai bună cooperare între statele membre (35%) și contribuie la creșterea economică (30%).

Pentru respondenții din România, oportunitățile de muncă pentru cetățeni reprezintă principalul beneficiu al statutului de membru al EU (39%), urmat de îmbunătățirea nivelului de trai (27%). Pe locul trei sunt indicate în aceeași măsură (26%) menținerea păcii și consolidarea securității și contribuția la creșterea economică.

Rezultatele complete pot fi găsite aici.


Sondajul Eurobarometru din toamna anului 2022 al Parlamentului European a fost realizat de Kantar între 12 octombrie și 7 noiembrie în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia și Danemarca. În total, au fost efectuate 26.431 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, primit de vicepreședintele și premierul Emiratelor Arabe Unite. Șeful statului a invitat companiile din Dubai la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut marți în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Emiratele Arabe Unite, convorbiri cu Alteța Sa Șeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreședinte și prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite, conducătorul Emiratului Dubai.

Șeful statului a reconfirmat și cu această ocazie importanța și nivelul foarte bun al relațiilor bilaterale cu Emiratele Arabe Unite, evidențiind soliditatea dialogului politic și intensificarea recentă a cooperării economice și sectoriale. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a subliniat obiectivul consolidării acestei tendințe pozitive a relațiilor bilaterale în numeroase sectoare de interes strategic pentru ambele țări, susținută și prin documentele semnate cu ocazia vizitei.

Cei doi înalți demnitari au trecut în revistă domeniile de interes prioritar pentru cele două țări, respectiv energie, inclusiv sursele regenerabile, educație, agricultură, infrastructură de transport, conectivitate digitală, protecție civilă și securitate cibernetică.

Klaus Iohannis a prezentat Inițiativa celor Trei Mări și a menționat că va găzdui, în acest an, la București, Summitul acestei Inițiative, invitând companiile din Dubai la Forumul de Afaceri care va fi organizat cu această ocazie. Aceeași temă a fost abordată de șeful statului și luni la întâlnirea cu Alteța Sa Șeicul Mohamed bin Zayed Al-Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite.

Implicarea investitorilor din economiile puternice și emergente ale lumii în proiectele Inițiativei celor Trei Mări s-a numărat printre obiectivele lui Klaus Iohannis și cu prilejul vizitelor de la începutul lunii martie în Japonia și în Singapore.

Vicepreședintele și prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite a exprimat apreciere față de relațiile foarte bune dintre cele două țări, din perspectiva dialogului politico-diplomatic și sectorial, precum și a contactelor mediului de afaceri și interumane.

De asemenea, înaltul oficial emiratez a arătat interesul de a contribui la consolidarea acestora.

Președintele Klaus Iohannis l-a felicitat pe vicepreședintele și Prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite pentru inițiativa de a organiza COP28, conferința ONU pe tema schimbărilor climatice, și pentru interesul arătat cu privire la problemele legate de sustenabilitate.

În acest context, Alteța Sa Mohammed bin Rashid Al Maktoum și-a exprimat aprecierea privind bioversitatea și, respectiv, rezervele de apă ale țării noastre.

Cei doi înalți oficiali au convenit că România și Emiratele Arabe Unite vor coopera în domeniile dezvoltării durabile și educației pentru mediu.

Citiți și România și Emiratele Arabe Unite au semnat ”șase noi documente bilaterale” care ”deschid noi căi de cooperare în domeniul energiei, educației, securității cibernetice și urgențelor civile”

Președintele Klaus Iohannis efectuează în perioada 18-21 martie o vizită în Emiratele Arabe Unite în vederea dezvoltării relațiilor țării noastre cu statele din regiunea Golfului.

Din delegația oficială care îl însoțește pe președintele Iohannis fac parte ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, secretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Raed Arafat, Directorul general Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, Președintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, și directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Justiției lansează procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 3 aprilie inclusiv

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Justiției a anunțat marți lansarea procedurii de selecție a candidaților  pentru funcţia de procuror european delegat în România, informează Agerpres.

Potrivit anunțului, trebuie îndeplinite următoarele condiții cumulative pentru a fi desemnată candidat pentru funcția de procuror european delegat în România: este cetăţean român, cu domiciliul în România; este procuror cu minimum 12 ani vechime în funcţia de procuror şi deţine grad profesional cel puţin de parchet de pe lângă tribunal, condiţii care trebuie îndeplinite până la momentul depunerii dosarului de înscriere şi dovedite cu adeverinţe; are experienţă practică relevantă în sistemul judiciar românesc, îndeosebi în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori a infracţiunilor în domeniul fiscal sau vamal; cunoaşte în mod satisfăcător limba engleză, limba de lucru pentru activităţile operaţionale şi administrative ale EPPO.

Candidatura poate fi depusă în format electronic la adresa de e-mail eselectie.ped@just.ro  până la data de 3 aprilie 2023 inclusiv.

Procedura de selecţie se va desfăşura după următorul calendar orientativ:

  • verificarea, de către Comisia de selecţie, a îndeplinirii de către candidaţii înscrişi a condiţiilor de participare la interviu – 5 aprilie;
  •  afişarea listei candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la interviu – 7 aprilie;
  • interviul în faţa Comisiei de selecţie – 10 aprilie, ora 10,00 şi 11 aprilie, ora 16,00;
  • afişarea rezultatelor selecţiei – 12 aprilie, ora 16,00;
  • transmiterea listei candidaţilor pentru funcţia de procuror european delegat procurorului-şef european – 12 aprilie.

Interviul se va desfăşura la sediul Ministerului Justiţiei şi se va transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a MJ. Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate şi întrebări în limba engleză, la care candidaţii vor trebui să răspundă în limba engleză.

Ministerul Justiției detaliază că evaluarea candidaţilor se face pe baza aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experienţa practică relevantă în sistemul juridic românesc, îndeosebi în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori a infracţiunilor în domeniul fiscal sau vamal, precum şi a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa profesională. La finalizarea interviurilor, Comisia va selecta candidaţii pentru ocuparea a 9 posturi de procurori europeni delegaţi în România. Lista candidaturilor va fi comunicată procurorului-şef european.

Data începerii activităţii în calitate de procuror european delegat în România va fi cea stabilită ca urmare a procedurilor specifice în cadrul EPPO.

Continue Reading

NATO

MApN: Un contingent de militari din Luxemburg a fost integrat în grupul de luptă al NATO din România

Published

on

© French Forces in Romania/ Facebook

Un contingent de 27 de militari din Luxemburg au fost integrați marți, în Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, în Grupul de Luptă al NATO dislocat în România a militarilor care fac parte din detașamentul Marelui Ducat de Luxemburg la această misiune a Alianței Nord-Atlantice în țara noastră, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei 27 de militari luxemburghezi, care au sosit în România la începutul acestei luni, împreună cu tehnică de luptă, fac parte dintr-un pluton de recunoaștere și vor fi integrați, pe timpul misiunii, în compania olandeză din cadrul Grupului de Luptă condus de Franța.

Ceremonia a avut loc în prezența ambasadorului Marelui Ducat de Luxemburg în România, Elisabeth Cardoso Jordão, a reprezentantului Statului Major francez al Apărării, generalul de brigadă Christophe Follet, a comandantului Centrului Național de Instruire Întrunită „Getica”, colonelul Ioan Cristurean, și a reprezentantului Comandamentului Multinațional de Divizie Sud Est, locotenent-colonelul Konstantinos Karmperis.

Ambasadorul Cardoso Jordão a vizitat, în cursul zilei, facilitățile de cazare și de antrenament ale militarilor luxemburghezi în Cincu.

Citiți și Militarii luxemburghezi sosesc în România, în cadrul grupului de luptă NATO. Este cel mai mare contingent luxemburghez dislocat în străinătate

Misiunea detașamentului Marelui Ducat de Luxemburg, care este planificată a se desfășura pe o perioadă de 28 de luni, în premieră în țara noastră, reprezintă o oportunitate de consolidare a cooperării între forțele armate române, franceze și cele luxemburgheze și de intensificare a activităților de instruire în teren și sporire a interoperabilității cu forțele Aliate.

Grupul de luptă al NATO din România s-a constituit, începând cu luna mai a anului 2022, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO dislocate în țara noastră.

La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național.

BGFP contribuie la creșterea cooperării militare a României cu țările participante – Franța, Țările de Jos și Belgia (prin rotație), precum și cu Luxemburg și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic. Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre. 

Continue Reading

Facebook

G715 hours ago

Premierul Japoniei a vizitat orașul-martir Bucea în cadrul unei vizite ”istorice” în Ucraina pentru a arăta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Klaus Iohannis, primit de vicepreședintele și premierul Emiratelor Arabe Unite. Șeful statului a invitat companiile din Dubai la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări

ROMÂNIA16 hours ago

Ministerul Justiției lansează procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 3 aprilie inclusiv

NATO17 hours ago

MApN: Un contingent de militari din Luxemburg a fost integrat în grupul de luptă al NATO din România

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Comisia Europeană sprijină în acest an 14 proiecte de reformă în România în vederea consolidării rezilienței și competitivității

U.E.20 hours ago

Șeful diplomației UE: Pregătim o misiune civilă în R. Moldova pentru a consolida capacitatea țării împotriva amenințărilor hibride

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Traficul de persoane este un flagel global față de care Guvernul are toleranță zero. România susţine activ măsurile propuse de UE pentru combaterea acestui fenomen

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

După România, Comisia Europeană lansează un proiect-pilot și cu Bulgaria pentru o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE6 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA6 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.2 weeks ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi prezintă contribuția comisiei pe care o prezidează în PE la măsurile adoptate de UE în domeniul energetic în contextul războiului rus din Ucraina: Lumea, așa cum o știam, s-a schimbat

Team2Share

Trending