Connect with us

ROMÂNIA

Eurobarometru: Peste 75% dintre români sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, extinderea războiului din Ucraina și excluderea socială

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Creșterea costului vieții este preocuparea cea mai presantă pentru 93% dintre europeni, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European, publicat integral astăzi, 12 ianuarie.

Între timp, sprijinul pentru UE rămâne stabil la un nivel înalt și cetățenii se așteaptă ca UE să continue să lucreze la soluții pentru atenuarea efectelor crizelor.

În fiecare stat membru al UE, peste șapte din zece respondenți sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, cele mai mari procente înregistrându-se în Grecia (100%), Cipru (99%), Italia și Portugalia (ambele 98%). În România 82% dintre respondenți sunt îngrijorați de costul în creștere al traiului. Prețurile în creștere, inclusiv pentru energie și alimente, sunt resimțite în toate categoriile sociodemografice, precum și în toate mediile educaționale și socio-profesionale.

La nivel european, al doilea cel mai menționat motiv de îngrijorare, cu 82%, este reprezentat de amenințarea sărăciei și a excluziunii sociale. Pe locul trei sunt două motive de îngrijorare (ambele 81%): schimbările climatice și răspândirea războiului în Ucraina în alte țări. În România, extinderea războiului din Ucraina produce îngrijorare pentru 78% dintre respondeți, iar sărăcia și excluderea socială reprezintă al treilea motiv de îngrijorare (76%).

Cetățenii se așteaptă ca UE să continue să lucreze la soluții pentru atenuarea efectelor agravante ale crizelor consecutive care au lovit continentul. Sprijinul crescut pentru UE se bazează pe experiența din ultimii ani, UE demonstrând o capacitate remarcabilă de a uni și de a implementa măsuri eficiente. Deocamdată, cetățenii nu sunt mulțumiți de acțiunile întreprinse nici la nivel național, nici la nivelul UE. Doar o treime dintre europeni își exprimă satisfacția față de măsurile luate de guvernele lor naționale sau de UE pentru a aborda creșterea costului vieții.

Analizând situația financiară a cetățenilor, potrivit acestui sondaj, consecințele crizelor multiple se resimt din ce în ce mai mult. Aproape jumătate din populația UE (46%) afirmă că nivelul lor de trai a fost deja redus din cauza consecințelor pandemiei de COVID-19, a consecințelor războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei și a crizei costului vieții. Alți 39% nu și-au redus încă nivelul de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în anul următor, ceea ce înseamnă o perspectivă destul de sumbră pentru 2023. Un alt indicator grăitor al constrângerilor economice din ce în ce mai mari este creșterea ponderii cetățenilor care se confruntă cu dificultăți de plată a facturilor „de cele mai multe ori” sau „uneori”, o creștere de nouă puncte, de la 30% la 39% față de toamna anului 2021.

Oamenii sunt îngrijorați în mod firesc de creșterea costului vieții, deoarece din ce în ce mai multe familii se străduiesc să își acopere cheltuielile de la o lună la alta. Acum este timpul să venim cu soluții care să țină facturile sub control, să limiteze inflația și să ajute creșterea economică. Trebuie să protejăm persoanele cele mai vulnerabile din societățile noastre”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Multiplele crize geopolitice din ultimii ani continuă să reprezinte provocări apăsătoare pentru cetățeni și decidenți politici. Cu inflația la cel mai înalt nivel din ultimele decenii, cetățenii din cele 27 state ale UE doresc ca Parlamentul European să se concentreze asupra luptei împotriva sărăciei și excluziunii sociale (37%). Sănătatea publică rămâne relevantă pentru mulți cetățeni europeni (34%), la fel ca și acțiunile continue împotriva schimbărilor climatice (31%). Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (31%) ocupă, de asemenea, un loc important pe listă.

Cetățenii din România participanți la acest sondaj ar dori ca prioritățile Parlamentului European să fie: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (37%), sănătatea publică (36%), pe locul trei fiind lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (28%).

În același timp, crizele recente și, în special, războiul Rusiei împotriva Ucrainei consolidează sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană: 62% consideră că apartenența la UE este „un lucru bun”, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari rezultate înregistrate din 2007. Două treimi dintre cetățenii europeni (66%) consideră că aderarea țării lor la UE este importantă, iar 72% consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. În acest context, „pacea” revine în mintea cetățenilor europeni ca unul dintre motivele fundamentale și fondatoare ale Uniunii: contribuția Uniunii Europene la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalele beneficii ale aderării la UE pentru 36% dintre europeni, o creștere de șase puncte față de toamna anului 2021. În plus, europenii consideră, de asemenea, că UE facilitează o mai bună cooperare între statele membre (35%) și contribuie la creșterea economică (30%).

Pentru respondenții din România, oportunitățile de muncă pentru cetățeni reprezintă principalul beneficiu al statutului de membru al EU (39%), urmat de îmbunătățirea nivelului de trai (27%). Pe locul trei sunt indicate în aceeași măsură (26%) menținerea păcii și consolidarea securității și contribuția la creșterea economică.

Rezultatele complete pot fi găsite aici.


Sondajul Eurobarometru din toamna anului 2022 al Parlamentului European a fost realizat de Kantar între 12 octombrie și 7 noiembrie în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia și Danemarca. În total, au fost efectuate 26.431 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

Published

on

© Ministerul Muncii și Solidarității Sociale/ Facebook

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a participat astăzi la Forumul Inaugural al Coaliției Globale pentru Justiție Socială, eveniment desfășurat în marja celei de-a 112-a Conferințe Internaționale a Muncii de la Geneva, în Elveția.

Potrivit unui comunicat al MMSS, forumul a fost deschis în prezența lui Antonio Guterres, secretar general ONU, și a lui Nicolas Schmit, comisarul european pentru Muncă și Drepturi Sociale.

Doar 14 state membre UE sunt partenere ale acestei Coaliții, printre care și România.

Ministerul menționează că ”țara noastră a făcut deja pași importanți pentru a îmbunătăți condițiile de muncă, de trai și de protecție socială, măsurile luate de Guvernul condus de Marcel Ciolacu având efecte notabile în economia națională”.

Citiți și: Ministrul Simona Bucura-Oprescu a depus la OIM documentul de ratificare de către România a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii

Conform datelor oficiale, doar două state – România și Brazilia – au înregistrat în acest an o îmbunătățire a rating-ului de țară. Performanța României este cu atât mai importantă cu cât 13 state din lume s-au confruntat în acest an cu o înrăutățire a rating-ului de țară.

”România a aderat la Coaliția Globală pentru Justiție Socială în principal datorită faptului că împărtășește și susține valorile pe care aceasta le promovează. Și noi credem și acționăm pentru tratament egal și corect, respectarea drepturilor omului și drepturilor în lumea muncii. Creșterea economică trebuie să se regăsească în creșterea nivelului de trai al fiecărui cetățean. România ia măsuri active în domeniul ocupării pentru a avea locuri de muncă decente, locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, precum și o societate incluzivă. Alte obiective majore vizează dezvoltarea sectorului de economie socială, protecția socială, intensificarea dialogului social și creșterea nivelului de acoperire a negocierii colective. Construim un viitor cu dreptate socială pentru toți!”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În prezent, din Coaliția Globală pentru Justiție Socială fac parte 71 de Guverne (dintre care 14 ale unor state membre UE), 82 de sindicate, inclusiv din România, și 32 de patronate.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj cu prilejul Zilei Eroilor, în care a subliniat că, “oricând”, pot apărea pericole la adresa securităţii în regiune despre care se credea că nu mai sunt posibile.

Mesajul a fost prezentat de consilierul prezidenţial pentru securitate națională Ion Oprişor în cadrul ceremoniei desfăşurate la Monumentul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Bucureşti.

“Libertatea, democraţia, statul de drept, menţinerea unor societăţi în care cetăţenii sunt apăraţi şi mereu în siguranţă – toate acestea par, de multe ori, a fi garantate de la sine, mai ales în lunga perioadă de pace pe care a avut-o continentul nostru. Din păcate, realităţile recente ne dovedesc că pot apărea oricând pericole la adresa securităţii zonei noastre pe care nu le mai credeam posibile. Astăzi, suntem martori ai unor provocări majore, iar Europa se află în faţa unui război brutal de agresiune, neprovocat şi injust, iniţiat de Rusia împotriva Ucrainei”, a spus şeful statului.

El a afirmat că acest conflict nu afectează doar suveranitatea şi interesele poporului ucrainean, ci riscă să destabilizeze profund ordinea internaţională bazată pe reguli.

“Trebuie să învăţăm din lecţiile istoriei, astfel încât greşelile trecutului să nu mai fie repetate. Este responsabilitatea generaţiei noastre să se asigure că manifestările autocratice, imperialiste şi extremiste sunt contracarate şi este instaurată o pace durabilă”, a completat Iohannis.

Potrivit preşedintelui, Ziua Eroilor are semnificaţii profunde şi aminteşte că “jertfa eroilor neamului pentru atingerea intereselor naţionale nu a fost în zadar”.

“Avem cu toţii datoria să-i onorăm cu deosebit respect pe cei care au făcut sacrificiul suprem pentru ca noi astăzi să trăim în libertate şi democraţie. În acelaşi timp, ne manifestăm recunoştinţa faţă de eroii care au supravieţuit ororilor celui de-al Doilea Război Mondial, faţă de cei care s-au opus dictaturii comuniste şi care au luptat pentru libertate în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, contribuind decisiv la înlăturarea regimului totalitar din România”, a evidenţiat el.

Şeful statului şi-a exprimat aprecierea faţă de cei care fac parte în prezent din sistemul de apărare.

“Transmit aprecierea mea tuturor reprezentanţilor structurilor din sistemul naţional de apărare care continuă să-şi pună viaţa în pericol pentru apărarea intereselor României, dar şi pentru toţi acei eroi nevăzuţi care acţionează, zi de zi, cu dăruire şi curaj pentru salvarea vieţii semenilor lor şi pentru ca înaltele valori umane să fie respectate şi asigurate”, a afirmat Klaus Iohannis.

Continue Reading

ROMÂNIA

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

Published

on

© European Union, 2023

Miniștrii de externe din opt țări membre ale Uniunii Europene, printre care și ministrul Luminița Odobescu, au solicitat Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le interzică diplomaților ruși să se deplaseze liber în interiorul blocului european, argumentând că libera circulație a acestora ar trebui limitată la statele în care sunt acreditați, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

”Libera circulaţie în întreg spaţiul Schengen a titularilor de paşapoarte diplomatice şi de serviciu ruseşti, acreditaţi într-un singur stat gazdă, facilitează activităţile maligne”, precizează oficialii europeni într-o scrisoare adresată lui Borrell, datată 11 iunie.

Ei atrag atenția că principala sarcină de lucru pentru un număr considerabil de ”diplomați” ruși în UE este aceea de a răspândi propaganda Kremlinului și să pregătească acte de sabotaj.

Aceasta fiind situația, miniștrii de externe din Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia şi România îl invită pe Înaltul Reprezentant al UE ”să prezinte urgent o propunere pentru un text concret de măsuri restrictive”, respectând astfel principiul reciprocității prin limitarea circulației ”membrilor misiunilor diplomatice ruseşti şi a membrilor familiilor acestora doar pe teritoriul statului în care sunt acreditaţi”.

Uniunea Europeană a impus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei ca urmare a războiului ilegal și neprovocat declanșat de Kremlin împotriva Ucrainei care se adaugă măsurilor impuse deja Moscovei încă din 2014, după ce aceasta din urmă a anexat ilegal Peninsula ucraineană Crimeea.

Pe lângă aceste sancțiuni, UE și țările membre, printre care și România, și-au arătat sprijinul față de Kiev și prin expulzarea mai multor diplomați ruși de pe teritoriul lor.

Doar că mașinăria de manipulare a informației și dezinformare a Kremlinului continuă să funcționeze. 

Nu mai târziu de sfârșitul lunii martie, Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a dezvăluit că membri ai Parlamentului European au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă

Scandalul a izbucnit după ce premierul ceh Petr Fiala a anunțat că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și ale cărei tentacule erau întinse până în Parlamentul European.

În contextul dat, UE a decis să includă Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta pe lista sancțiunilor.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceste canale mass-media se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse și sunt absolut esențiale în promovarea și sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și în destabilizarea țărilor învecinate.

În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, măsurile convenite nu vor împiedica canalele mass-media vizate și personalul acestora să desfășoare alte activități în UE în afara activităților de difuzare, de exemplu cercetare și interviuri.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO48 mins ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA56 mins ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.1 hour ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.2 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE3 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.3 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE3 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.4 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA4 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending