Connect with us

U.E.

Eurobarometru: Românii se simțeau mai bine informați cu privire la conținutul Cartei Drepturilor Fundamentale a UE în 2018 decât în urmă cu 7 ani. Comisia Europeană constată, însă, că aceasta nu este utilizată la întregul său potențial

Published

on

Deși în ultimii zece ani de aplicare a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE s-a dezvoltat o cultură a drepturilor fundamentale în activitatea instituțiilor europene,  Carta nu este încă utilizată la întregul său potențial de către lanțul de asigurare a respectării legii și este puțin cunoscută. În România, cetățenii erau mai puțin informați despre existența Cartei în 2018 decât în 2011, însă cei care sunt la curent cu existența ei, se simțeau în 2018 mai bine informați cu privire la conținutul acesteia decât în urmă cu 7 ani. 

Sondajul Eurobarometru publicat astăzi  de Comisia Europeană cu privire la gradul de cunoaștere a Cartei Drepturilor fundamentale, arată că, deși situația s-a îmbunătățit ușor din 2012, doar patru din 10 cetățeni au auzit de Cartă și doar unul din 10 este familiarizat cu prevederile acesteia. În plus, șase din 10 cetățeni ar dori mai multe informații cu privire la drepturile prevăzute de cartă și la organismele cărora pot să li se adreseze în cazul în care le sunt încălcate drepturile.

Toate aceste detalii se regăsesc în raportul anual al Comisiei privind modul în care instituțiile UE și statele membre au aplicat Carta drepturilor fundamentale a UE.

În general, europenii nu sunt la curent cu existența Cartei și nici cu ceea ce reprezintă

În ceea ce privește familiaritatea cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE,  sondajul Eurobarometru arată că doar doi din cinci cetățeni europeni sunt la curent cu existența Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, în timp ce mai puțin de unul din cinci se simt informați despre aceasta.

O minoritate de respondenți (42%) declară că au auzit despre Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Mai exact, doar unu din zece respondenți (12%) sunt conștienți de aceasta și știu ce este, în timp ce 30% au auzit de ea, dar nu știu cu adevărat ce reprezintă. Majoritatea – 57% – nu au auzit de ea.

Începând cu 2012, arată raportul Comisiei, a existat o ușoară creștere a gradului de conștientizare generală (+3 puncte procentuale), dar procentul celor care știu ce reprezintă Carta a crescut cu cinci puncte în ultimii șapte ani.

Respondenții din 20 de țări au acum mai multe șanse să spună că au auzit de Cartă decât în ​​2012, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Regatul Unit (+11 pp), Slovenia (+10 pp) și Estonia și Finlanda ambele +9 pp). La polul opus, cele mai mari scăderi se înregistrează în Polonia (-6 puncte procentuale), România și Ungaria (ambele -5 puncte procentuale), mai indică Eurobarometrul.

© European Union, 2019/Special Eurobarometer 487b – April 2019

 

Mai puțin de unul din cinci respondenți (16%) declară că se simt bine informați cu privire la Cartă, 2% spunând că se simt ,,foarte bine informați” și 14% că se simt ,,destul de bine informați”.

Marea majoritate (72%), însă, spune că nu se simt bine informați, 38% spunând că nu sunt deloc informați.

În orice caz, din 2011 până în 2018 au existat puține schimbări, înregistrându-se o creștere de doar două puncte a proporției de populație care se simte bine informată.

Sondajul Eurobarometru mai arată că în 25 de state membre, există șansa ca respondenții să spună că se simt mai bine informați în legătură cu conținutul Cartei decât în ​​2011, cele mai mari creșteri fiind observate în rândul respondenților din Finlanda (+ 12 puncte procentuale), Polonia și Austria (ambele + 11 puncte procentuale) și România (+10 puncte procentuale). Excepțiile sunt Cipru (fără schimbare), Danemarca (-1 pp) și Italia (-3 pp).

© European Union, 2019/Special Eurobarometer 487b – April 2019

Respondenții s-ar adresa unei varietăți de instituții sau organe în cazul în care consideră că drepturile lor din Carta sunt încălcate

Respondenții au fost întrebați cărei instituții s-ar adresa dacă ar considera că drepturile lor din Cartă sunt încălcate. Răspunsurile acestora au relevat că cetățenii europeni s-ar adresa cel mai probabil poliției (20%), urmată îndeaproape de o instituție a UE (18%). Mai mult de unul din zece menționează de asemenea un ombudsman sau un organism independent din țara lor (15%) sau o instanță (14%). În ultimul rând, aproape unul din zece (8%) ar apela la guvernul lor național, și 4% la un ONG, în timp ce 14% spun că nu știu unde să se adreseze.

Inițiative-cheie ale UE în ceea ce privește aplicarea Cartei în 2018

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când se aplică dispozițiile Cartei. În acest context, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE evidențiază lipsa unor politici naționale care să promoveze sensibilizarea cu privire la Cartă și punerea în aplicare a acesteia, însă punctează faptul că situația actuală poate fi îmbunătățită, în special la nivel național.

Astfel, raportul Comisiei menționează inițiative-cheie ale UE în ceea ce privește aplicarea Cartei în 2018 care ar trebui implementate la nivelul statelor membre:

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale a devenit obligatorie din punct de vedere juridic. De atunci, Comisia Europeană a publicat un raport anual privind aplicarea cartei.

Rapoartele anuale monitorizează progresele înregistrate în domeniile în care UE are competență să acționeze, arătând cum s-a ținut cont de dispozițiile cartei în practică, în special atunci când s-au propus noi norme legislative la nivelul UE. Raportul abordează rolul pe care instituțiile UE și autoritățile statelor membre îl joacă pentru ca drepturile fundamentale să devină o realitate palpabilă în viața oamenilor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Roxana Mînzatu, comisarul european desemnat de România, a declarat, marţi, la audierile din comisiile parlamentare de specialitate, că portofoliul pe care îl primește răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene, menţionând că, în calitate de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, va avea şi coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă, potrivit Agerpres

„România primeşte – şi eu vorbesc despre România nu neapărat despre persoana mea, deşi candidatul este cel evaluat şi cel căruia îi este încredinţat portofoliul – pe zona de est a Uniunii Europene un rol cheie, rolul de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, alături de Spania, Finlanda, Italia, Franţa şi, sigur, alături de Înalta reprezentantă pentru politică externă din Estonia. România este foarte bine poziţionată din perspectiva acestei poziţii de vicepreşedinte, care are mare legătură cu modul în care se iniţiază şi adoptă propuneri de legislaţie europeană la nivelul Comisiei Europene”, a afirmat Mînzatu, la audieri.

Ea a adăugat că, suplimentar, rolul pe care îl va îndeplini în calitate de comisar european se referă la „o cumulare de portofolii din exerciţiile trecute”, menţionând că va răspunde de politicile sociale, locuri de muncă, măsurile anti-sărăcie, dar şi de politicile legate de educaţie şi competenţe pe tot parcursul vieţii, la nivelul întregii Uniuni Europene.

„În plus, ca vicepreşedinte, voi avea coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă, o competenţă sau o prioritate pentru care pentru prima dată vedem în componenţa Colegiului comisarilor roluri cheie desemnate. Avem un comisar pentru pregătire pentru situaţii de criză şi avem un vicepreşedinte care coordonează pe zona civilă pregătirea pentru situaţii de urgenţă, pentru situaţii de criză şi acest rol este în mandatul meu”, a mai spus Mînzatu.

Citiți și:

Ursula von der Leyen dezvăluie componența Comisiei Europene 2024-2029: Cum arată arhitectura primei Comisii care va avea România în conducerea ei
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE 
Comisarul desemnat pentru stat de drept promite să apere ”valorile fundamentale ale UE”: ”Scutul democrației” va fi ceva extrem de tangibil
Apostolos Tzitzikostas, comisarul desemnat al Greciei pentru transport durabil și turism se angajează să prezinte un plan de investiții pentru transporturi sustenabile în 2025
Christophe Hansen, comisarul desemnat pentru Agricultură, promite în comisia de specialitate a PE să acorde o atenție deosebită unui venit echitabil pentru tinerii fermieri
Maroš Šefčovič, comisarul desemnat al Slovaciei, promite o abordare strategică în comerț și relații interinstituționale în cadrul audierii din PE
Glenn Micallef, comisarul desemnat al Maltei, audiat în PE pentru portofoliul „Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport”

De asemenea, Roxana Mînzatu a subliniat că portofoliul pentru care este propusă răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene.

„Este un portofoliu care răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene: Fondul social european Plus, aproape 145 de miliarde de euro, cu tot cu contribuţia naţională, Erasmus plus, cel mai popular instrument cunoscut de atâtea tineri, de cadre didactice – 26 de miliarde euro şi Fondul social pentru climă care va intra în implementare din 2026, pentru care facem programarea acum şi de care vor beneficia şi gospodării şi persoane fizice şi IMM-uri şi transportatori. Acestea sunt instrumente financiare, finanţări nerambursabile, care se află în directa coordonare a portofoliului pe care l-am primit”, a adăugat Roxana Mînzatu.

Ea a mai spus că va coordona, de asemenea, „două structuri importante ale Comisiei Europene, două directorate generale”, cel dedicat ocupării şi politicilor sociale şi cel dedicat educaţiei şi culturii.

Luni, 4 noiembrie, au început audierile în Parlamentul European pentru cei 26 de comisari europeni potențiali anunțați de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la mijlocul lunii septembrie, în contextul primei plenare a Legislativului de la Strasbourg după vacanța de vară. 

Fiecare comisar este audiat timp de trei ore în fața comisiilor parlamentare responsabile, ce pot aproba sau respinge candidaturile, și în fața altor comisii invitate, care își vor exprima un aviz consultativ.

Audierea Roxanei Mînzatu o să înceapă marţi, 12 noiembrie, la ora locală 14.30. La audierea reprezentantei României, Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru Oameni, competenţe şi pregătire, vor participa eurodeputaţi din două comisii de specialitate, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT). Alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) – vor avea statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu, având dreptul de a adresa şi ele o întrebare scrisă comisarului-desemnat al României.

Continue Reading

ROMÂNIA

Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut luni, 4 noiembrie 2024, la Paris, o întrevedere cu ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței, Jean-Noël Barrot. Întrevederea a avut loc în marja vizitei de lucru întreprinse la Paris de premierul Marcel Ciolacu, informează comunicatul oficial

În cadrul discuției cu omologul francez, Luminița Odobescu a salutat nivelul excelent al relației româno-franceze, reflectate într-un Parteneriat Strategic solid. Au fost, totodată, abordate prioritățile de acțiune pe linia celor două diplomații, în perspectiva anului viitor, când se vor împlini 145 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale.

Șefa diplomației române a punctat caracterul dinamic al cooperării economice, reflectat în creșterea constantă a schimburilor comerciale bilaterale, precum și cooperarea eficientă în numeroase sectoare, inclusiv în planul educației și cel cultural.

De asemenea, Luminița Odobescu a evidențiat relevanța specială a cooperării celor două țări în domeniul apărării, reiterând aprecierea părții române pentru contribuția solidă a Franței la consolidarea securității Flancului Estic, îndeosebi prin asumarea rolului de națiune-cadru a Grupului de Luptă al NATO dislocat la Cincu. A subliniat, totodată, importanța pe care România o acordă conturării unei abordări strategice a UE la Marea Neagră, în complementaritate cu viziunea NATO, având în vedere importanța strategică a regiunii sub aspect securitar, energetic și al conectivității.

Ministrul român de externe a evidențiat importanța continuării acțiunii unitare și solidare la nivelul Uniunii Europene, România și Franța fiind ambele susținătoare ferme ale avansării Uniunii pe aceste baze.

Mai mult, oficialul român a adresat mulțumiri pentru sprijinul Franței atât pentru finalizarea procesului de aderare a României la spațiul Schengen, cât și în vederea obținerii de către țara noastră a statutului de membru al OCDE.

În cadrul discuțiilor, a fost reiterat sprijinul solid al celor două țări pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Totodată, a fost acordată o atenție specială evoluțiilor din Republica Moldova, inclusiv în contextul post-electoral de la Chișinău, fiind salutată victoria președintei Maia Sandu în recentele alegeri prezidențiale. În context, a fost convenită continuarea cooperării și coordonării strânse în sprijinul Chișinăului într-o etapă esențială pentru democrația, reziliența și viitorul european al Republicii Moldova.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE 

Published

on

Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European a audiat-o, marți, pe Ekaterina Zaharieva, candidată la funcția de comisar din partea Bulgariei pentru portofoliul „Start-upuri, Cercetare și Inovare”.

Zaharieva și-a exprimat dorința de a plasa cercetarea și inovarea (C&I) în centrul agendei de competitivitate a Uniunii Europene. Aceasta a subliniat că investițiile în cercetare și inovare din Europa sunt mai scăzute comparativ cu SUA, China și Japonia și a promis propunerea unei Legi Europene a Inovării pentru a stimula statele membre să atingă ținta de 3% din PIB pentru R&I, să reducă exodul de creiere și să apere libertatea de cercetare.

Sprijin pentru start-up-uri și IMM-uri

În cadrul audierii, Zaharieva a pledat pentru o strategie extinsă care să sprijine start-up-urile și întreprinderile mici și mijlocii, facilitând accesul la capital și reducând birocrația. Ea a subliniat, de asemenea, importanța unei strategii europene pentru științele vieții, utilizarea inteligenței artificiale în cercetare și crearea unui act legislativ pentru materiale avansate.

Pentru promovarea egalității de șanse, Zaharieva a solicitat un plan de acțiune dedicat promovării femeilor în domeniul cercetării și inovării și a pledat pentru un buget ambițios pentru C&I în următorul cadru financiar multianual. În ceea ce privește relațiile internaționale, aceasta a susținut principiul reciprocității și autonomia strategică, promițând colaborarea strânsă cu cercetătorii și inovatorii din Ucraina.

Reducerea birocrației pentru IMM-uri și sporirea finanțării pentru cercetare

În timpul discuțiilor, mai mulți eurodeputați au cerut Comisiei să determine statele membre să îndeplinească în sfârșit ținta de 3% din PIB pentru C&I și să aloce mai multe fonduri pentru cercetare la nivelul UE. Zaharieva s-a angajat să lupte pentru un Program-Cadru independent și întărit și a propus o creștere a țintei de C&I la 4% până în 2030.

Mai mulți eurodeputați au solicitat și reducerea birocrației pentru IMM-urile care aplică pentru finanțare europeană în domeniul cercetării. Zaharieva a declarat că susține o simplificare majoră, propunând un proces de aplicare în două etape pentru a reduce birocrația. Totodată, unii deputați au cerut o atenție mai mare pentru cercetarea nucleară în cadrul tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon.

Etapele următoare

Pe baza recomandărilor comisiilor, Conferința președinților (președintele PE, Roberta Metsola, și președinții grupurilor politice) urmează să efectueze evaluarea finală și să declare audierile încheiate la 21 noiembrie. După ce Conferința președinților va declara închise toate audierile, vor fi publicate scrisorile de evaluare.

Alegerea de către deputații europeni a colegiului complet de comisari (cu o majoritate a voturilor exprimate, prin apel nominal) este în prezent programată să aibă loc în timpul sesiunii plenare din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune

SUA2 hours ago

LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării

ROMÂNIA3 hours ago

Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE6 hours ago

Luca Niculescu: Dacă lucrurile evoluează în ritmul actual, România ar trebui să fie membră a OCDE în 2026. Nu avem nicio întârziere, până acum suntem în grafic

ROMÂNIA7 hours ago

ARPIM: Pentru o Românie productivă și competitivă în UE și OCDE, autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să implementeze modele de stimulare a investițiilor

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan: Spitalele inteligente vor deveni realitate în România de anul viitor, cu 207 unități digitalizate și interconectate

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE

ROMÂNIA8 hours ago

Digitalizarea sistemului medical nu înseamnă doar investiţii, ci şi pregătirea personalului medical, subliniază ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

ROMÂNIA9 hours ago

Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE 

ROMÂNIA12 hours ago

INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative

ROMÂNIA12 hours ago

Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac

ROMÂNIA1 day ago

Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră

ROMÂNIA1 day ago

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 day ago

Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Alegeri R. Moldova: Maia Sandu le mulțumește cetățenilor, în special tinerilor și moldovenilor din diaspora, pentru participarea record la vot și face apel la numărarea corectă a voturilor

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor

Trending