Connect with us

U.E.

Eurobarometru: Românii se simțeau mai bine informați cu privire la conținutul Cartei Drepturilor Fundamentale a UE în 2018 decât în urmă cu 7 ani. Comisia Europeană constată, însă, că aceasta nu este utilizată la întregul său potențial

Published

on

Deși în ultimii zece ani de aplicare a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE s-a dezvoltat o cultură a drepturilor fundamentale în activitatea instituțiilor europene,  Carta nu este încă utilizată la întregul său potențial de către lanțul de asigurare a respectării legii și este puțin cunoscută. În România, cetățenii erau mai puțin informați despre existența Cartei în 2018 decât în 2011, însă cei care sunt la curent cu existența ei, se simțeau în 2018 mai bine informați cu privire la conținutul acesteia decât în urmă cu 7 ani. 

Sondajul Eurobarometru publicat astăzi  de Comisia Europeană cu privire la gradul de cunoaștere a Cartei Drepturilor fundamentale, arată că, deși situația s-a îmbunătățit ușor din 2012, doar patru din 10 cetățeni au auzit de Cartă și doar unul din 10 este familiarizat cu prevederile acesteia. În plus, șase din 10 cetățeni ar dori mai multe informații cu privire la drepturile prevăzute de cartă și la organismele cărora pot să li se adreseze în cazul în care le sunt încălcate drepturile.

Toate aceste detalii se regăsesc în raportul anual al Comisiei privind modul în care instituțiile UE și statele membre au aplicat Carta drepturilor fundamentale a UE.

În general, europenii nu sunt la curent cu existența Cartei și nici cu ceea ce reprezintă

În ceea ce privește familiaritatea cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE,  sondajul Eurobarometru arată că doar doi din cinci cetățeni europeni sunt la curent cu existența Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, în timp ce mai puțin de unul din cinci se simt informați despre aceasta.

O minoritate de respondenți (42%) declară că au auzit despre Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Mai exact, doar unu din zece respondenți (12%) sunt conștienți de aceasta și știu ce este, în timp ce 30% au auzit de ea, dar nu știu cu adevărat ce reprezintă. Majoritatea – 57% – nu au auzit de ea.

Începând cu 2012, arată raportul Comisiei, a existat o ușoară creștere a gradului de conștientizare generală (+3 puncte procentuale), dar procentul celor care știu ce reprezintă Carta a crescut cu cinci puncte în ultimii șapte ani.

Respondenții din 20 de țări au acum mai multe șanse să spună că au auzit de Cartă decât în ​​2012, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Regatul Unit (+11 pp), Slovenia (+10 pp) și Estonia și Finlanda ambele +9 pp). La polul opus, cele mai mari scăderi se înregistrează în Polonia (-6 puncte procentuale), România și Ungaria (ambele -5 puncte procentuale), mai indică Eurobarometrul.

© European Union, 2019/Special Eurobarometer 487b – April 2019

 

Mai puțin de unul din cinci respondenți (16%) declară că se simt bine informați cu privire la Cartă, 2% spunând că se simt ,,foarte bine informați” și 14% că se simt ,,destul de bine informați”.

Marea majoritate (72%), însă, spune că nu se simt bine informați, 38% spunând că nu sunt deloc informați.

În orice caz, din 2011 până în 2018 au existat puține schimbări, înregistrându-se o creștere de doar două puncte a proporției de populație care se simte bine informată.

Sondajul Eurobarometru mai arată că în 25 de state membre, există șansa ca respondenții să spună că se simt mai bine informați în legătură cu conținutul Cartei decât în ​​2011, cele mai mari creșteri fiind observate în rândul respondenților din Finlanda (+ 12 puncte procentuale), Polonia și Austria (ambele + 11 puncte procentuale) și România (+10 puncte procentuale). Excepțiile sunt Cipru (fără schimbare), Danemarca (-1 pp) și Italia (-3 pp).

© European Union, 2019/Special Eurobarometer 487b – April 2019

Respondenții s-ar adresa unei varietăți de instituții sau organe în cazul în care consideră că drepturile lor din Carta sunt încălcate

Respondenții au fost întrebați cărei instituții s-ar adresa dacă ar considera că drepturile lor din Cartă sunt încălcate. Răspunsurile acestora au relevat că cetățenii europeni s-ar adresa cel mai probabil poliției (20%), urmată îndeaproape de o instituție a UE (18%). Mai mult de unul din zece menționează de asemenea un ombudsman sau un organism independent din țara lor (15%) sau o instanță (14%). În ultimul rând, aproape unul din zece (8%) ar apela la guvernul lor național, și 4% la un ONG, în timp ce 14% spun că nu știu unde să se adreseze.

Inițiative-cheie ale UE în ceea ce privește aplicarea Cartei în 2018

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când se aplică dispozițiile Cartei. În acest context, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE evidențiază lipsa unor politici naționale care să promoveze sensibilizarea cu privire la Cartă și punerea în aplicare a acesteia, însă punctează faptul că situația actuală poate fi îmbunătățită, în special la nivel național.

Astfel, raportul Comisiei menționează inițiative-cheie ale UE în ceea ce privește aplicarea Cartei în 2018 care ar trebui implementate la nivelul statelor membre:

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale a devenit obligatorie din punct de vedere juridic. De atunci, Comisia Europeană a publicat un raport anual privind aplicarea cartei.

Rapoartele anuale monitorizează progresele înregistrate în domeniile în care UE are competență să acționeze, arătând cum s-a ținut cont de dispozițiile cartei în practică, în special atunci când s-au propus noi norme legislative la nivelul UE. Raportul abordează rolul pe care instituțiile UE și autoritățile statelor membre îl joacă pentru ca drepturile fundamentale să devină o realitate palpabilă în viața oamenilor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PPE

Primul est-european în fruntea PPE: Donald Tusk a fost ales președintele Partidului Popular European

Published

on

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, a fost ales președintele Partidului Popular European, cea mai mare familie politică pan-europeană, devenind primul est-european deținător al acestei funcții.

Tusk, singurul candidat, a fost ales cu 93% din voturi la Congresul PPE de la Zagreb.

Mandatul de preşedinte al PPE atribuit miercuri seară lui Donald Tusk este unul de trei ani, dar poate fi prelungit pe termen nedefinit. Această funcţie a fost ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat francezul Joseph Daul. De la crearea formaţiunii în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi, doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).

În discursul său de candidatură, Donald Tusk, Președintele în exercițiu al Consiliului European până la 30 noiembrie, a făcut un apel către la unitate pe câmpul de luptă politic în care popularii europeni se opună ”populismului iresponsabil” printr-o abordare a ”popularității responsabile”.

Într-un discurs de 15 minute încheiat în aplauzele delegaților care îl vor confirma miercuri seară ca nou președinte al PPE, Tusk le-a reamintit popularilor europeni că au câștigat alegerile europene și că cetățenii au nevoie de certitudini din partea oamenilor politici că nu vor fi abandonați.

”În ciuda tendințelor actuale, predicții negative și eforturi ale oponenților noștri, noi am câștigat din nou alegerile pentru Parlamentul European. Nu lăsați pe nimeni să vă spună că cei care au câștigat sunt pierzători. Întotdeauna poate fi mai bine, dar nimeni nu poate opri să mergem cu capul sus”, a spus Tusk.

Viitorul președinte al PPE a mulțumit actualui lider al popularilor europeni, Joseph Daul, glumind în stilul său caracteristic.

”Permite-mi să își mulțumesc și pentru încrederea acordată. Tu ai fost cel care, acum mai bine de un an, a venit la mine cu sugestia de a deveni succesorul tău și ai avut grijă atât de bună de această idee încât am rămas singurul candidat. Acesta este un alt exemplu de eficiență extraordinară. Și uite, iată-mă aici, la dispoziția voastră”, a spus Tusk, cel care va deveni primul est-european în funcția de președinte al Partidului Popular European.

Vorbind despre proiectul său politic, fostul prim-ministru polonez a spus că prin candidatura sa nu este creată o ”revoluție generațională”, însă a făcut referire la nevoia de ”identitate” și de ”securitate”, care nu și-au pierdut din relevanță.

”Astăzi, mai mult ca în trecut, frica este cea care joacă cel mai mare rol în politică. În momentele de incertitudine (…) oamenii vor să fie siguri că cei de la putere nu îi vor abandona. Vor un sentiment de siguranță și securitate”, a spus Tusk, vorbind despre nevoile cetățenilor de a se regăsi în ordine, armonie și înțelegere a lumii ce îi înconjoară.

În continuare, președintele în exercițiu al Consiliului European a subliniat puternic nevoia de înrădăcinare în tradiții și cultură pentru a justifica ”genele” creștin-democrației europene, baza ideologică a Partidului Popular European. Pe de altă parte, Donald Tusk a lansat și o critică indirectă pentru prim-ministrul maghiar Viktor Orban, al cărui partid este auto-suspendat din PPE din cauza derapajelor de la statul de drept, pentru a recurge la coexistența între securitate și valorile democratice.

”Aceasta este esența dezbaterii noastre interne în cadrul Partidului Poporului European. Aș dori să o încheiem cât mai repede cu o concluzie evidentă. Nu vom sacrifica valori precum libertățile civice, statul de drept și decența într-o viață publică pe altarul securității și ordinii, deoarece pur și simplu nu este nevoie. Pentru că nu se exclud una pe cealaltă. Cine nu este în măsură să o accepte, se plasează de facto în afara familiei noastre”, a spus Donald Tusk

Mai mult, Tusk a făcut o tranziție între acest fundament ideologic al PPE și discuțiile pe care le-a avut cu Papa Francisc recent cu accent pe identitatea popularilor europeni.

Acum câteva săptămâni l-am vizitat pe Papa Francisc. I-am spus că voi candida la funcția de președinte al PPE. Mi-a aruncat o privire lungă și m-a întrebat dacă vom reuși să facem distincția între populism și popularitate (n.r. – popolarismo). Cred că știți bine ce avea în minte. Dacă nu, citiți câteva dintre scrierile Papei Francisc, sunteți creștin-democrați până la urmă. (…) Așadar, să stăm cu toții împreună pe acest important câmp de luptă politic, pe de o parte partide de populism iresponsabil, pe de altă parte, partidul nostru de popularitate responsabilă. După cinci ani, m-am săturat să fiu șeful birocraților europeni. Sunt gata să lupt. Și sper că și voi sunteți”, și-a încheiat Tusk discursul, în aplauzele sălii.

Discursul lui Donald Tusk este disponibil aici.

Fost prim-ministru al Poloniei, Donald Tusk este al doilea președinte din istoria Consiliului European și politicianul est-european cu cea mai înaltă funcție ocupată la nivel instituțional european.

Donald Tusk a devenit, după alegerile de miercuri din cadrul Congresului PPE, primul est-european în funcția de președinte al Partidului Popular European. În ciclul instituțional al Uniunii Europene pentru perioada 2019-2014, PPE-ul deține cel mai mare număr de mandate în Parlamentul European (182), funcția de președinte al Comisiei Europene (prin Ursula von der Leyen), precum și cel mai mare număr de comisari europeni – zece

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Continue Reading

Maria Grapini

Eurodeputatul Maria Grapini, moment de reculegere, în PE, în memoria victimelor căzute la Revoluția din 1989

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Eurodeputatul Maria Grapini (PSD, S&D) a ținut un moment de reculegere în memoria victimelor căzute la Revoluția din 1989, în cadrul Conferinței ,,România la 30 ani de la Revoluție”, eveniment organizat și găzduit de aceasta în Parlamentul European. 

,,Propun să ținem un moment de reculegere în memoria celor căzuți la Revoluție pentru ca noi să avem drepturi”, a spus eurodeputatul român, care a dat cuvântul unor invitați care au prezentat viziunea lor despre transformarea României atât din perspectiva unor observatori interni, cât și internaționali. 

Maria Grapini a organizat marți, în Parlamentul European de la Bruxelles, un eveniment menit să arate Europei transformările prin care a trecut țara noastră, prin prisma realităților pozitive și a drumului nou deschis atunci.

În cadrul evenimentului au fost prezenți reprezentanții misiunilor diplomatice, profesori, români din diaspora, reprezentanți ai revolutionarilor, delegați ai Academiei Române.

În acest context, a luat cuvântul eurodeputatul social-democrat Carmen Avram care a vorbit despre impactul imediat al Revoluției din 1989 asupra cetățenilor români, făcând referire la un exemplu personal, din familia sa. 

,,La auzul veștii privind moartea soților Ceaușescu, tatăl meu a căzut în genunchi, avea capul în mâini și spunea <<în sfârșit s-a terminat >>. Statele democratice ai vechi au considerat o barbarie modul în care am procedat, dar trebuie să trăiești zeci de ani în acel regim criminal, care ne-a sărăcit, care ne-a umilit, care ne-a înspăimântat cu Securitatea, ca să înțelegi de ce ne bucuram la acel Crăciun de 24 decembrie 1989 de moartea acelor oameni”. 

De asemenea, aceasta a punctat și câteva aspecte legate de parcursul de construcție democratică al României. 

,,Au trecut 30 de ani și s-au întâmplat multe cu noi, iar în opinia mea, ce am câștigat atunci a fost dreptul de a avea drepturi. Drumul libertății a fost greu pentru noi și încă mai avem personaje care vor înapoi în acele vremuri, care cer dispariția unui partid democratic și exilarea membrilor lui în munți, însă știu sigur că vom ajunge la România aceea perfectă pe care am visat-o cu toții acum 30 de ani. Majoritatea românilor înțeleg perfect ce înseamnă și se raportează cu convingere la niște principii care ne sunt foarte dragi, principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Nu este nevoie decât să ne uităm o fărâmă de clipă înapoi pentru a înțelege că atunci noi am ales calea cea dreaptă și, de fapt, calea unică a democrației și a drepturilor ei”, a explicat eurodeputatul Carmen Avram. 

Despre percepția actorilor străini asupra dezvoltării post-comuniste a României a vorbit, în limba română, și Secretarul I din cadrul Reprezentanței Permanente a Japoniei la Uniunea Europeană. 

,,Ne face o mare onoare, nouă și guvernului Japoniei, să împărtășim cu dumneavoastră momentul de comemoare a 30 de ani de la Revoluția din 1989. Eu nu cunosc România de acum 30 de ani, ci doar de 19 ani, iar schimbarea societății este remarcabilă astăzi și știu de la colegii din ambasadele europene de la București că doresc să-și prelungească mandatele pentru că viața acolo este mai bună decât s-au așteptat. Europenii și alții trebuie să știe mai multe despre România și poporul român. Guvernele noastre au colaborat după 1989 pentru dezvoltarea țării și pentru promovarea democrației, precum și pentru schimbarea economiei românești într-o economie de piață”. Investitorii japonezi sunt mai interesați astăzi de România și consideră mai ales București și Cluj-Napoca un hub. Avem mai mult de 150 de firme și 50 de fabrici japoneze în România, Japonia considerând țara voastră un partener important și în domeniul IT. La nivel interguvernamental discutăm despre un parteneriat strategic care sper că va fi încheiat curând”,  fost mesajul transmis de Secretarul I al misiunii diplomatice a Japoniei la UE. 

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi, la Congresul PPE de la Zagreb: Donald Tusk, un politician de dreapta autentic și un bun prieten al României, va prelua începând de astăzi funcția de președinte PPE

Published

on

© Cristian Busoi / Facebook

Donald Tusk, un politician de dreapta autentic și un bun prieten al României, va va prelua începând de astăzi funcția de președinte al Partidului Popular European, a scris europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook.

”Domnia sa va fi confirmat în această funcție la Congresul PPE, care a început la Zagreb și la care am onoarea să particip alături de președintele României, Klaus Iohannis și delegația deputaților PNL din Parlamentul European”, a mai spus Bușoi.

Congresul Partidului Popular European (PPE), în care va fi aleasă noua conducere a celei mai mari formaţiuni politice paneuropene, începe miercuri la Zagreb.

Peste 2.000 de delegați din 40 de țări europene, vor fi prezenți în capitala Croației, precum și importanți lideri europeni, între care Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Klaus Iohannis, președintele României, Ludovic Orban, premierul României, sau Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene.

Donald Tusk este singurul candidat înscris pentru postul de preşedinte al PPE şi urmează a fi validat miercuri după-amiază de delegaţii la congresul de la Zagreb. El va deveni primul est-european în această funcţie care, de la fondarea PPE în 1976, a fost deţinută de doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).

Cristian Bușoi a amintit și că în cea de-a doua zi a evenimentului, delegații îi vor alege pe cei zece vicepreședinți și trezorierul.

Pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

”Mâine dimineața va fi votul pentru alegerea în funcția de vicepreședinte al PPE a colegului nostru Siegfried Mureșan, un politician cu o experiență parlamentară bogată, care a reușit să își impună proiectele în Parlamentul European și care are anvergura necesară să se bată pentru România și pentru români”, a explicat eurodeputatul român.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending