Connect with us

U.E.

Eurobarometru: Românii se simțeau mai bine informați cu privire la conținutul Cartei Drepturilor Fundamentale a UE în 2018 decât în urmă cu 7 ani. Comisia Europeană constată, însă, că aceasta nu este utilizată la întregul său potențial

Published

on

Deși în ultimii zece ani de aplicare a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE s-a dezvoltat o cultură a drepturilor fundamentale în activitatea instituțiilor europene,  Carta nu este încă utilizată la întregul său potențial de către lanțul de asigurare a respectării legii și este puțin cunoscută. În România, cetățenii erau mai puțin informați despre existența Cartei în 2018 decât în 2011, însă cei care sunt la curent cu existența ei, se simțeau în 2018 mai bine informați cu privire la conținutul acesteia decât în urmă cu 7 ani. 

Sondajul Eurobarometru publicat astăzi  de Comisia Europeană cu privire la gradul de cunoaștere a Cartei Drepturilor fundamentale, arată că, deși situația s-a îmbunătățit ușor din 2012, doar patru din 10 cetățeni au auzit de Cartă și doar unul din 10 este familiarizat cu prevederile acesteia. În plus, șase din 10 cetățeni ar dori mai multe informații cu privire la drepturile prevăzute de cartă și la organismele cărora pot să li se adreseze în cazul în care le sunt încălcate drepturile.

Toate aceste detalii se regăsesc în raportul anual al Comisiei privind modul în care instituțiile UE și statele membre au aplicat Carta drepturilor fundamentale a UE.

În general, europenii nu sunt la curent cu existența Cartei și nici cu ceea ce reprezintă

În ceea ce privește familiaritatea cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE,  sondajul Eurobarometru arată că doar doi din cinci cetățeni europeni sunt la curent cu existența Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, în timp ce mai puțin de unul din cinci se simt informați despre aceasta.

O minoritate de respondenți (42%) declară că au auzit despre Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Mai exact, doar unu din zece respondenți (12%) sunt conștienți de aceasta și știu ce este, în timp ce 30% au auzit de ea, dar nu știu cu adevărat ce reprezintă. Majoritatea – 57% – nu au auzit de ea.

Începând cu 2012, arată raportul Comisiei, a existat o ușoară creștere a gradului de conștientizare generală (+3 puncte procentuale), dar procentul celor care știu ce reprezintă Carta a crescut cu cinci puncte în ultimii șapte ani.

Respondenții din 20 de țări au acum mai multe șanse să spună că au auzit de Cartă decât în ​​2012, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Regatul Unit (+11 pp), Slovenia (+10 pp) și Estonia și Finlanda ambele +9 pp). La polul opus, cele mai mari scăderi se înregistrează în Polonia (-6 puncte procentuale), România și Ungaria (ambele -5 puncte procentuale), mai indică Eurobarometrul.

© European Union, 2019/Special Eurobarometer 487b – April 2019

 

Mai puțin de unul din cinci respondenți (16%) declară că se simt bine informați cu privire la Cartă, 2% spunând că se simt ,,foarte bine informați” și 14% că se simt ,,destul de bine informați”.

Marea majoritate (72%), însă, spune că nu se simt bine informați, 38% spunând că nu sunt deloc informați.

În orice caz, din 2011 până în 2018 au existat puține schimbări, înregistrându-se o creștere de doar două puncte a proporției de populație care se simte bine informată.

Sondajul Eurobarometru mai arată că în 25 de state membre, există șansa ca respondenții să spună că se simt mai bine informați în legătură cu conținutul Cartei decât în ​​2011, cele mai mari creșteri fiind observate în rândul respondenților din Finlanda (+ 12 puncte procentuale), Polonia și Austria (ambele + 11 puncte procentuale) și România (+10 puncte procentuale). Excepțiile sunt Cipru (fără schimbare), Danemarca (-1 pp) și Italia (-3 pp).

© European Union, 2019/Special Eurobarometer 487b – April 2019

Respondenții s-ar adresa unei varietăți de instituții sau organe în cazul în care consideră că drepturile lor din Carta sunt încălcate

Respondenții au fost întrebați cărei instituții s-ar adresa dacă ar considera că drepturile lor din Cartă sunt încălcate. Răspunsurile acestora au relevat că cetățenii europeni s-ar adresa cel mai probabil poliției (20%), urmată îndeaproape de o instituție a UE (18%). Mai mult de unul din zece menționează de asemenea un ombudsman sau un organism independent din țara lor (15%) sau o instanță (14%). În ultimul rând, aproape unul din zece (8%) ar apela la guvernul lor național, și 4% la un ONG, în timp ce 14% spun că nu știu unde să se adreseze.

Inițiative-cheie ale UE în ceea ce privește aplicarea Cartei în 2018

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când se aplică dispozițiile Cartei. În acest context, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE evidențiază lipsa unor politici naționale care să promoveze sensibilizarea cu privire la Cartă și punerea în aplicare a acesteia, însă punctează faptul că situația actuală poate fi îmbunătățită, în special la nivel național.

Astfel, raportul Comisiei menționează inițiative-cheie ale UE în ceea ce privește aplicarea Cartei în 2018 care ar trebui implementate la nivelul statelor membre:

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale a devenit obligatorie din punct de vedere juridic. De atunci, Comisia Europeană a publicat un raport anual privind aplicarea cartei.

Rapoartele anuale monitorizează progresele înregistrate în domeniile în care UE are competență să acționeze, arătând cum s-a ținut cont de dispozițiile cartei în practică, în special atunci când s-au propus noi norme legislative la nivelul UE. Raportul abordează rolul pe care instituțiile UE și autoritățile statelor membre îl joacă pentru ca drepturile fundamentale să devină o realitate palpabilă în viața oamenilor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Sondaj YouGov: Aproximativ 42% dintre germani consideră că SUA își vor pierde poziția de lider mondial în favoarea Chinei în următoarele decenii

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Aproximativ 42% dintre germani consideră că Statele Unite nu-și vor mai putea păstra poziția ca lider mondial în următoarele câteva decenii, China urmând să o preia, a arătat un sondaj publicat marți de YouGov și citat de Deutsche Welle.

Doar 14% dintre cei chestionați de institutul YouGov, din Marea Britanie, cred că SUA își vor păstra supremația. Aproximativ 23% nu au fost hotărâți, iar 22% nu au răspuns la întrebarea sondajului: „Ce țară, SUA sau China, va fi mai puternică în decursul următorilor 50 de ani, în opinia dumneavoastră?”.

Opiniile cu privire la această chestiune au variat în funcție de preferințele electorale ale respondenților. Susținătorii Partidului de Stânga au avut tendința majoritar de a prezice viitoarea dominație a Chinei asupra SUA (54%), la fel ca și susținătorii Democraților Liberi pro-mediul de afaceri și ai ecologiștilor (52%).

Alegătorii care susțin partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania au fost cel mai înclinați să răspundă că SUA vor rămâne puterea mondială dominantă, dar chiar și aici, doar 17% au răspuns în această direcție.

Sondajul, la care au participat 4.054 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, a fost realizat în perioada 10-12 iulie.

Continue Reading

U.E.

Premierul spaniol Pedro Sanchez, mesaj către statele ”frugale” înaintea summitului Consiliului European: Nu va exista o redresare economică dacă nu există unitate

Published

on

© Steffen Seibert/ Twitter

Premierul spaniol Petro Sanchez a subliniat marți nevoia ca liderii UE să ajungă luna aceasta la un acord privind bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și pachetul de redresare economică post-pandemie, informează Politico Europe.

”Guvernul Spaniei va face tot ce este necesar pentru a ajunge la un acord în luna iulie”, a menționat Sanchez în cadrul conferinței de presă cu Angela Merkel, cancelarul german, desfășurată la Berlin.

”Iulie trebuie să fie luna acordului. Nu va exista o redresare dacă nu există unitate, dacă nu avem un acord”, a completat oficialul spaniol.

 Întâlnirea premierului Pedro Sanchez cu cancelarul german Angela Merkel, la Berlin, face parte dintr-o serie de consultări înainte de summitul Consiliului European, care va avea loc în perioada 17-18 iulie, moment în care șefii de stat sau de guvern se vor reuni pentru prima dată în format fizic pentru a discuta despre pachetul financiar de peste 1.800 de miliarde de euro.

Citiți și: 
Înaintea summitului Consiliului European, Angela Merkel și Giuseppe Conte fac apel la solidaritate europeană privind planul de relansare economică: Avem nevoie de un răspuns puternic, coordonat

Un mesaj similar a fost transmis și de premierul italian Giuseppe Contre, care a avut, de asemenea, o întrevedere cu Merkel. Șeful executivului de la Roma a punctat că ”este momentul să fim curajoși” și că ”avem nevoie de un răspuns puternic, coordonat”.

La rândul său, cancelarul german a subliniat importanța unui ”fond de redresare masiv” care să nu fie redus ”la dimensiunea piticilor. să depunem efort pentru a arăta că Europa dorește să rămână unită în momente de răstriște”, a precizat Merkel reporterilor.

Cu toate acestea, liderul de la Berlin și-a arătat reținerea cu privire la șansele obținerii unui acord în cadrul întrevederii care va avea loc în această săptămână.

Amintim că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la finalul lunii mai în plenul Parlamentului European, planul economic de 1.850 de miliarde de euro, format dintr-un buget multianual de 1.100 de miliarde de euro și un plan de redresare economică post-pandemie care se ridică la 750 de miliarde de euro ce vizează pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea de investiții private, abordarea lecțiilor crizei. Instrumentul Next Generation EU prevede să distribuie cei 750 de miliarde de euro după următoarea schemă: 500 de miliarde sub formă de subvenţii şi 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Propunerea Comisiei Europene are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre UE, care au opinii diferite cu privire la acest subiect.

Franța și Germania, prin vocea ministrului german de Finanțe Olaf Scholz și omologul său francez, Bruno Le Maire, au pledat în favoarea identificării unui acord rapid la nivelul liderilor UE, care urmează să se reunească la mijlocul lunii iulie, pentru prima data în persoană de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, în vederea continuării discuțiilor referitoare la planul de redresare a economiei europene post-pandemie, având drept obiectiv obținerea unui acord, după sesiuna plenară a Parlamentului European care începe miercuri, în cadrul căreia eurodeputații vor avea o dezbatere cu privire la summitul Consiliului European din 17-18 iulie.

De cealaltă parte, cancelarul austriac Sebastian Kurz a estimat că summitul Consiliului European, care a avut loc la 19 iunie, reprezintă doar ”începutul unei lungi negocieri” şi a insistat ca acest plan să se bazeze pe credite limitate în timp, nu pe subvenţii, o poziție împărtășită și de alte state, printre care și Țările de Jos.

Pentru a crește nivelul de dificultate al acestor negocieri, premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a anunțat că se opune oricărei “condiționalități” în cadrul planului de redresare, prin care Comisia Europeană urmărește să se asigure că banii europeni sunt cheltuiți pentru îmbunătățirea competitivității, calificând această intenție drept “inacceptabilă din punct de vedere politic”.

La rândul său, premierul italian Giuseppe Conte le-a atras atenția omologilor europeni că va refuza să susțină un plan de relansare european ”la preț redus” în timpul viitorului summit al Consiliului European din 17-18 iulie, exprimându-și speranța că această primă întrevedere în format fizic a șefilor de stat sau de guvern va fi una ”decisivă”. De altfel, acesta, împreună cu omologul spaniol, Pedro Sanchez, vor încerca să convingă împreună patru membri ai UE mai „frugali” să sprijine planul de redresare economică prezentat de Comisia Europeană pentru depășirea crizei de coronavirus.

În încercarea de a convinge statele de nord, reşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi pentru fondul de redresare propus de Comisia Europeană.

Michel a prezentat propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Pentru rambursarea sumelor pe care Comisia Europeană le va atrage de pe pieţele financiare în vederea constituirii fondului de redresare, ar urma, conform propunerii avansate de Michel, să fie instituită începând de anul viitor o taxă la nivelul UE pentru plasticul nereciclat de unică folosinţă, iar începând din 2023 o taxă asupra tranzacţiilor digitale şi încă una asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care Comisia Europeană le-a înscris în Pactul Ecologic European. Ulterior ar urma să fie instituite şi alte taxe la nivel european, inclusiv o nouă schemă privind tranzacţiile cu emisiile de carbon în sectorul aviatic şi cel maritim.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: Tinerii din România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențele digitale de bază 

Published

on

© UNICEF

 

România, țara contrastelor, unde în ciuda numărului mare de elevi olimpici în domeniul IT, datele eurostat arată că tinerii din țara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeana la capitolul de competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază.

Doar 56% dintre tinerii români au competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, arată datele publicate miercuri de Eurostat, cu mult sub media europeană de 80%.

© Eurostat

În contrast, în Croaţia ponderea tinerilor care au competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază este de 97%, în Estonia, Lituania şi Olanda este de 93% iar în Grecia de 92%.

Competenţele digitale sunt necesare pentru a putea urma cursuri online, o situaţie care a devenit evidentă în ultimele luni când mulţi tineri nu au putut merge la şcoli, universităţi sau alte instituţii de pregătire din cauza măsurilor de izolare asociate cu pandemia de COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending