Connect with us

ROMÂNIA

Eurobarometru: Trei sferturi dintre români cred că Planul de 30 de miliarde de euro pentru redresare și reziliență va reface economia

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Datele publicate în ultimul eurobarometru arată că pandemia de COVID-19 a întărit convingerea cetățenilor că Uniunea Europeană este cadrul potrivit pentru a dezvolta soluții eficiente pentru combaterea COVID-19 și a efectelor sale. Astfel, trei sferturi dintre români cred că Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 30 de miliarde de euro, va reface economia în urma efectelor negative produse de pandemie.

La finalul anului 2020, mai mulți respondenți au considerat că lucrurile merg într-o direcție bună la nivelul UE în comparație cu propria țară. În plus, aproape trei din patru respondenți la nivel european (72%) consideră că planul de redresare al UE ar permite economiei țării lor să își revină mai rapid în urma efectelor negative ale pandemiei de coronavirus, se arată în fișa de țară, remisă Calea Europeană.

Reamintim că Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro și din care România va beneficia de 30,44 miliarde de euro în următorii ani.

Membrii Parlamentului European au dat undă verde, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri, acordului negociat în numele legislativului european de doi eurodeputați români – Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) și Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și eurodeputatul spaniol Eider Gardiazabal Rubial (S&D).

Liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, Dacian Cioloș, a salutat miercuri adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), un “instrument financiar istoric” din care “România poate atrage peste 30 de miliarde de euro”.

De asemenea, Dragoș Pîslaru, coraportor al Parlamentului European pe acest dosar, și Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din partea USR PLUS, vor lucra împreună pentru a aduce aceste fonduri în România. 

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a menționat pentru Calea Europeană într-o dezbatere privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, că va lucra împreună cu miniștrii de linie și își propune să trimită Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la începutul lunii martie, mai exact în prima săptămână: „Ambiția noastră este să trimitem proiectul final în prima săptămână a lunii martie.”

Urmăriți întreaga dezbatere aici.

Planul de Relansare și Reziliență a fost subiectul principal de pe agenda primei vizite externe a premierului Florin Cîțu la Bruxelles. 

Prim-ministrul României, Florin Cîţu, a avut joi mai multe întrevederi cu o serie de înalți oficiali ai Comisiei Europene, respectiv cu Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Pactul Ecologic European, cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o Europă pregătită pentru era digitală, precum și cu Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, în cadrul vizitei efectuate la Bruxelles, majoritatea discuțiilor vizând pregătirea Planului Național de Redresare și Reziliență prin care România va avea la dispoziție 30,44 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro semnat vineri de Parlamentul European și Consiliul UE.

În timp ce echipa de guvernare lucrează la Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), liderul PSD Marcel Ciolacu face apel la consens politic pentru realizarea unui ”plan cu adevărat de redresare și reziliență”.


Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021. Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Published

on

© EU Climate Action/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat marți raportul pe 2021 privind Starea Uniunii Energetice, în care face bilanțul progreselor înregistrate de UE în ceea ce privește tranziția către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea „Pactul verde european”, potrivit unui comunicat. 

Potrivit raportului, deși există o serie de tendințe încurajatoare, vor fi necesare eforturi mai mari pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % și de realizare a neutralității climatice până în 2050, iar datele vor trebui analizate cu atenție anul viitor pentru a identifica tendințele post-COVID-19 pe termen mai lung.

Mai mult, raportul arată că sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie electrică în UE în 2020, generând 38% din electricitate, față de 37% pentru combustibilii fosili Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să stabilească o dată de eliminare treptată, iar 4 iau în considerare posibile termene.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Comparativ cu 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut în 2020 cu aproape 10 %, o scădere fără precedent a emisiilor ca urmarea a pandemiei de COVID-19, care a dus la o reducere globală a emisiilor de 31 %, comparativ cu 1990.

În 2019, poluarea atmosferică era încă responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în UE, variațiile regionale reflectând adesea modelele de consum de energie, cum ar fi utilizarea cărbunelui sau a biomasei pentru încălzirea casnică. Efectul poluării atmosferice asupra sănătății urmează același model regional ca și în cazul expunerii la poluarea aerului cu particule fine, unde, în 2018, cele mai mari expuneri ale populației au fost în mai multe state membre ale UE, în principal în Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Polonia și România. 

Citiți și: Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9%, iar consumul final de energie cu 0,6%. Cu toate acestea, ambele cifre se situează peste traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2030, iar eforturile trebuie să continue pentru a aborda această problemă la nivelul statelor membre și al UE.

Subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, din cauza consumului de energie mai mic în general. Subvențiile pentru energia regenerabilă și pentru eficiența energetică au crescut în 2020.

Raportul din acest an este publicat, de asemenea, în contextul unei creșteri bruște a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la gaze. Deși se așteaptă ca această situație să fie temporară, ea pune în evidență dependența UE de importurile de energie, care a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, și importanța tranziției către o energie curată pentru a spori securitatea energetică a UE.

Conform celor mai recente date, sărăcia energetică afectează până la 31 de milioane de persoane din UE, iar această problemă va rămâne în centrul atenției în contextul provocărilor economice cauzate de COVID-19 și a situației actuale a prețurilor. 

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Tot în acest sens, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

De asemenea, raportul privind Starea Uniunii Energetice analizează modul în care politicile energetice și climatice au fost afectate de pandemia de COVID-19 în ultimul an și prezintă progresele legislative substanțiale înregistrate în continuarea eforturilor de decarbonizare ale UE. Raportul ia act de eforturile politice pentru a se asigura că programele de redresare post-COVID-19 cuprind mai mult ca niciodată obiective în materie de climă și energie.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: Româncele de peste 50 ani, printre femeile din UE care au beneficiat cel mai puțin de screening împotriva cancerului mamar

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Româncele de peste 50 ani au fost în ultimii doi ani printre femeile din UE care au beneficiat cel mai puțin de screening împotriva cancerului mamar, arată datele publicate pe 25 octombrie de Eurostat. 

În 2019, două treimi (66%) dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani din UE au declarat că au beneficiat de o mamografie (examinare a sânilor cu raze X) în ultimii doi ani, potrivit sondajului European Health Interview Survey (EHIS).

La nivel național, Suedia (95%), Finlanda (92%), Danemarca (82%), Portugalia (81%), Luxemburg și Țările de Jos (ambele cu 78%) au înregistrat cea mai mare pondere de femei din această grupă de vârstă care au beneficiat de o mamografie în perioada respectivă.

În schimb, mai puțin de jumătate dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani au beneficiat de un astfel de examen în acest interval de timp în România (9%), Bulgaria (36%), Estonia (44%) și Letonia (49%).

Organiațiza Europeană a Cancerului (ECO) a tras un semnal de alarmă într-un raport din luna mai care a arătat că un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate în Europa din cauza pandemiei de COVID-19.

Studiul precizează că aproximativ 100 de milioane de teste de screening pentru cancer nu au fost efectuate în Europa în timpul pandemiei, ceea ce a dus la diagnosticarea în stadii mai avansate și la scăderea supraviețuirii. Testul de screening fiind primul pas și unul dintre cele mai importante instrumente în prevenirea cancerului.

De asemenea, una din două persoane cu simptome potențiale de cancer nu a fost direcționată de urgență pentru diagnosticare, iar 1 din 5 pacienți cu cancer din Europa nu primește încă tratamentul chirurgical sau chimioterapeutic de care are nevoie.

După 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis l-a eliberat din funcție pe consilierul pentru afaceri europene Leonard Orban în vederea pensionării și l-a decorat pentru “susținerea proiectului european al României”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a semnat marți decretul de eliberare la cerere din funcția de consilier prezidențial a domnului Leonard Orban, la data de 1 noiembrie 2021, în vederea pensionării, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru excepționala carieră profesională, pentru contribuţia avută la susținerea proiectului european al României şi pentru implicarea în modernizarea şi eficientizarea Administrației Prezidențiale, președintele României a decis conferirea Ordinului Național „Steaua României” în grad de Cavaler domnului Leonard Orban.

Leonard Orban (n. 1961) este absolvent al Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii din Braşov şi al Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. În prezent, este profesor asociat în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti.

Între mai 2001 şi aprilie 2005, Leonard Orban a fost negociator adjunct şi, ulterior, negociator şef cu Uniunea Europeană. Este semnatar al Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană (25 aprilie 2005, Luxemburg). A fost secretar de stat în cadrul Ministerului Integrării Europene, în perioada decembrie 2004 – decembrie 2006.

În ianuarie 2007, Leonard Orban a devenit primul comisar român. Între ianuarie 2007 şi februarie 2010 a îndeplinit funcţia de membru al Comisiei Europene, responsabil pentru domeniul multilingvismului. În perioada 2010 – septembrie 2011, Leonard Orban a fost consilier prezidenţial pentru Afaceri europene în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Între septembrie 2011 şi decembrie 2012, a fost ministrul Afacerilor europene, responsabil cu domeniul afacerilor europene şi al fondurilor europene. Este autor a numeroase articole şi studii publicate atât în presa românească, cât şi în cea internaţională, privind afacerile europene şi domeniul multilingvismului. În 2002 a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler, pentru contribuţia adusă la aderarea României la NATO.

Leonard Orban a fost numit consilier prezidențial pentru afaceri europene al președintelui Klaus Iohannis la data de 14 ianuarie 2015.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA3 mins ago

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

ROMÂNIA8 mins ago

Eurostat: Româncele de peste 50 ani, printre femeile din UE care au beneficiat cel mai puțin de screening împotriva cancerului mamar

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI27 mins ago

Marian-Jean Marinescu critică rezoluția Parlamentului European privind Strategia “De la fermă la consumator”: Impune fermierilor numeroase restricții. Nu ne dorim o criză alimentară

Dan Motreanu35 mins ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Comisia Europeană trebuie să îmbunătățească legislația privind calitatea vieții animalelor de fermă

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisarul european pentru piața internă apreciază că Brexitul este ”o catastrofă” pentru Regatul Unit: Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, la pompele de benzină

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană investește 1,5 miliarde de euro în proiecte inovatoare în domeniul tehnologiilor curate pentru a stimula tranziția verde a Europei

GENERAL2 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis l-a eliberat din funcție pe consilierul pentru afaceri europene Leonard Orban în vederea pensionării și l-a decorat pentru “susținerea proiectului european al României”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

SUA vor înființa un departament și un post de emisar însărcinați cu securitatea cibernetică: Consolidăm politica externă în fața ”provocărilor secolului XXI”

U.E.3 hours ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

GENERAL2 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA21 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA23 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending