Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

I congratulate President @JoeBiden on his #InaugurationDay. A strong #NATO is good for both North America & Europe, as none of us can tackle the challenges we face alone. Today is the start of a new chapter & I look forward to our close cooperation! https://t.co/cUB90k7XaW

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 20, 2021

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

I wish President @JoeBiden & Vice President @KamalaHarris my very best, as they strive to heal their country & lead the American people out of the pandemic.

It’s time to bring back conviction & common sense and rejuvenate our EU-US relationship. 🇪🇺🇺🇸#Inauguration2021 pic.twitter.com/ZiINGvGgtk

— Charles Michel (@eucopresident) January 20, 2021

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

Congratulations to President Biden and Vice President Harris! The world needs a strong relationship between Europe and the United States.

We look forward to working together for democracy and the common good. #InaugurationDay pic.twitter.com/ggjW6dJEBn

— David Sassoli (@EP_President) January 20, 2021

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Congratulations @JoeBiden on being sworn in as President of the United States and @KamalaHarris – the first woman Vice-President of the US!

Thank you for the inspiring inaugural address and for the offer to cooperate.

Europe is ready for a fresh start.#InaugurationDay pic.twitter.com/Re7vaoUlHS

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 20, 2021

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

“Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

În ciuda eforturilor depuse de Uniunea Europeană, țările din Balcanii de Vest vor mai avea de așteptat până când vor primi vaccinuri anti COVID-19 furnizate de blocul comunitar, potrivit informațiilor oferite de vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas (PPE), în cadrul unei conferințe de prese, relatează Agerpres.

„Nu banii sunt problema, problema este disponibilitatea dozelor de vaccin anti-COVID-19″, a declarat Schinas într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles pe tema strategiei de vaccinare a UE.

Răspunzând întrebării unui reporter pe tema campaniei de vaccinare pentru Balcanii de Vest, Schinas a menţionat că asistenţa financiară este disponibilă: „Situaţia în care ne aflăm necesită răbdare, încă câteva săptămâni. Problema o reprezintă disponibilitatea vaccinurilor. Nu sunt suficiente doze de vaccin pe piaţă, nici măcar pe bani”, a explicat Schinas.

Citiți și: COVID-19 : UE contribuie cu 500 de milioane EUR la inițiativa COVAX pentru furnizarea unui miliard de doze de vaccin pentru țările cu venituri mici și medii

Accesul corect și echitabil la un vaccin eficace împotriva COVID-19, indiferent de venit, pentru milioane de persoane din Africa, Asia, zona Caraibilor și Pacific, precum și din vecinătatea estică și sudică a Europei, este posibil datorită unui nou sprijin financiar european în valoare de 500 de milioane EUR pentru inițiativa globală COVAX pentru vaccinuri, informează un comunicat.

Răspunsul UE urmează o abordare de echipă (Echipa Europa), care combină resurse din partea UE, a statelor sale membre și a instituțiilor financiare (printre care Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) pentru a sprijini fiecare țară parteneră. Fondurile sunt utilizate pentru a acoperi intervențiile în situații de urgență și nevoile umanitare aferente, pentru a consolida sănătatea, serviciile de alimentare cu apă, serviciile de salubrizare și alimentația și pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei provocate de coronavirus în întreaga lume.

Comisia Europeană a prezentat marți o nouă strategie menită să impulsioneze deschiderea, solidaritatea și reziliența sistemului economic și financiar al UE pentru anii următori.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, scopul strategiei este consolidarea capacității Europei de a juca un rol primordial în guvernanța economică mondială, protejând totodată Uniunea Europeană împotriva practicilor neloiale și abuzive.

Aceasta merge mână în mână cu angajamentul asumat de UE față de o economie globală mai rezilientă și mai deschisă, față de buna funcționare a piețelor financiare internaționale și față de sistemul multilateral bazat pe norme.

Această abordare propusă se bazează pe trei piloni, care se consolidează reciproc:

A. Consolidarea rolului internațional al monedei euro prin inițierea unor dialoguri cu țările terțe partenere vizând promovarea utilizării monedei euro, prin sprijinirea dezvoltării unor instrumente și a unor indici de referință exprimați în euro și prin promovarea statutului acesteia ca monedă internațională de referință în sectoarele energiei și produselor de bază, inclusiv pentru purtătorii de energie emergenți, cum ar fi hidrogenul.

Emiterea de obligațiuni de înaltă calitate exprimate în euro în cadrul NextGenerationEU va conferi piețelor de capital ale UE și mai multă profunzime și lichiditate în următorii ani, care vor deveni astfel, alături de moneda euro, mai atractive pentru investitori.

Promovarea finanțării durabile reprezintă, de asemenea, o oportunitate de a transforma piețele financiare ale UE într-o platformă globală de ”finanțare verde”, consolidând statutul monedei euro ca monedă implicită pentru produsele financiare durabile.

În acest context, Comisia va depune eforturi pentru a promova utilizarea obligațiunilor ecologice ca instrumente de finanțare a investițiilor în domeniul energiei, necesare pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de energie și climă pentru 2030. Un procentaj de 30 % din totalul obligațiunilor pe care Comisia le va emite în cadrul NextGenerationEU va fi sub formă de obligațiuni ecologice.

Comisia va căuta, de asemenea, posibilități de extindere a rolului schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru a-și maximiza rezultatele în materie de mediu și pentru a sprijini activitatea de comercializare a ETS în UE.

Pe lângă acestea, Comisia va continua să sprijine și activitatea Băncii Centrale Europene (BCE) referitoare la o eventuală introducere a unei monede euro digitale, care să vină în completarea numerarului.

B. Dezvoltarea în continuare a infrastructurilor pieței financiare a UE și îmbunătățirea rezilienței acestora, inclusiv în ceea ce privește aplicarea extrateritorială a sancțiunilor de către țările terțe.

Comisia, în cooperare cu BCE și cu autoritățile europene de supraveghere (AES), va colabora cu societățile de infrastructură de pe piața financiară pentru a efectua o analiză aprofundată a vulnerabilităților acestora în ceea ce privește aplicarea extrateritorială ilegală a unor măsuri unilaterale de către țările terțe și pentru a lua măsuri în vederea remedierii acestor vulnerabilități.

Comisia va institui, de asemenea, un grup de lucru care va evalua eventualele chestiuni tehnice legate de transferul către contrapărți centrale situate în UE a contractelor financiare exprimate în euro sau în alte monede ale UE compensate în afara UE.

În plus, Comisia va examina modalitățile prin care se poate asigura fluxul neîntrerupt de servicii financiare esențiale, inclusiv de plăți, cu entități sau persoane din UE care fac obiectul aplicării extrateritoriale a unor sancțiuni unilaterale aferente țărilor terțe.

C. Promovarea în continuare a punerii în aplicare și a executării uniforme a sancțiunilor impuse de UE. Anul acesta, Comisia va dezvolta o bază de date – Registrul consacrat schimburilor de informații privind sancțiunile – pentru a asigura eficacitatea raportării și a schimburilor de informații între statele membre și Comisie cu privire la punerea în aplicare și la executarea sancțiunilor.

Comisia va colabora cu statele membre pentru a stabili un punct unic de contact pentru aspectele cu dimensiune transfrontalieră legate de asigurarea respectării normelor și de punerea în aplicare a sancțiunilor.

Comisia se va asigura, de asemenea, că fondurile UE acordate țărilor terțe și organizațiilor internaționale nu sunt utilizate încălcându-se sancțiunile UE.

Având în vedere că monitorizarea armonizată a sancțiunilor UE este un aspect important, Comisia va institui un sistem specific care va permite raportarea anonimă a eludării sancțiunilor, inclusiv avertizarea în interes public.

Această strategie este în concordanță cu proiectul ambițios al președintei von der Leyen de a avea o Comisie geopolitică și vine în urma Comunicării Comisiei din mai 2020 intitulată ”Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație”.

Strategia se bazează pe Comunicarea din 2018 privind rolul internațional al monedei euro, care a pus un accent puternic pe consolidarea și aprofundarea uniunii economice și monetare (UEM).

O uniune economică și monetară rezilientă reprezintă elementul central al unei monede stabile. Strategia ține cont, de asemenea, de planul de redresare fără precedent – „Next Generation EU” – pe care UE l-a adoptat pentru a combate pandemia de COVID-19 și pentru a ajuta economiile Europei să se redreseze și să adopte transformările ecologice și digitale.