Cancelarul german Angela Merkel i-a felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru învestirea lor în funcție, salutând debutul unui “nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane”.

“Transmit calde felicitări cu ocazia inaugurării președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris, o adevărată sărbătoare a democrației americane. Aștept cu nerăbdare un nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane“, a spus Merkel, conform unui mesaj pe Twitter al purtătorului său de cuvânt.

Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.

Chancellor #Merkel: “Warmest congratulations on your inauguration, @POTUS Joe Biden and @VP Kamala Harris – a true celebration of American democracy. I look forward to a new chapter of German-American friendship and cooperation.” #InaugurationDay

— Steffen Seibert (@RegSprecher) January 20, 2021

De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

Anterior inaugurării lui Biden, Parlamentul European a consacrat relației transatlantice o dezbatere în plen, în cadrul căreia președintele Consiliului European Charles Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an. Separat, șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a specificat că noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

“Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) pentru a sprijini această categorie de cetățeni în timpul pandemiei COVID-19, a transmis eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), miercuri, din Parlamentul European, cu prilejul unei dezbateri privind introducerea unor măsuri sociale specifice pentru gestionarea crizei de sănătate. 

În mai 2020, Comisia a propus noi modificări ale Regulamentului privind dispozițiile comune și ale Regulamentului FEAD, ca răspuns la epidemia de COVID-19 și la nevoile tot mai mari. Aceste modificări măresc fondurile disponibile pentru FEAD în anii 2020, 2021 și 2022, ca parte a majorării resurselor alocate politicii de coeziune în cadrul bugetului UE pentru perioada 2014-2020.

În aprilie 2020, Comisia luase deja inițiativa de a modifica FEAD, ca parte a pachetului de măsuri intitulat Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII+). Respectivul pachet a acordat mai multă flexibilitate și lichiditate statelor membre.

„Renew Europe a sprijinit propunerea Comisiei și a contribuit substanțial la dezbateri. Suntem mulțumiți de această majorare a sumelor care vor merge către persoanele care au atât de multă nevoie de ajutor în aceste zile negre de pandemie. În România, FEAD se implementează prin Programul Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. Pentru acești oameni aflați în dificultate, procentul de 3% cu care majorăm finanțarea poate face diferența între viață și moarte”, a transmis eurodeputatul român. 

În acest context, Dragoș Pîslaru a precizat că este important ca statele membre să facă acum două lucruri: să profite la maxim de această oportunitate, dar și să se asigure că sursa acestor finanțări este comunicată corespunzător.

„Banii trebuie să se transforme în alimente și în materiale vitale pentru oamenii care nu și le permit. Distribuite eficient, amplu, folosind toate mijloacele necesare în toate regiunile, în special în cele mai dificile sau îndepărtate. Utilizarea acestei majorări este voluntară, într-adevăr, dar eu cred ca statele membre ar trebui să profite de ea.  Nu în ultimul rând, acest program trebuie comunicat mai bine; este un răspuns direct, european, de solidaritate la suferința celor vulnerabili. Este un argument pentru o Europă mai puternică și cu prerogative crescute”, a mai spus eurodeputatul Renew Europe. 

Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) sprijină acțiunile statelor membre menite să ofere alimente și/sau asistență materială de bază celor mai sărace categorii ale populației. În afară de alimente, asistența acordată include îmbrăcăminte și alte articole esențiale pentru uz personal, de exemplu, încălțăminte, săpunuri și șampon.

De asemenea, asistența materială trebuie să meargă mână în mână cu măsurile de incluziune socială, în special cu serviciile de consiliere și sprijin care își propun să ajute persoanele afectate să iasă din sărăcie.

Autoritățile naționale pot sprijini, de asemenea, acordarea de asistență nematerială celor mai defavorizate persoane, pentru a le ajuta să se integreze mai bine în societate.

FEAD va ajuta persoanele defavorizate să facă primii pași pentru a scăpa de sărăcie și excluziune socială.

Fondul va contribui la satisfacerea celor mai elementare nevoi ale acestor persoane, o condiție esențială pentru a le permite să obțină un loc de muncă sau să urmeze un curs de formare, precum cele sprijinite prin Fondul Social European (FSE).

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a discutat miercuri cu ministrul sloven al Educației, Simona Kustec, despre necesitatea unei strategii care să crească prezența cercetătorilor din țările central și est-europene în programul de cercetare Orizont Europa.

Discuțiile au avut loc în contextul în care Slovenia va prelua la mijlocul acestui an, de la Portugalia, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

”Despre activitatea Comisiei ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European, și pregătirea din timp a dosarelor legislative din al doilea semestru al anului 2021, când Președinția UE va fi preluată de Slovenia, am discutat astăzi cu ministrul sloven al Educației, prof. Simona Kustec. O altă temă importantă pe care am dezbătut-o cu doamna ministru a fost necesitatea unei strategii care să crească prezența cercetătorilor din țările Central și Est europene la Programul de Cercetare Orizont Europa”, a precizat Cristian Bușoi într-un mesaj pe Facebook.

Programul Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare al UE până în prezent,  va introduce o serie de caracteristici noi față de predecesorul sau programul Orizont 2020, pentru a continua să aducă o schimbare reală în viața cetățenilor și a societății în ansamblu.

Orizont Europa este o parte esențială a punerii în aplicare a „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare — șansa Europei de a-și modela viitorul”.

Această agendă, discutată în cadrul reuniunii liderilor UE de la Sofia din mai 2019, a evidențiat măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea Europei la nivel mondial.

Regulamentul privind programul Orizont Europa, propus de Comisie în iunie 2018, instituie programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027. Acesta stabilește obiectivele, bugetul, formele de finanțare din partea UE și normele pentru furnizarea unei astfel de finanțări în domeniul cercetării și inovării.

Decizia privind programul specific de punere în aplicare a programului Orizont Europa, propusă tot de Comisie în iunie 2018 ca parte a pachetului Orizont Europa, stabilește obiectivele operaționale și tipurile de activități avute în vedere pentru punerea în aplicare a programului Orizont Europa.