Eurodeputata PSD Gabriela Firea a reitat, printr-o postare pe Facebook, că România își merită pe deplin locul în spațiul Schengen, subliniind că este inadmisibil ca românii să fie opriți la granițele Europei, la 13 ani de la îndeplinirea cerințelor necesare aderării. Totodată, ea a transmis „apelul clar al eurodeputaților români, în numele tuturor românilor care contribuie zilnic la succesul economic al Uniunii Europene”, pentru aderarea completă la spațiul Schengen.

„De 13 ani românii așteaptă să se bucure, la fel ca ceilalți cetățeni europeni, de dreptul fundamental la libera circulație în spațiul Schengen. Din anul 2011, au fost îndeplinite toate cerințele legate de securitatea frontierelor, cooperarea cu agențiile europene, modernizarea infrastructurii”, a scris Gabriela Firea.

În contextul unei dezbateri în Parlamentul European cu privire la reintroducerea controalelor la frontierele unor state europene, Firea a criticat blocajul întâmpinat de România din partea unui singur stat membru, făcând un apel pentru respectarea dreptului la libera circulație.

„Este inadmisibil că aderarea României la spațiul Schengen a fost folosită ca subiect de campanie electorală internă”, a reamintit eurodeputatua social-democrată. „A venit momentul să oprim această discriminare revoltătoare care afectează milioane de români! Libera circulație este un drept, nu un privilegiu,” a subliniat ea.

Gabriela Firea a mai precizat că președinția ungară la Consiliul UE a anunțat că subiectul aderării României și Bulgariei la Schengen va fi discutat joi,  în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg.

Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă a salutat hotărârea CJUE prin care instanța UE a dat câștig de cauză României, anulând prevederea din Pachetul Mobilitate I care a impus operatorilor de transport rutier să asigure la fiecare 8 săptămâni întoarcerea vehiculului la centrul operațional din statul membru de stabilire.

„România a obținut un succes remarcabil la CJUE, prin anularea parțială a unor prevederi din Pachetul de Mobilitate 1. Faptul că transportatorii români nu vor mai fi obligați să întoarcă vehiculele de transport rutier în țară o dată la 8 săptămâni este o realizare importantă pentru industrie și pentru drepturile șoferilor români”, a scris Gheorghe Falcă, pe Facebook.

Potrivit eurodeputatului, această victorie vine în urma unor eforturi susținute.  „Eu, în calitate de europarlamentar, alături de toți colegii români, ne-am implicat activ în promovarea poziției României la nivel european. Ne-am asumat apărarea intereselor transportatorilor noștri și am insistat pe corectitudine și echitate în reglementările din domeniu”, a subliniat Gheorghe Falcă.

El a amintit că, de-a lungul procesului, a lucrat intens la acest dosar în Parlamentul European, colaborând îndeaproape cu colegii români pentru a susține drepturile șoferilor români și pentru a se asigura că vocea României este auzită.

„Implicarea noastră a fost esențială pentru a promova o poziție fermă și pentru a contracara măsurile care ar fi afectat transportatorii români. Nu trebuie uitat că decizia de a contesta prevederile din Pachetul de Mobilitate 1 a fost luată de guvernul condus de PNL, prin trei acțiuni depuse la 23 octombrie 2020. Astăzi, după 4 ani, rezultatele acestui demers demonstrează că România poate să își apere cu succes interesele la nivel european, atunci când este reprezentată de oameni cu pregătire, curaj și determinare de a apăra drepturile cetățenilor săi”, a conchis Gheorghe Falcă.

Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și negociator- șef pentru bugetul UE pentru 2025, a discutat cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, despre ”competitivitatea noastră, implementarea planurilor de redresare și corectarea deficitelor”.

”Urmează o perioadă în care economia va fi principalul subiect de interes la nivel european atât pentru a susține nivelul de trai și reziliența societății cât și în ceea ce înseamnă provocările noastre globale. Am discutat despre competitivitatea noastră, implementarea planurilor de redresare și corectarea deficitelor cu comisarul european pentru economie, fostul premier italian, Paolo Gentiloni”, a anunțat Negrescu, responsabil al Grupului Social-Democraților Europeni pentru monitorizarea implementării PNRR-urilor statelor UE,  într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a dezvăluit că ”urmează, până la finalul acestei luni, să prezinte un plan pentru îndeplinirea țintelor de deficit ce va viza atât dezvoltarea investițiilor cât și realizarea reformele prevăzute în PNRR”.

Planul pe șapte ani trebuie aprobat în luna noiembrie, conform explicațiilor oferite de negociatorul-șef pentru bugetul UE pentru 2025.

”În prezent, mai multe state europene desfăşoară această procedură normală de lucru cu privire la traiectoria de ieșire din deficitul excesiv”, a amintit Victor Negrescu.

Recent, Franța anunța că prelungește cu doi ani, până în 2029, orizontul de timp pentru a-și alinia deficitul public la regulile UE. 

Conform declarațiilor premierului susținute în urma unei întâlniri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ce a avut loc la mijlocul lunii august, România ar urma să propună brațului executiv al Uniunii Europene un plan pe șapte ani pentru a ajunge la un deficit de 3% din PIB, în conformitate cu prevederile din tratate.

Marcel Ciolacu dezvăluia la mijlocul lunii septembrie că acest plan nu va cuprinde taxe noi și a explicat de ce este nevoie de șapte ani pentru a ne încadra în țintele stabilite de UE. Și în anii următori, 2025 și 2026, ”vor fi cele mai mari investiții”, motiva premierul, dublat de mesajele ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, care argumenta că România realizează deficit pe investiții.

Posibilitatea de a distribui eforturile de ajutare a deficitului bugetar și datoriei publice pe o perioadă mai lungă de timp apare în urma deciziei țărilor membre de la finalul lunii aprilie, când acestea au adoptat reformele normelor bugetare.

Consiliul UE a menținut valorile maxime în cazul deficitului și datoriei publice, dar a oferit statelor membre șansa de a implementa planul bugetar structural în 4-5 ani, cu opțiunea de prelungire de până la șapte ani, dacă se angajează să efectueze anumite reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere, sprijină sustenabilitatea finanțelor publice și abordează prioritățile comune ale UE.

Flexibilitatea aceasta reprezintă o dovadă a conștientizării din partea Uniunii Europene că țările membre au nevoie de mai mult timp pentru a-și reveni în urma crizelor-evantai generate de pandemia de COVID-19 și de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.