Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputații Alianței 2020 USR PLUS au fost desemnați membri în 13 delegații interparlamentare, care vor menține dialogul între Parlamentul European și statele din întreaga lume

Published

on

© Vlad Botoș Facebook

Eurodeputații Alianței 2020 USR PLUS au fost desemnați ieri, 17 iulie, membri în 13 delegații interparlamentare. Aceste delegații au rolul de a menține dialogul între  Parlamentul European și statele sau organizațiile din întreaga lume, se arată în postarea de pe pagina de Facebook a Alianței 2020 USR PLUS.

SUA: Nicu Ștefănuță și Dragoș Pîslaru
Moldova: Ramona Strugariu, Cristian Ghinea și Dacian Cioloș
 Japonia: Dragoș Pîslaru
China: Dragoș Tudorache 
Turcia: Ramona Strugariu
Albania: Vlad Botoș și Clotilde Armand
Bosnia Herțegovina și Kosovo: Dragoș Tudorache
Israel: Dragoș Tudorache
Africa de Sud: Dacian Cioloș
Muntenegru: Vlad Botoș
Armenia: Nicu Ștefănuță
Serbia: Clotilde Armand
Euronest: Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Ramona Strugariu și Nicu Ștefănuță


© European Parliament

“România a trecut prin momente dificile până să adere la UE pentru a fi europeni politic şi economic aşa cum suntem geografic. Încă nu am ajuns unde ne dorim, dar intrarea în UE ne-a adus mai aproape de tot ceea ce vrem noi să fim: o țară europeană, democrată şi prosperă. Este, ca urmare, normal şi firesc să-i înțelegem pe vecinii noştri balcanici şi să încercăm să-i ajutăm să fie integrați în Uniunea Europeană. În campania electorală am zis că vom face tot ce-mi stă în putință să întregim Europa și din această poziție voi putea face ce am promis”, spune Vlad Botoș, care va activa ca vicepreședinte al delegației cu Albania.


 

 

 


© European Parliament

“Vrem să ne asigurăm că toată forța politică pe care o avem în Parlamentul European se va reflecta în ajutorul de care Moldova are atâta nevoie pe drumul spre vest pe care a pornit odată cu instalarea noului guvern condus de Maia Sandu. Acesta este momentul Republicii Moldova și al cetățenilor ei de a-și confirma, cu sprijinul nostru, parcursul european și aderarea la UE”, declară Ramona Strugariu care va activa ca vicepreședinte al delegației cu Moldova.


 

 

 


© European Parliament

“România nu este doar o țară europeană, ea aparține și comunității transatlantice. De aceea, pentru mine este important să continuăm relația strategică solidă cu Statele Unite, atât bilateral, cât și în cadrul NATO. Securitatea, economia și modul nostru de viață depind de această importantă relație”, precizează Nicu Ștefănuță, eurodeputat al Alianței USR PLUS care va activa ca vicepreședinte al delegației interparlamentare cu SUA, Armenia și Euronest.


 

 

 

Mai multe informații despre cei 8 europarlamentari ai Alianței 2020 USR PLUS, aici.

Alianța 2020 USR PLUS face parte din grupul Renew Europe este condusă de Dacian Cioloș, care are primul mandat de deputat european. A fost comisar european pentru agricultură în 2010-2014 și prim-ministru. Grupul Renew Europe este format din 108 de europarlamentare, fiind al treilea cel mai mare grup politic. Citiți și: Este oficial: Dacian Cioloș, primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European. Fostul premier a fost ales președintele Renew Europe

Citiți și: Eurodeputații Alianței 2020 USR PLUS au anunțat în ce comisii din Parlamentul European vor activa

 

Dacian Cioloș a fost ales președinte al Grupului Renew Europe, al treilea ca număr de deputați în PE, cu reprezentanți din 23 de țări ale Uniunii Europene. Această poziție a președintelui PLUS este garanția că nevoile și aspirațiile cetățenilor români se vor afla pe agenda europeană la cel mai înalt nivel. Această funcție asigură reprezentarea noastră în conferința președinților de grupuri politice, structură de conducere care stabilește agenda Parlamentului European foarte influentă în luarea deciziilor din sistemul instituțional european. Dacian Cioloș va fi și membru al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI)

 

Cristian Ghinea, copreședinte al delegației USR PLUS, va fi membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) și al Comisiei pentru control bugetar (CONT) și membru supleant al Comisiei pentru afaceri constituționale (AFCO)

 

 

 

Dragos Pîslaru va fi membru al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) și membru supleant al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON)

 

 

 

Clotilde Armand va fi membră a Comisiei pentru buget (BUDG) și membru supleant al Comisiei pentru transport si turism (TRAN)

 

 

Dragoș Tudorache, copreședinte al delegației USR PLUS, va fi membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și membru supleant al Comisiei pentru afaceri externe (AFET) și al subcomisiei pentru securitate și apărare (SEDE). Dragoș Tudorache a fost în echipa de negociere a Parlamentului European care a stabilit prioritățile ce se vor afla pe masa viitorului președinte al Comisiei Europene .

Nicolae Ștefănuță va fi membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și al Comisiei pentru bugete (BUDG) și membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO)

 

 

 

Vlad Botoș va fi membru al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și membru supleant al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI)

 

 

Ramona Strugariu va fi membră a Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și membră supleantă a Comisiei pentru control bugetar (CONT) și a Comisiei pentru petiții (PETI)

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

PPE

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

Published

on

© Munich Security Conference

Cancelarul german Angela Merkel i-a felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru învestirea lor în funcție, salutând debutul unui “nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane”.

Transmit calde felicitări cu ocazia inaugurării președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris, o adevărată sărbătoare a democrației americane. Aștept cu nerăbdare un nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane“, a spus Merkel, conform unui mesaj pe Twitter al purtătorului său de cuvânt.

Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.

De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

Anterior inaugurării lui Biden, Parlamentul European a consacrat relației transatlantice o dezbatere în plen, în cadrul căreia președintele Consiliului European Charles Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an. Separat, șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a specificat că noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) pentru a sprijini această categorie de cetățeni în timpul pandemiei COVID-19, a transmis eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), miercuri, din Parlamentul European, cu prilejul unei dezbateri privind introducerea unor măsuri sociale specifice pentru gestionarea crizei de sănătate. 

În mai 2020, Comisia a propus noi modificări ale Regulamentului privind dispozițiile comune și ale Regulamentului FEAD, ca răspuns la epidemia de COVID-19 și la nevoile tot mai mari. Aceste modificări măresc fondurile disponibile pentru FEAD în anii 2020, 2021 și 2022, ca parte a majorării resurselor alocate politicii de coeziune în cadrul bugetului UE pentru perioada 2014-2020.

În aprilie 2020, Comisia luase deja inițiativa de a modifica FEAD, ca parte a pachetului de măsuri intitulat Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII+). Respectivul pachet a acordat mai multă flexibilitate și lichiditate statelor membre.

 

„Renew Europe a sprijinit propunerea Comisiei și a contribuit substanțial la dezbateri. Suntem mulțumiți de această majorare a sumelor care vor merge către persoanele care au atât de multă nevoie de ajutor în aceste zile negre de pandemie. În România, FEAD se implementează prin Programul Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. Pentru acești oameni aflați în dificultate, procentul de 3% cu care majorăm finanțarea poate face diferența între viață și moarte”, a transmis eurodeputatul român. 

În acest context, Dragoș Pîslaru a precizat că este important ca statele membre să facă acum două lucruri: să profite la maxim de această oportunitate, dar și să se asigure că sursa acestor finanțări este comunicată corespunzător.

Banii trebuie să se transforme în alimente și în materiale vitale pentru oamenii care nu și le permit. Distribuite eficient, amplu, folosind toate mijloacele necesare în toate regiunile, în special în cele mai dificile sau îndepărtate. Utilizarea acestei majorări este voluntară, într-adevăr, dar eu cred ca statele membre ar trebui să profite de ea.  Nu în ultimul rând, acest program trebuie comunicat mai bine; este un răspuns direct, european, de solidaritate la suferința celor vulnerabili. Este un argument pentru o Europă mai puternică și cu prerogative crescute”, a mai spus eurodeputatul Renew Europe. 

Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) sprijină acțiunile statelor membre menite să ofere alimente și/sau asistență materială de bază celor mai sărace categorii ale populației. În afară de alimente, asistența acordată include îmbrăcăminte și alte articole esențiale pentru uz personal, de exemplu, încălțăminte, săpunuri și șampon.

De asemenea, asistența materială trebuie să meargă mână în mână cu măsurile de incluziune socială, în special cu serviciile de consiliere și sprijin care își propun să ajute persoanele afectate să iasă din sărăcie.

Autoritățile naționale pot sprijini, de asemenea, acordarea de asistență nematerială celor mai defavorizate persoane, pentru a le ajuta să se integreze mai bine în societate.

FEAD va ajuta persoanele defavorizate să facă primii pași pentru a scăpa de sărăcie și excluziune socială.

Fondul va contribui la satisfacerea celor mai elementare nevoi ale acestor persoane, o condiție esențială pentru a le permite să obțină un loc de muncă sau să urmeze un curs de formare, precum cele sprijinite prin Fondul Social European (FSE).

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE, discuții cu ministrul sloven al educației despre dosarele legislative din timpul președinței Sloveniei la Consiliul UE, care va începe la 1 iulie 2021

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a discutat miercuri cu ministrul sloven al Educației, Simona Kustec, despre necesitatea unei strategii care să crească prezența cercetătorilor din țările central și est-europene în programul de cercetare Orizont Europa.

Discuțiile au avut loc în contextul în care Slovenia va prelua la mijlocul acestui an, de la Portugalia, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

”Despre activitatea Comisiei ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European, și pregătirea din timp a dosarelor legislative din al doilea semestru al anului 2021, când Președinția UE va fi preluată de Slovenia, am discutat astăzi cu ministrul sloven al Educației, prof. Simona Kustec. O altă temă importantă pe care am dezbătut-o cu doamna ministru a fost necesitatea unei strategii care să crească prezența cercetătorilor din țările Central și Est europene la Programul de Cercetare Orizont Europa”, a precizat Cristian Bușoi într-un mesaj pe Facebook.

Programul Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare al UE până în prezent,  va introduce o serie de caracteristici noi față de predecesorul sau programul Orizont 2020, pentru a continua să aducă o schimbare reală în viața cetățenilor și a societății în ansamblu.

Orizont Europa este o parte esențială a punerii în aplicare a „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare — șansa Europei de a-și modela viitorul”.

Această agendă, discutată în cadrul reuniunii liderilor UE de la Sofia din mai 2019, a evidențiat măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea Europei la nivel mondial.

Regulamentul privind programul Orizont Europa, propus de Comisie în iunie 2018, instituie programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027. Acesta stabilește obiectivele, bugetul, formele de finanțare din partea UE și normele pentru furnizarea unei astfel de finanțări în domeniul cercetării și inovării.

Decizia privind programul specific de punere în aplicare a programului Orizont Europa, propusă tot de Comisie în iunie 2018 ca parte a pachetului Orizont Europa, stabilește obiectivele operaționale și tipurile de activități avute în vedere pentru punerea în aplicare a programului Orizont Europa.

Continue Reading

Facebook

SUA6 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

SUA7 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

PPE9 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA9 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA12 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA13 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA13 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac18 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE19 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending