La finalul anului 2019, eurodeputata PSD Carmen Avram atrăgea atenția, printr-o interpelare către Comisia Europeană, asupra faptului că defrișările ilegale și masive din România amenință securitatea națională, devastează biodiversitatea și au consecințe asupra fiecărui aspect al vieții: inundații catastrofale care au distrus ferme și sate și au ucis oameni și animale. În răspunsul său la interpelare, fostul Comisar european responsabil pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, sublinia:

„Comisia este îngrijorată de numărul cazurilor de exploatare forestieră ilegală raportate, inclusiv în păduri seculare, cu atât mai mult cu cât în prezent UE își intensifică eforturile pentru a favoriza luarea unor măsuri la nivel global privind declinul biodiversității. În acest sens, Comisia continuă să investigheze aplicarea Regulamentului UE privind lemnul (EUTR) de către România. Înainte de a putea stabili dacă există sau nu o încălcare a normelor europene, sunt așteptate informații suplimentare din partea României cu privire la aplicarea EUTR. Comisia evaluează, de asemenea, conformitatea activităților de exploatare forestieră în siturile Natura 2000 cu Directiva privind habitatele și cu Directiva privind păsările. Evaluarea include utilizarea imaginilor din satelit (programul Copernicus). Dacă datele confirmă exploatarea forestieră ilegală, Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că este respectată legislația UE în materie de mediu.

În ceea ce privește cadrul juridic actual al UE privind protecția pădurilor, în UE 23,2 % din zona împădurită face parte din siturile Natura 2000 și, prin urmare, face obiectul Directivei privind habitatele și a Directivei privind păsările. Directiva privind habitatele impune, de asemenea, ca habitatele forestiere care figurează în acest act să fie menținute sau readuse la o stare de conservare corespunzătoare. Este posibil ca acest lucru să necesite acțiuni și în afara siturilor Natura 2000. Pentru restul de 76,8 %, nu există încă norme UE cu caracter obligatoriu privind gestionarea durabilă a pădurilor și biodiversitatea.”

Pornind de la constatarea foarte gravă a faptului că mai puțin de 24% din suprafețele împădurite din Europa, beneficiază de o formă de protecție legală la nivelul UE, dar și de contextul lansării noului Pact ecologic european, eurodeputata Carmen Avram a înaintat o nouă interpelare către executivul comunitar, la începutul acestui an: 

„În focul discuțiilor despre Pactul Ecologic European, nu trebuie să uităm că pădurile, care acoperă 30% din suprafața de uscat a Pământului și adăpostesc 80% din biodiversitatea sa terestră, sunt una dintre cele mai puternice arme de care dispunem pentru a combate schimbările climatice, care au devenit o urgență. Pe lângă faptul că ne oferă aerul pe care îl respirăm, ele „asigură mijloacele de subzistență și veniturile pentru aproximativ 25% din populația lumii”. Cu toate acestea, deși s-au depus eforturi concertate, politicile actuale nu asigură în suficientă măsură conservarea și exploatarea durabilă a pădurilor.

Chiar dacă reprezintă 43% din suprafața de uscat a UE , 76,8% dintre păduri nu intră sub incidența normelor obligatorii ale UE privind gestionarea durabilă a pădurilor, după cum a indicat chiar Comisia în răspunsul său la întrebarea anterioară cu solicitare de răspuns scris (E-002232/2019).

1. Ce va face Comisia pentru ca cele 76,8% din pădurile UE care nu intră în domeniul de aplicare al legislației obligatorii a UE să fie protejate de un set de standarde riguroase, la fel ca siturile Natura 2000? 

2. Cum va garanta că cele cinci priorități precizate în comunicarea de mai sus vor fi puse în practică?

3. Cum definește rolul Pactului Ecologic European în combaterea despăduririlor în întreaga UE?”

În răspunsul oferit de noul Comisar european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Virginijus Sinkevicius, se arată măsurile pe care noua Comisie le va întreprinde pentru protejarea pădurilor și a biodiversității, dar și mecanisme de control pentru informațiile privind acoperirea forestieră din Europa:

„1. Până în martie 2020, Comisia va prezenta, în cadrul Pactului Ecologic European, o nouă strategie în domeniul biodiversității pentru 2030. În acest context, are în vedere diverse opțiuni pentru a aborda lacunele juridice în materie de protecție a ecosistemelor, inclusiv a ecosistemelor forestiere, cu scopul de a reduce pierderea biodiversității și de a îmbunătăți reziliența ecosistemelor. 

2. Anexa 1 la Comunicarea privind intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial  prevede măsuri de punere în aplicare menite să atingă obiectivele stabilite. Comisia este deja implicată în punerea în aplicare a unor măsuri identificate în anexa 1. 

3. În UE, pădurile găzduiesc o mare parte a biodiversității, reprezintă un absorbant de carbon esențial pentru a atenua schimbările climatice și pentru a contribui la adaptarea la efectele aferente, printre altele prin regularizarea ciclului apei, prevenirea eroziunii solului și asigurarea protecției împotriva valurilor de căldură. Prin urmare, acestea vor fi un pilon esențial al Pactului Ecologic European pentru climă și biodiversitate. În acest context, sunt avute în vedere acțiuni privind refacerea ecosistemelor, inclusiv reîmpădurirea, atât în zonele Natura 2000, cât și în afara lor. Cu toate acestea, deși doar 23% din suprafața împădurită a UE face parte din rețeaua de situri protejate Natura 2000, normele de protecție a speciilor forestiere în baza directivelor privind păsările și habitatele se aplică deja în cazul tuturor pădurilor din UE. 

În viitor, sistemul european de informații în domeniul forestier (FISE) va contribui, de asemenea, la o mai bună înțelegere a informațiilor privind acoperirea forestieră din Europa și degradarea sa. FISE va fi lansat în mod public în cadrul Conferinței Internaționale privind Pădurile, organizată de Comisia Europeană în perioada 4-5 februarie 2020, la Bruxelles.”

Se arată în răspunsul oferit de Comisarul Sinkevicius la interpelarea eurodeputatei Carmen Avram.