Connect with us

Carmen Avram

Eurodeputații Daniel Buda, Dan Motreanu și Carmen Avram au solicitat Comisiei Europene măsuri de sprijin pentru producătorii români afectați de importurile de zahăr din Ucraina

Published

on

© colaj foto (European Union 2021-2022/ Source : EP)

Eurodeputații Daniel Buda, Dan Motreanu și Carmen Avram au solicitat Comisiei Europene printr-o scrisoare adresată comisarului pentru agricultură,  Janusz Wojciechowski, să adopte măsuri de sprijin pentru producătorii români afectați de importurile de zahăr din Ucraina fără a perturba piața internă.

”Alături de colegii mei, doamna Carmen Avram și domnul Dan Motreanu, am adresat o scrisoare Comisarului pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, în care ne-am exprimat profunda îngrijorare față de situația de pe piața zahărului alb și am solicitat acțiuni imediate pentru sprijinirea acestui sector. Considerăm că în contextul actual, este necesară o intervenție promptă și hotărâtă pentru a asigura stabilitatea și sustenabilitatea pieței zahărului alb din România”, a precizat Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, anunțând demersul comun alături de ceilalți eurodeputați care fac parte din comisia anterior amintită.

Buda a atras atenția că ”numărul fabricilor de zahăr din România s-a redus în mod semnificativ, iar tot mai mulți fermieri anunță că vor renunța definitiv la culturile de sfeclă de zahăr în urma eliminării cotelor de producție  și a importurilor masive de zahăr din Ucraina”.

Comisia Europeană a propus Consiliului și Parlamentului European prelungirea accesului nelimitat și fără taxe a produselor de origine ucraineană.

”O asemenea măsură poate genera efecte negative imediate și ireversibile asupra producătorilor de zahăr alb din România. Ucraina produce și exportă cantități importante de zahăr alb la prețuri reduse, existând de multe ori îndoieli asupra calității acestor produse. Fermierii din Ucraina nu au interdicție la folosirea  neonicotinoidelor, așa cum au fermierii din Uniunea Europeană.  Astfel, suntem puși în fața unei concurențe profund neloiale, ce poate duce rapid la încetarea totală a producției romanești de sfeclă de zahăr și a industriei de rafinare”, semnalează, la rândul său, Dan Motreanu.

Oficialii ucraineni au anunțat recent creșterea producției de zahăr din sfeclă cu 25%. Polonia, Ungaria și alte state membre ale UE și-au închis deja granițele pentru aceste produse. Până acum exporturile din Ucraina au fost îndreptate preponderent către România și Polonia (mai mult de 80%).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Carmen Avram

Eurodeputatul Carmen Avram, membru al Comisiei pentru Agricultură din PE, despre bugetul UE pe termen lung: A venit momentul să rediscutăm banii care se alocă agriculturii

Published

on

Eurodeputatul Carmen Avram (PSD, S&D), membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European consideră că pandemia de coronavirus a arătat, încă o dată, importanța Politicii Agricole Comune.

Într-o intervenție în cadrul evenimentului intitulat ”Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false”, organizat de Biroul Parlamentului European în România, Carmen Avram a subliniat că ”până la declanșarea acestei crize, agricultura devenise copilul vitreg al Uniunii Europene și toată lumea încerca să taie din fonduri și să reducă din subvențiile fermierilor mari. După declanșarea crizei s-a descoperit că suntem foarte dependenți de materie primă și de hrană”.

Întrebată care este posibilitatea ca, până la 1 ianuarie 2020 Uniunea Europeană să adopte un buget multianual, pe șapte ani, și un plan de redresare economică după criza COVID-19, europarlamentarul a subliniat că acest lucru este posibil cu condiția ca bugetul să respecte anumite condiții. ”Pentru mine, linia roșie este bugetul pentru agricultură. A venit momentul să rediscutăm banii care se alocă agriculturii. Pentru grupul din care fac parte, linia roșie este Green Deal, care ar putea deveni o oportunitate inclusiv pentru România ,dar este nevoie de o finanțare serioasă. Este un moment în care Green Deal este mai important ca oricând. Suma alocată. Urmează un buget al solidarității, însă este și un avertisment: dacă este un buget al solidarității, nu este și un cec în alb”, a mărturisit Carmen Avram. 

De altfel, Parlamentul European a votat săptămâna trecută, în cadrul unei sesiune plenare desfășurate la Bruxelles, o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene un pachet de redresare de 2.000 de miliarde de euro și prin care stabilește condițiile pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027 și a Planului european de redesare.

Astfel, europarlamentarii au solicitat ca Fondul de redresare să reprezintă un ”act adițional” la bugetul UE pe termen lung și nu poate fi utilizat drept argument pentru reducerea acestuia din urmă.

Făcând trimitere la eforturile întreprinse de Uniunea Europeană pentru a veni în sprijinul cetățenilor și în această prioadă de stricții impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului, Carmen Avram a dat drept exemplu culoarele verzi deschide de Comisia Europeană pentru a asigura fluxul continuu al mărfurilor în întreaga Uniune.

De asemenea, eurodeputatul român a amintit de sprijinul excepțional, de până la 5.000 de euro pentru fermieri și până la 50.000 de euro pentru IMM-urile din sectorul agroalimentar afectate de COVID-19, acordat de Comisia Europeană, bani care provin din fondurile neutilizate din cadrul programelor de dezvoltare rurală. 

În ceea ce privește planul franco-german pentru un răspuns european la criza COVID-19, prin care Emmanuel Macron și Angela Merkel propun un plan de relansare de 500 de miliarde de euro pentru a combate efectele economice ale pandemiei de coronavirus, Carmen Avram consideră că ”anunțul de ieri a fost făcut și pentru a trimite un semnal și a se reintroduce o idee a <<campionilor europeni>>, o fuziune între giganți pentru a face față competiției care vine din China.” 

”Ce mi se pare bine este că acest plan este rezultatul mai multor discuții cu statele membre, ceea ce ar putea să însemne că se apropie de sfârșit acest diferend și că se va merge în linie dreaptă cu acest sprijin financiar care ar putea să salveze Europa”, a mai spus europarlamentarul român. 

Biroul Parlamentului European în România a organizat marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19.

La webinar au participat trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe).

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false” a fost transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

Continue Reading

Carmen Avram

Coronavirus: Eurodeputatul Carmen Avram a cerut instituțiilor UE deblocarea de urgență a fondului de criză pentru România şi celelalte state afectate de epidemie

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Carmen Avram (PSD, S&D) a cerut instituțiilor UE deblocarea de urgență a fondului de criză pentru România şi celelalte state afectate de epidemie, informează aceasta, într-un mesaj pe Facebook. 

„Am cerut Comisiei, Parlamentului si Consiliului UE deblocarea de urgență a fondului de criză pentru România şi celelalte state afectate de epidemia cu coronavirus. În plus, am solicitat şi derogări de la actualele reguli, pentru a putea acorda ajutoare de stat către companiile lovite de criza actuală”, scrie eurodeputatul social-democrat.

Carmen Avram consideră că este „obligatoriu azi, la moment de cumpănă, să ne salvăm şi oamenii, şi locurile de muncă, şi economia” în condițiile în care „epidemia se dovedeşte a fi atât de agresivă, încât istoria noastră se va scrie în termenii de «înainte» şi după «coronavirus»”.

„Cetățenii noştri trebuie să se simtă protejați în ceea ce par a fi cele mai dificile vremuri din ultimii 75 de ani”, mai spune aceasta. 

Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), începând cu 10 martie au fost raportate 14 890 de cazuri în UE / SEE și Marea Britanie: Italia (9 172), Franța (1 412), Spania (1 204), Germania (1 139), Olanda (321), Regatul Unit (321), Suedia (248), Belgia (239), Norvegia (192), Austria (131), Danemarca (113), Grecia (84), Islanda (65), Cehia (40), Finlanda (40), Portugalia (39) , Irlanda (21), Polonia (17), România (17), Slovenia (16), Croația (12), Estonia (10), Ungaria (9), Letonia (6), Luxemburg (5), Slovacia (5) , Bulgaria (4), Malta (4), Cipru (2), Liechtenstein (1) și Lituania (1).

Începând cu 10 martie 2020, în UE / SEE și Marea Britanie au fost raportate 532 de decese: Italia (464), Franța (30), Spania (28), Regatul Unit (5), Olanda (3) și Germania (2) .

Continue Reading

Carmen Avram

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatei Carmen Avram cu privire la defrișările masive de păduri din România

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatei Carmen Avram (PSD, S&D) cu privire la defrișările masive de păduri din România, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

La finalul anului 2019, eurodeputata PSD Carmen Avram atrăgea atenția, printr-o interpelare către Comisia Europeană, asupra faptului că defrișările ilegale și masive din România amenință securitatea națională, devastează biodiversitatea și au consecințe asupra fiecărui aspect al vieții: inundații catastrofale care au distrus ferme și sate și au ucis oameni și animale. În răspunsul său la interpelare, fostul Comisar european responsabil pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, sublinia:

„Comisia este îngrijorată de numărul cazurilor de exploatare forestieră ilegală raportate, inclusiv în păduri seculare, cu atât mai mult cu cât în prezent UE își intensifică eforturile pentru a favoriza luarea unor măsuri la nivel global privind declinul biodiversității. În acest sens, Comisia continuă să investigheze aplicarea Regulamentului UE privind lemnul (EUTR) de către România. Înainte de a putea stabili dacă există sau nu o încălcare a normelor europene, sunt așteptate informații suplimentare din partea României cu privire la aplicarea EUTR. Comisia evaluează, de asemenea, conformitatea activităților de exploatare forestieră în siturile Natura 2000 cu Directiva privind habitatele și cu Directiva privind păsările. Evaluarea include utilizarea imaginilor din satelit (programul Copernicus). Dacă datele confirmă exploatarea forestieră ilegală, Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că este respectată legislația UE în materie de mediu.

În ceea ce privește cadrul juridic actual al UE privind protecția pădurilor, în UE 23,2 % din zona împădurită face parte din siturile Natura 2000 și, prin urmare, face obiectul Directivei privind habitatele și a Directivei privind păsările. Directiva privind habitatele impune, de asemenea, ca habitatele forestiere care figurează în acest act să fie menținute sau readuse la o stare de conservare corespunzătoare. Este posibil ca acest lucru să necesite acțiuni și în afara siturilor Natura 2000. Pentru restul de 76,8 %, nu există încă norme UE cu caracter obligatoriu privind gestionarea durabilă a pădurilor și biodiversitatea.

Aproximativ 76% din pădurile din Europa nu se află sub niciun fel de protecție la nivelul UE

Pornind de la constatarea foarte gravă a faptului că mai puțin de 24% din suprafețele împădurite din Europa, beneficiază de o formă de protecție legală la nivelul UE, dar și de contextul lansării noului Pact ecologic european, eurodeputata Carmen Avram a înaintat o nouă interpelare către executivul comunitar, la începutul acestui an: 

„În focul discuțiilor despre Pactul Ecologic European, nu trebuie să uităm că pădurile, care acoperă 30% din suprafața de uscat a Pământului și adăpostesc 80% din biodiversitatea sa terestră, sunt una dintre cele mai puternice arme de care dispunem pentru a combate schimbările climatice, care au devenit o urgență. Pe lângă faptul că ne oferă aerul pe care îl respirăm, ele „asigură mijloacele de subzistență și veniturile pentru aproximativ 25% din populația lumii”. Cu toate acestea, deși s-au depus eforturi concertate, politicile actuale nu asigură în suficientă măsură conservarea și exploatarea durabilă a pădurilor.

Chiar dacă reprezintă 43% din suprafața de uscat a UE , 76,8% dintre păduri nu intră sub incidența normelor obligatorii ale UE privind gestionarea durabilă a pădurilor, după cum a indicat chiar Comisia în răspunsul său la întrebarea anterioară cu solicitare de răspuns scris (E-002232/2019).

1. Ce va face Comisia pentru ca cele 76,8% din pădurile UE care nu intră în domeniul de aplicare al legislației obligatorii a UE să fie protejate de un set de standarde riguroase, la fel ca siturile Natura 2000? 

2. Cum va garanta că cele cinci priorități precizate în comunicarea de mai sus vor fi puse în practică?

3. Cum definește rolul Pactului Ecologic European în combaterea despăduririlor în întreaga UE?”

În răspunsul oferit de noul Comisar european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Virginijus Sinkevicius, se arată măsurile pe care noua Comisie le va întreprinde pentru protejarea pădurilor și a biodiversității, dar și mecanisme de control pentru informațiile privind acoperirea forestieră din Europa:

„1. Până în martie 2020, Comisia va prezenta, în cadrul Pactului Ecologic European, o nouă strategie în domeniul biodiversității pentru 2030. În acest context, are în vedere diverse opțiuni pentru a aborda lacunele juridice în materie de protecție a ecosistemelor, inclusiv a ecosistemelor forestiere, cu scopul de a reduce pierderea biodiversității și de a îmbunătăți reziliența ecosistemelor. 

2. Anexa 1 la Comunicarea privind intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial  prevede măsuri de punere în aplicare menite să atingă obiectivele stabilite. Comisia este deja implicată în punerea în aplicare a unor măsuri identificate în anexa 1. 

3. În UE, pădurile găzduiesc o mare parte a biodiversității, reprezintă un absorbant de carbon esențial pentru a atenua schimbările climatice și pentru a contribui la adaptarea la efectele aferente, printre altele prin regularizarea ciclului apei, prevenirea eroziunii solului și asigurarea protecției împotriva valurilor de căldură. Prin urmare, acestea vor fi un pilon esențial al Pactului Ecologic European pentru climă și biodiversitate. În acest context, sunt avute în vedere acțiuni privind refacerea ecosistemelor, inclusiv reîmpădurirea, atât în zonele Natura 2000, cât și în afara lor. Cu toate acestea, deși doar 23% din suprafața împădurită a UE face parte din rețeaua de situri protejate Natura 2000, normele de protecție a speciilor forestiere în baza directivelor privind păsările și habitatele se aplică deja în cazul tuturor pădurilor din UE. 

În viitor, sistemul european de informații în domeniul forestier (FISE) va contribui, de asemenea, la o mai bună înțelegere a informațiilor privind acoperirea forestieră din Europa și degradarea sa. FISE va fi lansat în mod public în cadrul Conferinței Internaționale privind Pădurile, organizată de Comisia Europeană în perioada 4-5 februarie 2020, la Bruxelles.”

Se arată în răspunsul oferit de Comisarul Sinkevicius la interpelarea eurodeputatei Carmen Avram

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.15 mins ago

Comisarul european pentru Transporturi subliniază avantajele unei cooperări și mai strânse între România, Ucraina și R. Moldova: Va crește capacitatea rutelor terestre către porturile dunărene și portul Constanța

ROMÂNIA29 mins ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

U.E.2 hours ago

UE trebuie să se pregătească pentru un val de fentanil, drogul sintetic de 50 de ori mai puternic decât heroina, atrage atenția comisarul european pentru afaceri interne

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Anchetatorul special pentru crime de război în Ucraina cere sprijinul comunității internaționale

U.E.2 hours ago

Olaf Scholz sugerează că Germania ar putea introduce controale la frontiera cu Polonia ca urmare a acuzațiilor de mită în schimbul vizelor cu care se confruntă guvernul de la Varșovia

ROMÂNIA2 hours ago

Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de peste 590 milioane de euro, va fi supus ratificării Parlamentului

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

”Un pact al solului pentru Europa”: România participă la patru din cele 17 proiecte noi care vizează sprijinirea sănătății solurilor, finanțate cu 90 de milioane de euro

ROMÂNIA4 hours ago

Proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene offshore ar putea fi adoptat de Parlament în luna decembrie, anunță Sebastian Burduja: Avem tot interesul să fim pe harta marilor investitori

ROMÂNIA5 hours ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

U.E.5 hours ago

Ministrul german de externe critică propunerea intempestivă de modificare a legislației UE cu privire la migrație, motivând că ar încuraja redirecționarea unui număr mai mare de migranți către Germania

ROMÂNIA29 mins ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

ROMÂNIA5 hours ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

ROMÂNIA1 day ago

Adrian Câciu: Experții români verifică în Polonia stadiul de livrare a elicopterelor Black Hawk pentru intervenții în situații de urgență, care au fost finanțate cu fonduri europene

ROMÂNIA3 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU3 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Victor Negrescu4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE5 days ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la tribuna ONU: România nu-și va abandona partenerii vulnerabili; Regiunea Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL1 week ago

Ministrul german de Externe îl califică pe președintele Chinei drept ”dictator”: Dacă Putin ar câștiga războiul din Ucraina, ”ce semnal ar fi acesta pentru alți dictatori din lume precum Xi?”

Trending