Parlamentul European a aprobat petiția #SateRomâneștiCuBaniEuropeni, inițiată de eurodeputatul Victor Negrescu împreună cu PSD și PES activists România, prin care este solicită o mai mare atenție și susținere din partea Uniunii Europene pentru nevoile mediului rural din România.

„Comisia pentru petiții din legislativul european a declarat admisibilă petiția pe care am inițiat-o împreună cu Partidul Social Democrat și PES activists România, prin care se solicită o mai mare atenție și susținere din partea Uniunii Europene pentru nevoile mediului rural din România. Ca urmare a petiției noastre, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să efectueze o investigație preliminară pe această temă și a transmis-o spre analiză Comisiilor pentru Bugete (BUDG) şi pentru Agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European”, a informat, duminică, eurodeputatul social-democrat pe pagina sa de Facebook.

Acesta a precizat că petiția #SateRomâneștiCuBaniEuropeni a fost semnată de sute de antreprenori, fermieri, decidenți și personalități din mediul rural din toată țara.

„Aceasta atrage atenția asupra provocărilor pe care le întâmpină satele românești, nevoilor europene de finanțare pentru fermieri și comunitățile rurale și necesității de a elabora o strategie europeană pentru sprijinirea și revigorarea mediului rural”, a mai spus Victor Negrescu.

Eurodeputatul le-a mulțumit „tuturor celor care au susținut inițiativa noastră”. „Mediul rural merită mai multă implicare și atenție la nivel european și mă bucur că prin demersul nostru tragem un semnal de alarmă important!”, a adăugat acesta.

Petiția poate fi susținută în continuare aici.

Consiliul European a adoptat vineri o decizie privind componența Parlamentului European, care stabilește numărul de reprezentanți din fiecare stat membru care vor fi aleși în Parlamentul European pentru legislatura 2024-2029.

Decizia stabilește numărul de locuri în Parlamentul European la 720, având în vedere schimbările demografice din statele membre ale UE.

Locuri suplimentare au fost alocate pentru: Belgia (+1), Danemarca (+1), Irlanda (+1), Spania (+2), Franța (+2), Letonia (+1), Țările de Jos (+2), Austria (+1), Polonia (+1), Slovenia (+1), Slovacia (+1), Finlanda (+1).

Numărul de deputați pe stat membru 2024-2029
Belgia 22
Bulgaria 17
Republica Cehă 21
Danemarca 15
Germania 96
Estonia 7
Irlanda 14
Grecia 21
Spania 61
Franța 81
Croația 12
Italia 76
Cipru 6
Letonia 9
Lituania 11
Luxemburg 6
Ungaria 21
Malta 6
Țările de Jos 31
Austria 20
Polonia 53
Portugalia 21
România 33
Slovenia 9
Slovacia 15
Finlanda 15
Suedia 21
TOTAL 720

În decizia sa, Consiliul European a invitat autoritatea bugetară și Comisia să se asigure că majorarea numărului de locuri prevăzută de prezenta decizie este neutră din punct de vedere bugetar în cadrul Secțiunii 1 a bugetului general al Uniunii.

În conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană, numărul deputaților în Parlamentul European nu poate depăși șapte sute cincizeci (750), plus președintele (+1). Acesta prevede ca reprezentarea să fie proporțional degresivă, cu un prag minim de șase (6) deputați pentru fiecare stat membru și fără ca unui stat membru să i se atribuie mai mult de nouăzeci și șase (96) de locuri.

Decizia de ieri va permite statelor membre să adopte măsurile interne necesare pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European pentru legislatura 2024-2029.

Europarlamentarul român Victor Negrescu a prezentat, în Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European, raportul prin care se definește obligativitatea principiului cooperării loiale în procesul decizional european, se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de guvernul din Austria privind aderarea României la spațiul Schengen, se limitează amânarea deciziilor de către Consiliu și se propune o procedură legislativă specială și simplificată atunci când mecanismele interinstituționale nu sunt funcționale, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Există la nivel european mai multe cazuri în care Consiliul nu a respectat principiul cooperării loiale prezentat în tratatele europene și în care a blocat procesul decizional european, inclusiv prin aplicarea unor veto-uri nejustificate legal.

Prin acest raport, Parlamentul European caută să clarifice din punct de vedere juridic aceste aspecte în așa fel încât, în contextul discuțiilor privind aderarea României la spațiul Schengen, al unui nou vot în cadrul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne și al unui posibil atac la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, să existe argumente legale suplimentare în favoarea obiectivului țării noastre de a intra în zona de liberă circulație.

Raportul solicită ca pozițiile statelor membre la momentul adoptării unui act de către Consiliu să fie prezentate public și să se introducă obligativitatea unei justificări legale obligatorii, în toate cazurile în care statele membre aplică dreptul de veto asupra unei anumite decizii. Aceste justificări s-ar face în baza dispozițiilor tratatului și Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest lucru ar conduce inclusiv la situația în care veto-ul aplicat de guvernul din Austria privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen să fie justificat legal.

Totodată, prin acest act, Parlamentul European dispune limitarea în timp a termenului de decizie la nivel de Consiliu, propune introducerea unor mecanisme decizionale simplificate atunci când principiul cooperării loiale nu este respectat și solicită creșterea rolului avizului dat de legislativul european și Comisia Europeană în privința aderării la spațiul Schengen ceea ce ar putea presa Consiliu în adoptarea unui vot pozitiv inclusiv pentru țara noastră” a explicat demersul său vicepreședintele PES și PSD, Victor Negrescu.

Propunerea de raport a eurodeputatului social-democrat urmează să fie aprobată în Comisia pentru Afaceri Constituționale la finalul lunii noiembrie.