Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații PSD salută rezultatul alegerilor din Germania: Europa are nevoie de valorile şi soluțiile social-democrate

Published

on

© European Parliament

Delegația Română PSD din Parlamentul European îl felicită pe candidatul SPD, Olaf Scholz, pentru câștigarea alegerilor din Germania, dar și pe cetățenii acestui stat pentru eforturile lor neobosite de a crede într-o schimbare de viziune în propria țară, dar și în Europa, potrivit comunicatului oficial al Delegației, remis CaleaEuropeană.ro.

„Câștigarea alegerilor din Germania de către candidatul SPD, Olaf Scholz, reprezintă un pas semnificativ pentru social-democrația europeană, un pas către o schimbare necesară, atât de dorită de cetățeni. Sincere felicitări și mult succes în noul mandat de Cancelar, Olaf Scholz ! Victoria însemnată pe care aţi obţinut-o confirmă încrederea și determinarea electoratului de a da o mare șansă schimbării de viziune, având în centrul său lupta pentru echitate socială într-un context atât de greu încercat de pandemie. Ne-a bucurat mobilizarea, dorința și hotărârea Germaniei de a-și urma visul schimbării. Europa are nevoie de valorile şi soluțiile social-democrate mai mult ca oricând”, au punctat eurodeputații PSD.

Delegația Română PSD și-a exprimat convingerea că reprezentanții celor două partide din Parlamentul European, PSD și SPD, vor colabora în beneficiul popoarelor român şi german, precum şi pentru viitorul stabil al Uniunii Europene.  

Citiți și: Alegeri Germania 2021: Social-democrații revendică funcția de cancelar după 16 ani ai “erei Merkel”. Conservatorii au obținut cel mai slab rezultat postbelic (rezultate parțiale)

Ambele mari partide din Germania – Partidul Social-Democrat și Uniunea Creștin-Democrată – au șanse să conducă următorul guvern după alegerile generale care au produs o singură certitudine – capăt de linie pentru Angela Merkel, a cărei epocă politică se încheie cu șansa de a deveni cea mai longevivă cancelarie federală din istoria postbelică a țării.

Rezultatele preliminare arată că social-democrații de centru-stânga (SPD) au obținut 25,7%, devansând la mică distanță creștin-democrații de centru-dreapta și aliatul lor bavarez (CDU/CSU), care au obținut 24,1%, potrivit datelor publicate luni dimineață de Comisia federală pentru alegeri din Germania, informează Deutsche Welle și Politico Europe.

La capătul unor alegeri cu o prezență la vot de 76,6%, social-democrații au obținut cel mai bun scor politic din ultimii opt ani, clasându-se pe primul loc și plasându-l drept favorit pe vice-cancelarul Olaf Scholz să încerce formarea unei majorități în viitorul Bundestag. De cealaltă parte, CDU/CSU au înregistrat cel mai slab rezultat politic din 1949 încoace, după cel de-al Doilea Război Mondial. La precedentele alegeri, creștin-democrații au obținut 32,9%, iar social-democrații 20,5%.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

S&D

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, votul având loc în această dimineață în Comisia de Afaceri Europene a legislativului de la Stockholm, a anunțat vineri eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu.

“Opoziția social-democrată a salvat guvernul de dreapta deși acesta este susținut de o coaliție din care fac parte extremiştii, demonstrând astfel încă o dată faptul că influența Partidului Social Democrat în familia social-democrată europeană este reală și în interesul României”, a afirmat Negrescu, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni.

Acesta a îndemnat și celelalte familii politice europene, Partidul Popularilor Europeni, Renew Europe sau Conservatorii Europeni să sprijine România cu adevărat, deoarece momentan, atât în Austria, cât şi în Olanda aceste partide blochează accesul țării noastre la zona de liberă circulație.

“Dar pentru că aderarea la Schengen este un obiectiv național, am intrat şi noi în contact cu aceste formațiuni politice pentru că nu dorim politizarea subiectului şi credem că trebuie să fim uniți pentru interesul României”, a continuat el.

Potrivit lui Negrescu, momentul cheie privind extinderea spațiului Schengen va fi în data de 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE, în care se decide ordinea de zi finală a Consiliului de Justiție şi Afaceri Interne.

La acest moment, Austria se opune deschis, iar Olanda exprimă reticențe mai ales față de Bulgaria.

Totodată, Croația are girul tuturor statelor membre.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

După anunțul cancelarului social-democrat german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

PPE

În ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena la care participă și Klaus Iohannis, grupul PPE din Parlamentul European cere primirea României în Schengen

Published

on

© Administrația Prezidențială

Grupul PPE din Parlamentul European a solicitat vineri, în ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena, ca statele membre ale UE să aducă în sfârșit România, Bulgaria și Croația în spațiul Schengen, cu ocazia reuniunii din data de 8 decembrie a miniștrilor afacerilor interne sub auspiciile Consiliului JAI, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România, Bulgaria și Croația au dovedit că sunt mai mult decât pregătite pentru a adera pe deplin la Schengen, după ce au făcut față în mod exemplar, sub o presiune imensă, crizelor de migrație, restricțiilor pandemice și acum sosirii refugiaților de război. Ei îndeplinesc toate cerințele, este timpul să livrăm”, a îndemnat eurodeputatul Paulo Rangel, vicepreședinte al Grupului PPE, responsabil pentru funcționarea spațiului Schengen în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.

Apelul grupului politic care este condus de Manfred Weber, politicianul german fiind și președintele familiei europene cu același nume, vine înainte de reuniunea liderilor din Partidul Popular European de la Atena, găzduită de premierul elen Kyriakos Mitsotakis și la care va participa și președintele Klaus Iohannis, conform unui comunicat remis de Palatul Cotroceni.

Șeful statului “va participa și la reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, în cadrul căreia vor fi discutate teme de actualitate ale agendei europene”, a informat Administrația Prezidențială.

Reuniunea este cu atât mai importantă cu cât din garnitura șefilor de stat sau de guvern din UE care fac parte din PPE face parte și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a cărui țară a manifestat reticențe cu privire la aderarea României și a Bulgariei la Schengen, nu și a Croației, țară condusă tot de un premier PPE, Andrej Plenkovic.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

Discuții politico-diplomatice sunt așteptate a fi purtate și la Tirana, marți, unde are loc summitul dintre țările UE și țările din Balcanii de Vest, una dintre temele reuniunii din Albania fiind abordarea în comun a gestionării migrației, având în vedere că numărul de persoane aflate pe ruta de migrație din Balcanii de Vest a crescut substanțial în ultimul an.

După anunțul cancelarului german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

“Suntem pregătiți să colaborăm, suntem pregătiți să găsim noi soluții și suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”, a declarat, recent, președintele Klaus Iohannis.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta Parlamentului European, mesaj în limba română de Ziua Națională: Dragi români, mulțumim pentru tot ce faceți pentru Uniunea Europeană

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a transmis joi un mesaj de felicitare cu ocazia împlinirii a 104 de ani de la Marea Unire, sărbătorită drept Ziua Națională a României.

“Dragi români, mulțumim pentru tot ce faceți pentru Uniunea Europeană! La mulți ani”, a spus Metsola, într-un scurt mesaj video pe Facebook.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Peste 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, precum şi 120 de mijloace tehnice participă în acest an la parada de Ziua Naţională a României.

Potrivit MApN, în blocul de onoare vor fi aproximativ 150 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos şi militari reprezentând ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Militarii străini sunt prezenţi cu 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania şi Statele Unite ale Americii.

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

U.E.1 hour ago

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

U.E.2 hours ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.2 hours ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE21 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA23 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA1 day ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G71 day ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending