Connect with us

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța: Am cerut ca BEI să sprijine o tranziție verde echitabilă, precum și o dezvoltare socială și teritorială echilibrată în întreaga UE

Published

on

© Alin Mituta/ Facebook

Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European a votat luni raportul referitor la evaluarea activităților financiare din 2019 ale Băncii Europene de Investiții, a transmis eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe), fiind al nouălea raport pe care acesta îl coordonează în numele grupului Renew sau al Parlamentului European de la începutul mandatului.

„În amendamentele pe care le-am depus am cerut ca banca să sprijine o tranziție verde echitabilă, prin intermediul mecanismului pentru o tranziție justă, precum și o dezvoltare socială și teritorială echilibrată în întreaga UE. Din păcate, tinerii fermieri și întreprinderile din sectorul agricol au o rată mai scăzută de succes atunci când solicită finanțare. De aceea, am cerut BEI să pregătească inițiative care vor ajuta sectorul agricol să aibă acces mai ușor la finanțare”, a punctat eurodeputatul.

De asemenea, Alin Mituța a cerut Băncii Europene de Investiții să urmărească o mai bună distribuție geografică a investițiilor sale. Potrivit acestuia, BEI are un rol important în a finanța dezvoltarea regională și coeziunea și de aceea a cerut ca aceasta să sprijine mai mult acele state membre care au cea mai mare nevoie, inclusiv prin asistență tehnică.

 

Mai mult, eurodeputatul a declarat că este nevoie de un efort suplimentar și din partea României în a asigura un acces mai eficient la mecanismele de finanțare ale BEI.

„Am mai cerut ca banca să aibă o bună reprezentare în cadrul secretariatului pentru toate statele membre, respectând, bineînțeles, competențele candidaților. Românii trebuie sa fie reprezentați corect la toate nivelurile și mai ales în funcțiile de management, lucru pe care l-am cerut lunile trecute și altor instituții”, a mai spus el.

În finalul mesajului său, Alin Mituța a amintit că Banca Europeană de Investiții oferă credite avantajoase, finanțare, consiliere și asistență tehnică pentru proiecte care contribuie la obiectivele Uniunii Europene. În 2019, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI) au acordat României suma de 865 milioane de euro, sub formă de împrumuturi, garanții, capital de risc și microfinanțare.

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța, după includerea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO: România a câștigat o victorie simbolică astăzi

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO este o oportunitate uriașă pentru comunitatea din Roșia de a profita de acest statut pentru a se dezvolta, a transmis marți eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe).

Deputatul european a reamintit că Roșia Montană este în patrimoniul UNESCO, după 8 ani de la primele proteste civice masive din România, din 2013.

„Filmul celor 8 ani, de la proteste, la depunerea dosarului, la încercările de retragere și de subminare ilustrează și lupta României civice, implicate, modernizatoare, care a câștigat o victorie simbolică astăzi”, a scris Alin Mituța într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis includerea localității Roșia Montană în Patrimoniul Comun al Umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, informează Digi24.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis, marți, candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie. Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente.

Lista Patrimoniului Mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată cu o serie de situri culturale: sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mănăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999). Un alt sit natural înscris în lista UNESCO – Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei.

Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii se află Ritualul Căluşului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul Fecioresc, Mărţişorul, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova. 

În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș. Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea guvernului condus de Viorica Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a examinat marţi candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie, alături de candidaturile Uruguayului, Braziliei şi Peru. Discutarea dosarului Roşia Montană figura iniţial pe agenda de duminică, potrivit site-ului UNESCO.

Continue Reading

Alin Mituța

INTERVIU Eurodeputatul Alin Mituța: România este în cel mai bun moment al istoriei sale, ca membru al UE și al NATO, cu acces la o sumă fără precedent de 80 de miliarde de euro în următorii 7 ani

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Alin Mituța (USR-PLUS & Renew Europe) are ca obiectiv pentru toamna anului 2021 să pregătească al 11-lea raport care va trata problema sănătății și a felului în care se pot folosi mai bine banii europeni în acest domeniu și va începe efectiv munca în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, pregătind în acest sens inclusiv o caravană prin țară în care va discuta cu studenți, fermieri, antreprenori, aleși locali și cetățeni despre viitorul Uniunii Europene.

Membru cu drepturi depline în Comisia pentru control bugetar, în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în cadrul Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Alin Mituța a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre Conferința privind Viitorul Europei, despre accesul la sănătate în UE, cât și despre situația agriculturii din România. Mai mult, eurodeputatul a abordat și subiectul subreprezentării românilor în funcțiile de conducere ale instituțiilor UE.

Au fost 6 luni de mandat foarte intense. Am reușit să trec prin comisiile parlamentare și prin plen 10 rapoarte importante pentru care am fost raportor al Parlamentului sau al grupului Renew și care au tratat teme importante precum crearea noului Program Anti-Fraudă al UE, supervizarea activității unor instituții ca Banca Europeană de Investiții, Serviciul European de Acțiune Externă, Comitetul Regiunilor șamd. De asemenea, am fost desemnat membru în plenul Conferinței privind Viitorul Europei și am coordonat manifestul și poziția delegației noastre în acest exercițiu important. Am avut mai multe inițiative legate de reprezentarea românilor în instituțiile europene și am inițiat demersuri pentru stoparea reținerilor ilegale ale europenilor în centre britanice de detenție, care au dus în final la stoparea acestei practici de către guvernul britanic. Pe lângă acestea, am contribuit la câteva zeci de rapoarte pe diverse teme, la care am depus în total peste 700 de amendamente care protejează interesele agricultorilor români, care cer introducerea de cursuri de educație civică europeană în școli, șamd,”, a transmis Alin Mituța. 

Făcând trimitere la rolul Parlamentului European în Conferința privind Viitorul Europei, eurodeputatul român a subliniat că Parlamentul este inițiatorul moral al acestei Conferințe, iar, formal, rolul Parlamentului European este foarte bine definit, având reprezentanți în Boardul Executiv al Conferinței și în Adunarea Plenară, fiind pe picior de egalitate cu celelalte două instituții europene.

„Parlamentul, mai ales prin vocea grupului Renew Europe, a fost cel care a insistat ca această Conferință să aibă loc, atunci când părea că e pe cale să devină un proiect abandonat. Pe lângă asta, rolul Parlamentului, prin intermediul membrilor săi, este să disemineze cât mai mult informația despre Conferință în rândul cetățenilor, sarcină pe care încercăm să o îndeplinim cât mai bine cu putință”, a mai spus el. 

Alin Mituța a amintit că etapele cele mai importante ale Conferinței se vor desfășura în toamna și iarna acestui an, atunci când se vor desfășura Agorele cetățenești. Potrivit acestuia, începând cu luna septembrie Agorele vor aduna cetățeni din toată Europa, aleși aleatoriu. În aceste Agore, cetățenii vor avea ocazia să facă propuneri de reformă pe care le vor putea prezenta mai apoi Adunării plenare.

„Ne vom întruni în aceste Adunări plenare de câte ori va fi nevoie în toamna și iarna acestui an și chiar în anul următor pentru a definitiva câteva concluzii privind viitorul Europei, alături de cetățeni. Apoi, un raport final va putea fi prezentat în primăvara lui 2022. În paralel cu aceste întâlniri mai oficiale, vor fi peste tot în Europa evenimente sub egida Conferinței organizate fie de instituții publice, fie de societatea civilă sau chiar de cetățeni. De altfel, astfel de evenimente se petrec peste tot în Europa chiar acum și îi invit pe cititorii acestui text să intre pe www.futureu.europa.eu să afle cum pot participa sau cum pot organiza evenimente. Sper că această Conferință să devină un moment definitoriu pentru viitorul Uniunii. Dar pentru a avea succes trebuie să îi ascultăm pe cetățeni și să preluăm forța argumentelor lor. Nu e suficient să îi invităm să vorbească, să-i auzim, iar mai apoi să trecem mai departe, fără ca nimic semnificativ să se întâmple”, a precizat el.

Întrebat despre modul în care poate fi asigurat accesul la servicii de sănătate de calitate pentru cetățenii României și cum poate România să ajungă la un sistem de sănătate performant, europarlamentarul a răspuns că într-o Uniune cu o piață unică integrată este anormal să nu existe încă o politică de sănătate europeană. 

„Acesul la sănătate în UE nu trebuie să mai depindă de codul poștal ci ar trebui să fie garantat pe tot teritoriul Uniunii, la standarde similare. Tocmai de aceea, una din prioritățile mele în Conferința privind Viitorul Europei este să avansăm Uniunea Sănătății prin care UE să finanțeze infrastructura sanitară, să stabilească standarde minime de calitate a serviciilor medicale peste tot în Uniune sau să fie mai bine pregătită pentru crize majore precum pandemiile”, a detaliat Alin Mituța. 

De asemenea, acesta a reamintit că deja a fost făcut un prim pas important prin actualul program EU4Health care aduce o sumă record alocată sănătății, de 5.1 miliarde de euro, comparat cu 499 milioane alocate programului precedent, fiind o oportunitate uriașă pentru România de a micșora decalajul de infrastructură spitalicească, cel tehnologic și cel al forței de muncă din domeniu. 

„Totodată, în Parlamentul European sunt membru al comisiei speciale de luptă împotriva cancerului, unde lucrăm la adoptarea unui plan european de combatere a cancerului, care merge în direcția armonizării standardelor în sănătate, dar și a cooperării între statele membre atât în cercetare și diagnosticare cât și în tratament”, a adăugat deputatul european. 

Recent, Parlamentul European a votat propunerile eurodeputatului care privesc crearea unui mecanism permanent de implicarea a cetățenilor în deciziile Uniunii Europene, introducerea cursurilor despre UE în școli și crearea unei olimpiade europene. În interviul acordat, Alin Mituța a declarat că votul din Parlamentul European a fost un pas foarte important pentru a transforma aceste propuneri în realitate, devenind propuneri oficiale ale Parlamentului, care acum vor trebui să fie analizate de Comisia Europeană, care poate veni cu propuneri legislative concrete. Mai departe Conferința privind Viitorul Europei este un instrument la fel de important pentru a avansa aceste obiective.

„Atât mecanismul structurat de consultare cât și introducerea cursurilor despre UE în școli sunt două priorități pe care le voi promova ca membru al plenarei Conferinței. Îmi doresc ca la finalul acestui proces, aceste idei să fie printre reformele propuse în raportul Conferinței privind Viitorul Europei. Atât mecanismul, cât și educația despre UE nu sunt reforme dificil de implementat și nu necesită schimbări de tratate sau schimbări legislative complicate. E necesară doar voință politică la nivel european pentru a le vedea transformate în realitate. Iar Conferința privind Viitorul Europei este o ocazie bună de a canaliza această voință politică spre reforme care să aducă cetățenii mai aproape de Uniune, așa cum ar face-o atât introducerea mecanismului de consultare cât și introducerea de cursuri despre UE în toate școlile europene”, a detaliat el. 

În legislativul european Mituța activează în calitate de membru cu drepturi depline în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală. Întrebat care sunt pașii de urmat pentru ca agricultura din România să fie modernizată și cum pot fi sprijiniți tinerii fermieri, acesta subliniat că România are aproximativ 33% din totalul fermelor din Uniunea Europeană, în care lucrează 17% din forța de muncă agricolă a Uniunii, agricultura românească fiind una polarizată, cu o agricultură la scară mică, de subzistență, neconectată la piață, și o agricultură relativ modernă și performantă, care se practică în ferme mari dar care este foarte limitată.

Conform europarlamentarului, problemele structurale, producția preponderent vegetală, dar și gradul redus de organizare între fermieri, fac ca mare parte a agriculturii românești să fie mai puțin competitivă față de alte state europene.

Sunt multe lucruri de făcut. Trebuie să producem mărfuri cu valoare adăugată mai mare, lucru care ar putea să reechilibreze și balanța comercială a României. Dar pentru asta este nevoie atât de măsuri țintite pentru creșterea forței comerciale a producătorilor autohtoni, cât și de o mai bună organizare între fermieri. Pe lângă asta, este nevoie și de o revizuire a politicilor actuale de sprijin, de investiții serioase în agricultură și industrie alimentară și de facilitare a accesului la finanțare, fie că vorbim de fonduri europene sau de ajutoare de stat. Vom avea în curând și noile reguli de aliniere la Pactul Verde și generate din Strategia de la Fermă la Consumator care pot fi oportunități pentru agricultura din România, dacă vom ști cum să profităm de ele”, a transmis deputatul european. 

În continuare, Alin Mituța a făcut trimitere la tinerii fermieri, amintind că de curând s-a ajuns la un nou acord politic pentru noua Politică Agricolă Comună, după 3 ani de negocieri, acord care vine și cu vești bune pentru aceștia: „Tinerii fermieri vor beneficia de o alocare de 3% din ambii piloni (din subvenții și bani pentru dezvoltare rurală), bani care vor merge către programe de sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, către finanțarea pentru investiții sau pentru proiecte de afaceri în agricultură, silvicultură sau diversificare în alte domenii din mediul rural. 3% nu pare mult, dar reprezintă totuși o majorare fata de bugetul precedent (2%), dintr-un buget total de peste 330 de miliarde de euro”

În cadrul interviului, eurodeputatul a punctat și problema subreprezentării românilor în funcțiile de conducere ale instituțiilor UE în prezent, declarând că a solicitat prin rapoartele la care a lucrat și prin amendamentele pe care le-a depus, ca SEAE, Comisia și alte instituții să regleze urgent această problemă de subreprezentare.

În primul rand trebuie să cerem să se respecte regulamentele, unde este stipulat că trebuie să existe o corelație între staff-ul instituțiilor și ponderea statelor membre, respectând bineînțeles criteriul competenței. România este al șaselea stat membru ca mărime din UE și acest lucru trebuie sa fie vizil și în instituțiile europene. Realitatea e alta. În Serviciul European de Acțiune Externă doar trei funcții de management sunt ocupate de români dintr-un total de 267. Dar SEAE nu este singurul caz. Aș mai menționa și Comisia Europeană, unde nu există un singur cetățean român care ocupă o poziție de Director-General, în timp ce prezența cetățenilor români în alte funcții de management sunt, de asemenea, foarte scăzute”, a explicat el. 

Mai mult, acesta a inițiat și o scrisoare oficială în acest sens, semnată de toți europarlamentarii români. „Problema însă nu se va rezolva peste noapte. Eu voi fi până în 2024 raportor al grupului Renew pentru Serviciul European de Acțiune Externă și pentru alte instituții și voi urmări îndeaproape schimbările în politica de personal, dar este nevoie și de implicarea autorităților române. Sunt necesare eforturi pro-active, la cel mai înalt nivel, pentru a cere și a promova o reprezentare corectă a românilor în instituțiile europene”, a adăugat Alin Mituța. 

În final, deputatul european a vorbit despre oportunitățile pentru dezvoltarea României, bunăstarea românilor și consolidarea poziției României în cadrul UE, precizând că țara noastră este de departe în cel mai bun moment al istoriei sale, ca membru al Uniunii Europene, al NATO, cu acces la o sumă fără precedent, de 80 de miliarde de euro în următorii 7 ani.

Este marea noastră oportunitate de a face un salt de dezvoltare care să ne aducă mai rapid decât speram la media Uniunii Europene. Pentru a ajunge acolo nu va fi de ajuns doar să absorbim banii europeni contabilicește, ci să folosim acești bani pentru a face reforme structurale, fie că vorbim de reforma administrației publice, de reforma în sănătate, în educație, de reforma pensiilor, inclusiv eliminarea pensiilor speciale, sau de dezvoltarea infrastructurii. Și mai mult decât atât, trebuie să ne pregătim economia pentru marile transformări ale deceniilor care vin și anume transformarea digitală și cea ecologică. România are avantaje comparative pentru a fi printre țările care pot fi în avangarda acestor transformări, dar pentru asta avem nevoie de curaj, de viziune și de o majoritate guvernamentală pro-europeană stabilă, care să nu devieze țara către capcanele populismului și naționalismului. Sunt convins că putem deveni o țară din avangarda UE, dacă vom reuși să facem aceste reforme și să navigăm cu succes prin aceste transformări sistemice”, a conchis eurodeputatul.     

Alin Mituța este membru al Parlamentului European, din partea delegației USR-PLUS, de la începutul anului 2021. La începutul lunii iunie a fost numit în calitate de membru al delegației Parlamentului European la plenara Conferinței privind viitorul Europei, ce a avut loc pe 19 iunie, fiind unul dintre cei trei români care gestionează această responsabilitate.

În legislativul european, Mituța activează în calitate de membru cu drepturi depline în Comisia pentru control bugetar, în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în cadrul Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova (D-MD). De asemenea, este membru supleant al Comisiei pentru afaceri constituționale (AFCO), al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI), al Comisiei ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și al Comisiei speciale combaterea cancerului (BECA).

 

Continue Reading

Alin Mituța

Alin Mituța a solicitat în Comisia pentru Control Bugetar anchetarea acuzațiilor de fraudare a programului ITI Delta Dunării în valoare de 1.1 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Acuzațiile de fraudare a programului ITI Delta Dunării, cu un buget total de 1.1 miliarde de euro, au fost discutate marți în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European, informează eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe). 

„Spun fără niciun fel de ezitare că nu putem băga sub preș un posibil furt de 1 miliard de euro din fonduri europene”, a scris deputatul european într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, posibilele fraude au fost descoperite printr-o investigație jurnalistică apărută în presa din Olanda, Germania și din România, investigație care susține că banii destinați comunității din Delta Dunării au fost deturnați către firmele de casă ale președintele Consiliului Județean Tulcea.

„Comisia Europeană a suspendat temporar plățile pentru ITI iar OLAF și DNA anchetează mai multe cazuri de posibile fraude, conflicte de interese și corupție. Oficial, și Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi analizează cazul”, a mai spus el. 

Alin Mituța a subliniat că fraudele au fost posibile inclusiv din cauza unui sistem de gestiune a ITI Deltă Dunării foarte complicat, în care au fost implicate 8 programe cu fonduri europene de la trei ministere, lăsând responsabilitatea gestiunii și controlului într-o zonă gri. 

Mai mult, eurodeputatul a solicitat în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European ca aceste cazuri să fie cercetate de organele competente cât mai repede și a subliniat necesitatea ca sistemele de gestiune, control și monitorizare să fie modificate în România și peste tot în UE, pentru a preveni astfel de fraude.

„În lipsa unei asumări clare a responsabilităților de gestiune și de control, banii europeni vor ajunge mereu în buzunarul clientelelor de partid, afectând astfel atât credibilitatea României de a mai primi fonduri în viitor, cât și oamenii și comunitățile din aceste zone care ar trebui să fie beneficiarii acestor bani. Comisia a dat garanții că va corecta aceste probleme de concepție a gestiunii fondurilor ITI pentru următoarea perioadă bugetară, iar noile reguli vor fi discutate în perioada următoare inclusiv cu autoritățile naționale”, a conchis deputatul european în mesajul său. 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending