• Crearea treptată a unor standarde minime de calitate a serviciilor medicale, cel puțin pentru investițiile care vin de la nivel european, pentru ca toți europenii să aibă parte de servicii medicale adaptate timpurilor prezente. Infecțiile nosocomiale din cauza clădirilor vechi, a protocoalelor medicale nestandardizate, prescripția de antibiotice fără justificare sunt doar câteva dintre motivele din cauza cărora pacienții din țara noastră au de suferit. Cu standardizarea serviciilor la nivel european se pot face pași importanți ca aceste probleme grave ale sistemului medical românesc să fie rezolvate.
• Crearea unei rețele europene de cooperare în materie de transplant care să fie finanțată din bani europeni. În prezent, există mai multe forme de cooperare regionale în materie de transplant de organe, însă România nu face parte din niciuna din ele.
• Folosirea fondurilor de coeziune pentru programe de îmbunătățire a mediului de lucru pentru personalul medical în statele membre care se confruntă cu un exod al medicilor;
• Replicarea și în alte sectoare, precum sănătatea mintală, a modelului Planului European pentru Cancer, care pune laolaltă resurse din mai multe fonduri într-o abordare la nivel european, pentru lupta împotriva cancerului;
• Folosirea fondurilor de coeziune pentru accesul la tratamente complexe (exemplu: mari arși) și pentru boli rare prin întărirea și extinderea Rețelelor Europene de Referință.
• Lansarea de achiziții comune europene, de echipamente și tratamente, de exemplu pentru vaccinuri HPV, tratamente oncologice sau tratamente pentru boli rare.
• Comisia și statele membre să difuzeze mai bine informațiile și să ia în considerare o campanie adecvată la nivelul UE pentru a informa publicul cu privire la drepturile și modalitățile de acces la asistența medicală transfrontalieră;

Europarlamentarul Alin Mituța (USR, Renew Europe) a redactat un „Ghid al drepturilor românilor în Uniunea Europeană”, cu scopul de a oferi un tablou al drepturilor pe care românii, în special cei din diaspora, le au ca cetățeni europeni, inclusiv informații clare despre modalitățile și condițiile prin care pot avea acces la ele.

„Aproximativ 5 milioane de români locuiesc sau muncesc în Europa. Mulți dintre ei se întorc acasă de sărbători. Mulți alții călătoresc, studiază, își vizitează familiile sau prietenii în țările Uniunii Europene. În toate aceste ipostaze, românii au drepturi care decurg din cetățenia europeană. Fie că este vorba de călătorii, de stabilire și ședere în alt stat, de alegerile locale sau europene, de accesul la indemnizații familiale, de șomaj, de transferul drepturilor de pensie sau de protecția consulară, pentru toate acestea există reguli și drepturi pe care românii și europeni trebuie să le cunoască pentru a și le putea exercita”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Ghidul acoperă șapte secțiuni, începând de la călătorii, unde, Alin Mituța informează cu privire la drepturile pasagerilor, condiții pentru a face un voiaj cu mașina sau avantajele tarifelor unitare de roaming, printre altele.

Următoarele secțiuni se referă la ședere și care sunt drepturile pe care cetățenii români le au atunci când vor să devină rezidenți într-un alt stat membru, fie că merg la studii, la muncă sau vor să se pensioneze. Aici ghidul vine cu informații despre condițiile de rezidență permanentă, despre indemnizațiile familiale și cum pot fi accesate, despre drepturile muncitorilor, echivalarea competențelor profesionale sau a studiilor.

„Apoi, am creat o secțiune separată pentru drepturile cetățenilor europeni atunci când se afla în afara teritoriului UE, și încheiem cu una în care oferim informații despre noile reguli de călătorie și de stabilire a reședinței în Regatul Unit, post Brexit. Sperăm ca acest ghid să fie util atât românilor de acasă cât și celor din diaspora, pentru a putea cunoaște mai bine drepturile de care se pot bucura în calitate de cetățeni europeni”, se arată în documentul citat.

Prevenirea cancerului prin toate politicile europene:

•  achiziții comune de vaccinuri anti HPV și Hepatita B, precum și implementarea unui sistem de monitorizare a vaccinării similar celui folosit pentru COVID-19;
• campanii de vaccinare mai bine coordonate, finanțate și implementate cu un obiectiv de vaccinare anti-HPV a 90% dintre fetele eligibile și creșterea semnificativă a numărului de băieți vaccinați până în 2030;
• măsuri clare de prevenție care încep de la educație, inclusiv în școli, despre importanța unui stil de viață sănătos, cu mai multă mișcare, hrană sănătoasă, dar și prin măsuri de descurajare a fumatului și consumului de alcool.

Mai mult, Planul prevede screening și detectare precoce, precum dezvoltarea noii Scheme de Screening pentru Cancer, care ajută statele să asigure campanii de screening pentru depistarea cancerelor de sân, cervical și colorectal pentru 90% din populația eligibilă.

Acces egal la îngrijiri medicale oncologice:

• minimalizarea situațiilor de penurie de medicamente, prin înființarea de stocuri strategice de medicamente, dar și încurajarea statelor membre să negocieze colectiv prețurile atunci când fac achiziții de aparatură și medicamente oncologice;
• raportul stabilește că prețul medicamentelor a căror dezvoltare s-a făcut inclusiv cu sprijin financiar național sau european să fie unul accesibil.

Europarlamentarul a explicat că Planul European de Combatere a Cancerului prevede, de asemenea, și un management mai bun al impactului pe care crizele sanitare îl au asupra pacienților oncologici și anume: crearea unui strategii pentru situații de urgență care să permită statelor membre să acționeze coordonat împotriva eventualelor crize sanitare viitoare pentru a proteja mai bine grupurile vulnerabile, inclusiv pacienții de cancer.

• crearea registrelor naționale de cancer;
• alocarea constantă de fonduri pentru buna funcționare a Rețelelor Europene de Referință, precum și pentru integrarea acestora în sistemele de sănătate naționale;
• alocarea de fonduri care să acopere compensarea costurilor pentru consultațiile virtuale, cu medici din alte state UE și compensarea costurilor de călătorie pentru persoanele care accesează tratament transfrontalier;
• crearea unei strategii europene pentru datele medicale.

• îmbunătățirea accesului la îngrijiri oncologice transfrontaliere pentru copii bolnavi de cancer atunci când tratamentele cele mai eficiente sau inovatoare nu sunt accesibile în țara de origine, mai ales prin intermediul Rețelelor Europene de Referință;
•  lansarea unui Pașaport al Supraviețuitorilor de cancer pediatric ce va facilita urmărirea evoluției pacientului pe termen lung.

•  sprijin atât pentru supraviețuitorii bolii, cât și pentru îngrijitorii sau familia acestora;
•  reintegrarea persoanelor care au trecut prin boală în activitățile sociale și piața muncii, asigurarea asistenței post recuperare și a controalelor regulate pentru a preveni reapariția cancerului;
• adoptarea legislației la nivel național pentru “dreptul de a fi uitat” ce nu va permite discriminarea supraviețuitorilor atunci când accesează servicii financiare.