Connect with us

Alin Mituța

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

Published

on

© Alin Mituța/arhivă personală

Eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe) a apreciat atmosfera de la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei ca fiind „bună și optimistă” și a subliniat că este o șansă pentru români pentru a contura viitorul așa cum și-l doresc, potrivit unui mesaj pe Facebook. În acest sens, el a atras atenția că evenimentul va aduce schimbare doar dacă cetățenii se vor implica. 

„Atmosferă bună și optimistă la prima plenară a Conferinței pentru Viitorul Europei. Europarlamentari, comisari, parlamentari naționali, reprezentanți ai societății civile și cetățeni au vorbit despre așteptările lor de la acest exercițiu de democrație participativă, care se întâmplă pentru prima dată în istoria UE . Marea majoritate sunt de acord că cetățenii trebuie să fie în centrul atenției și că trebuie ca instituțiile europene să îi asculte, nu doar să îi audă. Mai sunt de acord că trebuie să fim ambițioși să ajungem chiar la modificări de tratate, dacă va fi necesar. (…) Conferința aceasta va avea succes și va duce la schimbări reale doar dacă cetățenii se vor implica. E o șansă enormă pe care noi, românii o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori”, a scris eurodeputatul român pe Facebook.

În continuare, Alin Mituța a descris etapele următoare ale Conferinței care se va încheia în 2022.

„După această primă plenară introductivă, urmează să ne împărțim pe grupuri de lucru și să discutăm concret pe teme concrete, de la schimbări climatice, la sănătate, social, finanțe, agricultură sau cadru instituțional. În toamnă vor începe să funcționeze și patru agore ale cetățenilor formate fiecare din câte 200 de cetățeni aleși aleatoriu din toate statele membre, inclusiv din România. Propunerile lor vor ajunge pe masa plenarei împreună cu cele venite pe platforma online futureu.europa.eu. Din octombrie ne vom întâlni din nou în plen și în fiecare lună apoi, până în mai 2022 când ar trebui să avem adoptate concluziile Conferinței, care vor fi apoi implementate”, a mai spus el. 

Nu în ultimul rând, eurodeputatul a enumerat câteva dintre așteptările sale privind conținutul acestor concluzii, pe care s-a angajat, totodată, să le apere în cadrul plenarei:

  • competențe UE în sănătate: România are nevoie de sprijin european pentru a reforma sistemul de sănătate și a-l aduce la standarde europene; avem nevoie de standarde minime de calitate a serviciilor medicale, de mai mulți bani europeni pentru infrastructură și dotări, de cooperare mai bună în ceea ce privește bolile rare, transplantul, îngrijirea marilor arși șamd
  • competențe UE în educație: standarde minime de calitate, cadru comun de evaluare a țcolilor și universităților, mai multă mobilitate, mai mult sprijin pentru cercetare; includerea de cursuri de educație civică legată de UE în curricula educațională.
  • crearea unui Procuror European pentru Mediu: acesta ar trebui să funcționeze în coordonare cu Procurorul European Codruța Kovesi în a investiga infracțiuni de mediu care afectează întreaga UE, precum tăierile ilegale de pădure sau transporturile ilegale de deșeuri.
  • crearea unui mecanism permanent de implicare a cetățenilor în deciziile UE: nu mai e suficient să ascultăm oamenii la vot, la fiecare 5 ani, ci trebuie să creăm un sistem prin care cetățenii și societatea civilă să fie consultați în fiecare an cu privire la prioritățile UE, iar concluziile lor să meargă direct la Comisie care trebuie să le ia în considerare când stabilește inițiativele pentru anul următor; mai mult, aceste priorități cetățenești trebuie să aibă un buget participativ alocat din care să fie finanțate.

„Acestea sunt doar câteva din prioritățile mele în plenara Conferinței și sper ca ele să fie completate și îmbunătățite ascultându-vă”, a mai precizat eurodeputatul Renew Europe. 

Alături de acesta, la sesiunea plenară a Conferinței privind Viitorul Europei au participat și eurodeputații români Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, și Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, membru în grupul S&D.

Siegfried Mureșan a declarat în intervenția sa:

„Uniunea Europeană s-a confruntat cu trei crize semnificative în ultimii 10 ani: criza economică și financiară acum 10 ani, criza migrației și a refugiaților acum 5 ani și acum pandemia de COVID-19. Niciuna din acestea nu a fost creată de Uniunea Europeană, dar în toate aceste trei crize, cetățenii europeni s-au așteptat ca Uniunea Europeană să ofere soluții, iar Uniunea Europeană a ajutat. Fiecare țară aflată în dificultate a fost ajutată în timpul crizei economice. Mulți oameni au fost ajutați în timpul crizei migrației și a refugiaților. Și acum, în timpul pandemiei de COVID-19, am achiziționat împreună vaccinuri și am lansat cel mai mare pachet de sprijin economic lansat vreodată de Uniunea Europeană. Acum, obiectivul acestei conferințe este să asculte cetățenii Europei și să asculte ceea ce ei așteaptă ca Uniunea Europeană să realizeze în următorii ani, care sunt domeniile în care ar trebui să oferim soluții și în care ar trebui să dotăm Uniunea Europeană cu instrumentele necesare pentru a depăși aceste crize. Să înceapă dialogul!”

Victor Negrescu a declarat în intervenția sa:

„Conferința privind viitorul Europei este doar punctul de plecare. Oamenii au așteptări mari de la noi și trebuie să livrăm. Trebuie să fim îndrăzneți. Trebuie să construim mai bine pentru viitor. Avem nevoie de o Europă care să nu lase pe nimeni în urmă, unde toate țările și toți cetățenii să simtă că vocea lor este auzită. Din România până în Portugalia, oameni de toate vârstele, din medii diferite, trebuie să fim uniți, să ne simțim europeni și să acționăm împreună. De aceea, cred că avem nevoie ca UE să aibă competențe pentru a acționa mai mult în domenii precum educația, sănătatea sau politicile sociale. Putem face acest lucru numai prin consolidarea democrației europene, iar conferința noastră poate fi punctul de plecare pentru acest lucru. Oamenii nu sunt numere, sunt sufletul și nucleul Europei. Trebuie să fim pregătiți pentru orice rezultat, ceea ce înseamnă că ar trebui să fim pregătiți și să schimbăm tratatele dacă acest lucru va fi necesar. Susțin o astfel de schimbare care va reconecta Europa de cetățeni!”

La sesiunea plenară a Conferinței au participat 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

Citiți și

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța, după includerea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO: România a câștigat o victorie simbolică astăzi

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO este o oportunitate uriașă pentru comunitatea din Roșia de a profita de acest statut pentru a se dezvolta, a transmis marți eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe).

Deputatul european a reamintit că Roșia Montană este în patrimoniul UNESCO, după 8 ani de la primele proteste civice masive din România, din 2013.

„Filmul celor 8 ani, de la proteste, la depunerea dosarului, la încercările de retragere și de subminare ilustrează și lupta României civice, implicate, modernizatoare, care a câștigat o victorie simbolică astăzi”, a scris Alin Mituța într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis includerea localității Roșia Montană în Patrimoniul Comun al Umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, informează Digi24.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis, marți, candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie. Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente.

Lista Patrimoniului Mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată cu o serie de situri culturale: sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mănăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999). Un alt sit natural înscris în lista UNESCO – Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei.

Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii se află Ritualul Căluşului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul Fecioresc, Mărţişorul, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova. 

În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș. Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea guvernului condus de Viorica Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a examinat marţi candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie, alături de candidaturile Uruguayului, Braziliei şi Peru. Discutarea dosarului Roşia Montană figura iniţial pe agenda de duminică, potrivit site-ului UNESCO.

Continue Reading

Alin Mituța

INTERVIU Eurodeputatul Alin Mituța: România este în cel mai bun moment al istoriei sale, ca membru al UE și al NATO, cu acces la o sumă fără precedent de 80 de miliarde de euro în următorii 7 ani

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Alin Mituța (USR-PLUS & Renew Europe) are ca obiectiv pentru toamna anului 2021 să pregătească al 11-lea raport care va trata problema sănătății și a felului în care se pot folosi mai bine banii europeni în acest domeniu și va începe efectiv munca în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, pregătind în acest sens inclusiv o caravană prin țară în care va discuta cu studenți, fermieri, antreprenori, aleși locali și cetățeni despre viitorul Uniunii Europene.

Membru cu drepturi depline în Comisia pentru control bugetar, în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în cadrul Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Alin Mituța a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre Conferința privind Viitorul Europei, despre accesul la sănătate în UE, cât și despre situația agriculturii din România. Mai mult, eurodeputatul a abordat și subiectul subreprezentării românilor în funcțiile de conducere ale instituțiilor UE.

Au fost 6 luni de mandat foarte intense. Am reușit să trec prin comisiile parlamentare și prin plen 10 rapoarte importante pentru care am fost raportor al Parlamentului sau al grupului Renew și care au tratat teme importante precum crearea noului Program Anti-Fraudă al UE, supervizarea activității unor instituții ca Banca Europeană de Investiții, Serviciul European de Acțiune Externă, Comitetul Regiunilor șamd. De asemenea, am fost desemnat membru în plenul Conferinței privind Viitorul Europei și am coordonat manifestul și poziția delegației noastre în acest exercițiu important. Am avut mai multe inițiative legate de reprezentarea românilor în instituțiile europene și am inițiat demersuri pentru stoparea reținerilor ilegale ale europenilor în centre britanice de detenție, care au dus în final la stoparea acestei practici de către guvernul britanic. Pe lângă acestea, am contribuit la câteva zeci de rapoarte pe diverse teme, la care am depus în total peste 700 de amendamente care protejează interesele agricultorilor români, care cer introducerea de cursuri de educație civică europeană în școli, șamd,”, a transmis Alin Mituța. 

Făcând trimitere la rolul Parlamentului European în Conferința privind Viitorul Europei, eurodeputatul român a subliniat că Parlamentul este inițiatorul moral al acestei Conferințe, iar, formal, rolul Parlamentului European este foarte bine definit, având reprezentanți în Boardul Executiv al Conferinței și în Adunarea Plenară, fiind pe picior de egalitate cu celelalte două instituții europene.

„Parlamentul, mai ales prin vocea grupului Renew Europe, a fost cel care a insistat ca această Conferință să aibă loc, atunci când părea că e pe cale să devină un proiect abandonat. Pe lângă asta, rolul Parlamentului, prin intermediul membrilor săi, este să disemineze cât mai mult informația despre Conferință în rândul cetățenilor, sarcină pe care încercăm să o îndeplinim cât mai bine cu putință”, a mai spus el. 

Alin Mituța a amintit că etapele cele mai importante ale Conferinței se vor desfășura în toamna și iarna acestui an, atunci când se vor desfășura Agorele cetățenești. Potrivit acestuia, începând cu luna septembrie Agorele vor aduna cetățeni din toată Europa, aleși aleatoriu. În aceste Agore, cetățenii vor avea ocazia să facă propuneri de reformă pe care le vor putea prezenta mai apoi Adunării plenare.

„Ne vom întruni în aceste Adunări plenare de câte ori va fi nevoie în toamna și iarna acestui an și chiar în anul următor pentru a definitiva câteva concluzii privind viitorul Europei, alături de cetățeni. Apoi, un raport final va putea fi prezentat în primăvara lui 2022. În paralel cu aceste întâlniri mai oficiale, vor fi peste tot în Europa evenimente sub egida Conferinței organizate fie de instituții publice, fie de societatea civilă sau chiar de cetățeni. De altfel, astfel de evenimente se petrec peste tot în Europa chiar acum și îi invit pe cititorii acestui text să intre pe www.futureu.europa.eu să afle cum pot participa sau cum pot organiza evenimente. Sper că această Conferință să devină un moment definitoriu pentru viitorul Uniunii. Dar pentru a avea succes trebuie să îi ascultăm pe cetățeni și să preluăm forța argumentelor lor. Nu e suficient să îi invităm să vorbească, să-i auzim, iar mai apoi să trecem mai departe, fără ca nimic semnificativ să se întâmple”, a precizat el.

Întrebat despre modul în care poate fi asigurat accesul la servicii de sănătate de calitate pentru cetățenii României și cum poate România să ajungă la un sistem de sănătate performant, europarlamentarul a răspuns că într-o Uniune cu o piață unică integrată este anormal să nu existe încă o politică de sănătate europeană. 

„Acesul la sănătate în UE nu trebuie să mai depindă de codul poștal ci ar trebui să fie garantat pe tot teritoriul Uniunii, la standarde similare. Tocmai de aceea, una din prioritățile mele în Conferința privind Viitorul Europei este să avansăm Uniunea Sănătății prin care UE să finanțeze infrastructura sanitară, să stabilească standarde minime de calitate a serviciilor medicale peste tot în Uniune sau să fie mai bine pregătită pentru crize majore precum pandemiile”, a detaliat Alin Mituța. 

De asemenea, acesta a reamintit că deja a fost făcut un prim pas important prin actualul program EU4Health care aduce o sumă record alocată sănătății, de 5.1 miliarde de euro, comparat cu 499 milioane alocate programului precedent, fiind o oportunitate uriașă pentru România de a micșora decalajul de infrastructură spitalicească, cel tehnologic și cel al forței de muncă din domeniu. 

„Totodată, în Parlamentul European sunt membru al comisiei speciale de luptă împotriva cancerului, unde lucrăm la adoptarea unui plan european de combatere a cancerului, care merge în direcția armonizării standardelor în sănătate, dar și a cooperării între statele membre atât în cercetare și diagnosticare cât și în tratament”, a adăugat deputatul european. 

Recent, Parlamentul European a votat propunerile eurodeputatului care privesc crearea unui mecanism permanent de implicarea a cetățenilor în deciziile Uniunii Europene, introducerea cursurilor despre UE în școli și crearea unei olimpiade europene. În interviul acordat, Alin Mituța a declarat că votul din Parlamentul European a fost un pas foarte important pentru a transforma aceste propuneri în realitate, devenind propuneri oficiale ale Parlamentului, care acum vor trebui să fie analizate de Comisia Europeană, care poate veni cu propuneri legislative concrete. Mai departe Conferința privind Viitorul Europei este un instrument la fel de important pentru a avansa aceste obiective.

„Atât mecanismul structurat de consultare cât și introducerea cursurilor despre UE în școli sunt două priorități pe care le voi promova ca membru al plenarei Conferinței. Îmi doresc ca la finalul acestui proces, aceste idei să fie printre reformele propuse în raportul Conferinței privind Viitorul Europei. Atât mecanismul, cât și educația despre UE nu sunt reforme dificil de implementat și nu necesită schimbări de tratate sau schimbări legislative complicate. E necesară doar voință politică la nivel european pentru a le vedea transformate în realitate. Iar Conferința privind Viitorul Europei este o ocazie bună de a canaliza această voință politică spre reforme care să aducă cetățenii mai aproape de Uniune, așa cum ar face-o atât introducerea mecanismului de consultare cât și introducerea de cursuri despre UE în toate școlile europene”, a detaliat el. 

În legislativul european Mituța activează în calitate de membru cu drepturi depline în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală. Întrebat care sunt pașii de urmat pentru ca agricultura din România să fie modernizată și cum pot fi sprijiniți tinerii fermieri, acesta subliniat că România are aproximativ 33% din totalul fermelor din Uniunea Europeană, în care lucrează 17% din forța de muncă agricolă a Uniunii, agricultura românească fiind una polarizată, cu o agricultură la scară mică, de subzistență, neconectată la piață, și o agricultură relativ modernă și performantă, care se practică în ferme mari dar care este foarte limitată.

Conform europarlamentarului, problemele structurale, producția preponderent vegetală, dar și gradul redus de organizare între fermieri, fac ca mare parte a agriculturii românești să fie mai puțin competitivă față de alte state europene.

Sunt multe lucruri de făcut. Trebuie să producem mărfuri cu valoare adăugată mai mare, lucru care ar putea să reechilibreze și balanța comercială a României. Dar pentru asta este nevoie atât de măsuri țintite pentru creșterea forței comerciale a producătorilor autohtoni, cât și de o mai bună organizare între fermieri. Pe lângă asta, este nevoie și de o revizuire a politicilor actuale de sprijin, de investiții serioase în agricultură și industrie alimentară și de facilitare a accesului la finanțare, fie că vorbim de fonduri europene sau de ajutoare de stat. Vom avea în curând și noile reguli de aliniere la Pactul Verde și generate din Strategia de la Fermă la Consumator care pot fi oportunități pentru agricultura din România, dacă vom ști cum să profităm de ele”, a transmis deputatul european. 

În continuare, Alin Mituța a făcut trimitere la tinerii fermieri, amintind că de curând s-a ajuns la un nou acord politic pentru noua Politică Agricolă Comună, după 3 ani de negocieri, acord care vine și cu vești bune pentru aceștia: „Tinerii fermieri vor beneficia de o alocare de 3% din ambii piloni (din subvenții și bani pentru dezvoltare rurală), bani care vor merge către programe de sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, către finanțarea pentru investiții sau pentru proiecte de afaceri în agricultură, silvicultură sau diversificare în alte domenii din mediul rural. 3% nu pare mult, dar reprezintă totuși o majorare fata de bugetul precedent (2%), dintr-un buget total de peste 330 de miliarde de euro”

În cadrul interviului, eurodeputatul a punctat și problema subreprezentării românilor în funcțiile de conducere ale instituțiilor UE în prezent, declarând că a solicitat prin rapoartele la care a lucrat și prin amendamentele pe care le-a depus, ca SEAE, Comisia și alte instituții să regleze urgent această problemă de subreprezentare.

În primul rand trebuie să cerem să se respecte regulamentele, unde este stipulat că trebuie să existe o corelație între staff-ul instituțiilor și ponderea statelor membre, respectând bineînțeles criteriul competenței. România este al șaselea stat membru ca mărime din UE și acest lucru trebuie sa fie vizil și în instituțiile europene. Realitatea e alta. În Serviciul European de Acțiune Externă doar trei funcții de management sunt ocupate de români dintr-un total de 267. Dar SEAE nu este singurul caz. Aș mai menționa și Comisia Europeană, unde nu există un singur cetățean român care ocupă o poziție de Director-General, în timp ce prezența cetățenilor români în alte funcții de management sunt, de asemenea, foarte scăzute”, a explicat el. 

Mai mult, acesta a inițiat și o scrisoare oficială în acest sens, semnată de toți europarlamentarii români. „Problema însă nu se va rezolva peste noapte. Eu voi fi până în 2024 raportor al grupului Renew pentru Serviciul European de Acțiune Externă și pentru alte instituții și voi urmări îndeaproape schimbările în politica de personal, dar este nevoie și de implicarea autorităților române. Sunt necesare eforturi pro-active, la cel mai înalt nivel, pentru a cere și a promova o reprezentare corectă a românilor în instituțiile europene”, a adăugat Alin Mituța. 

În final, deputatul european a vorbit despre oportunitățile pentru dezvoltarea României, bunăstarea românilor și consolidarea poziției României în cadrul UE, precizând că țara noastră este de departe în cel mai bun moment al istoriei sale, ca membru al Uniunii Europene, al NATO, cu acces la o sumă fără precedent, de 80 de miliarde de euro în următorii 7 ani.

Este marea noastră oportunitate de a face un salt de dezvoltare care să ne aducă mai rapid decât speram la media Uniunii Europene. Pentru a ajunge acolo nu va fi de ajuns doar să absorbim banii europeni contabilicește, ci să folosim acești bani pentru a face reforme structurale, fie că vorbim de reforma administrației publice, de reforma în sănătate, în educație, de reforma pensiilor, inclusiv eliminarea pensiilor speciale, sau de dezvoltarea infrastructurii. Și mai mult decât atât, trebuie să ne pregătim economia pentru marile transformări ale deceniilor care vin și anume transformarea digitală și cea ecologică. România are avantaje comparative pentru a fi printre țările care pot fi în avangarda acestor transformări, dar pentru asta avem nevoie de curaj, de viziune și de o majoritate guvernamentală pro-europeană stabilă, care să nu devieze țara către capcanele populismului și naționalismului. Sunt convins că putem deveni o țară din avangarda UE, dacă vom reuși să facem aceste reforme și să navigăm cu succes prin aceste transformări sistemice”, a conchis eurodeputatul.     

Alin Mituța este membru al Parlamentului European, din partea delegației USR-PLUS, de la începutul anului 2021. La începutul lunii iunie a fost numit în calitate de membru al delegației Parlamentului European la plenara Conferinței privind viitorul Europei, ce a avut loc pe 19 iunie, fiind unul dintre cei trei români care gestionează această responsabilitate.

În legislativul european, Mituța activează în calitate de membru cu drepturi depline în Comisia pentru control bugetar, în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în cadrul Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova (D-MD). De asemenea, este membru supleant al Comisiei pentru afaceri constituționale (AFCO), al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI), al Comisiei ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și al Comisiei speciale combaterea cancerului (BECA).

 

Continue Reading

Alin Mituța

Alin Mituța a solicitat în Comisia pentru Control Bugetar anchetarea acuzațiilor de fraudare a programului ITI Delta Dunării în valoare de 1.1 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Acuzațiile de fraudare a programului ITI Delta Dunării, cu un buget total de 1.1 miliarde de euro, au fost discutate marți în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European, informează eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe). 

„Spun fără niciun fel de ezitare că nu putem băga sub preș un posibil furt de 1 miliard de euro din fonduri europene”, a scris deputatul european într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, posibilele fraude au fost descoperite printr-o investigație jurnalistică apărută în presa din Olanda, Germania și din România, investigație care susține că banii destinați comunității din Delta Dunării au fost deturnați către firmele de casă ale președintele Consiliului Județean Tulcea.

„Comisia Europeană a suspendat temporar plățile pentru ITI iar OLAF și DNA anchetează mai multe cazuri de posibile fraude, conflicte de interese și corupție. Oficial, și Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi analizează cazul”, a mai spus el. 

Alin Mituța a subliniat că fraudele au fost posibile inclusiv din cauza unui sistem de gestiune a ITI Deltă Dunării foarte complicat, în care au fost implicate 8 programe cu fonduri europene de la trei ministere, lăsând responsabilitatea gestiunii și controlului într-o zonă gri. 

Mai mult, eurodeputatul a solicitat în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European ca aceste cazuri să fie cercetate de organele competente cât mai repede și a subliniat necesitatea ca sistemele de gestiune, control și monitorizare să fie modificate în România și peste tot în UE, pentru a preveni astfel de fraude.

„În lipsa unei asumări clare a responsabilităților de gestiune și de control, banii europeni vor ajunge mereu în buzunarul clientelelor de partid, afectând astfel atât credibilitatea României de a mai primi fonduri în viitor, cât și oamenii și comunitățile din aceste zone care ar trebui să fie beneficiarii acestor bani. Comisia a dat garanții că va corecta aceste probleme de concepție a gestiunii fondurilor ITI pentru următoarea perioadă bugetară, iar noile reguli vor fi discutate în perioada următoare inclusiv cu autoritățile naționale”, a conchis deputatul european în mesajul său. 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu6 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.7 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL9 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO10 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.10 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA11 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending