Europarlamentarul Alin Mituța (USR, Renew Europe) a redactat un „Ghid al drepturilor românilor în Uniunea Europeană”, cu scopul de a oferi un tablou al drepturilor pe care românii, în special cei din diaspora, le au ca cetățeni europeni, inclusiv informații clare despre modalitățile și condițiile prin care pot avea acces la ele.

„Aproximativ 5 milioane de români locuiesc sau muncesc în Europa. Mulți dintre ei se întorc acasă de sărbători. Mulți alții călătoresc, studiază, își vizitează familiile sau prietenii în țările Uniunii Europene. În toate aceste ipostaze, românii au drepturi care decurg din cetățenia europeană. Fie că este vorba de călătorii, de stabilire și ședere în alt stat, de alegerile locale sau europene, de accesul la indemnizații familiale, de șomaj, de transferul drepturilor de pensie sau de protecția consulară, pentru toate acestea există reguli și drepturi pe care românii și europeni trebuie să le cunoască pentru a și le putea exercita”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Ghidul acoperă șapte secțiuni, începând de la călătorii, unde, Alin Mituța informează cu privire la drepturile pasagerilor, condiții pentru a face un voiaj cu mașina sau avantajele tarifelor unitare de roaming, printre altele.

Următoarele secțiuni se referă la ședere și care sunt drepturile pe care cetățenii români le au atunci când vor să devină rezidenți într-un alt stat membru, fie că merg la studii, la muncă sau vor să se pensioneze. Aici ghidul vine cu informații despre condițiile de rezidență permanentă, despre indemnizațiile familiale și cum pot fi accesate, despre drepturile muncitorilor, echivalarea competențelor profesionale sau a studiilor.

„Apoi, am creat o secțiune separată pentru drepturile cetățenilor europeni atunci când se afla în afara teritoriului UE, și încheiem cu una în care oferim informații despre noile reguli de călătorie și de stabilire a reședinței în Regatul Unit, post Brexit. Sperăm ca acest ghid să fie util atât românilor de acasă cât și celor din diaspora, pentru a putea cunoaște mai bine drepturile de care se pot bucura în calitate de cetățeni europeni”, se arată în documentul citat.

Prevenirea cancerului prin toate politicile europene:

•  achiziții comune de vaccinuri anti HPV și Hepatita B, precum și implementarea unui sistem de monitorizare a vaccinării similar celui folosit pentru COVID-19;
• campanii de vaccinare mai bine coordonate, finanțate și implementate cu un obiectiv de vaccinare anti-HPV a 90% dintre fetele eligibile și creșterea semnificativă a numărului de băieți vaccinați până în 2030;
• măsuri clare de prevenție care încep de la educație, inclusiv în școli, despre importanța unui stil de viață sănătos, cu mai multă mișcare, hrană sănătoasă, dar și prin măsuri de descurajare a fumatului și consumului de alcool.

Mai mult, Planul prevede screening și detectare precoce, precum dezvoltarea noii Scheme de Screening pentru Cancer, care ajută statele să asigure campanii de screening pentru depistarea cancerelor de sân, cervical și colorectal pentru 90% din populația eligibilă.

Acces egal la îngrijiri medicale oncologice:

• minimalizarea situațiilor de penurie de medicamente, prin înființarea de stocuri strategice de medicamente, dar și încurajarea statelor membre să negocieze colectiv prețurile atunci când fac achiziții de aparatură și medicamente oncologice;
• raportul stabilește că prețul medicamentelor a căror dezvoltare s-a făcut inclusiv cu sprijin financiar național sau european să fie unul accesibil.

Europarlamentarul a explicat că Planul European de Combatere a Cancerului prevede, de asemenea, și un management mai bun al impactului pe care crizele sanitare îl au asupra pacienților oncologici și anume: crearea unui strategii pentru situații de urgență care să permită statelor membre să acționeze coordonat împotriva eventualelor crize sanitare viitoare pentru a proteja mai bine grupurile vulnerabile, inclusiv pacienții de cancer.

• crearea registrelor naționale de cancer;
• alocarea constantă de fonduri pentru buna funcționare a Rețelelor Europene de Referință, precum și pentru integrarea acestora în sistemele de sănătate naționale;
• alocarea de fonduri care să acopere compensarea costurilor pentru consultațiile virtuale, cu medici din alte state UE și compensarea costurilor de călătorie pentru persoanele care accesează tratament transfrontalier;
• crearea unei strategii europene pentru datele medicale.

• îmbunătățirea accesului la îngrijiri oncologice transfrontaliere pentru copii bolnavi de cancer atunci când tratamentele cele mai eficiente sau inovatoare nu sunt accesibile în țara de origine, mai ales prin intermediul Rețelelor Europene de Referință;
•  lansarea unui Pașaport al Supraviețuitorilor de cancer pediatric ce va facilita urmărirea evoluției pacientului pe termen lung.

•  sprijin atât pentru supraviețuitorii bolii, cât și pentru îngrijitorii sau familia acestora;
•  reintegrarea persoanelor care au trecut prin boală în activitățile sociale și piața muncii, asigurarea asistenței post recuperare și a controalelor regulate pentru a preveni reapariția cancerului;
• adoptarea legislației la nivel național pentru “dreptul de a fi uitat” ce nu va permite discriminarea supraviețuitorilor atunci când accesează servicii financiare.

Europarlamentarul Alin Mituța (USR, Renew Europe) a trimis miercuri o scrisoare Comisiei Europene, prin care îi cere să ia măsuri în ceea ce privește criza în sectorul de îngrășăminte pentru agricultură.

„Apelul pe care îl fac are loc inclusiv în contextul anunțului opririi producției de către Azomureș, din cauza creșterii prețului gazelor naturale și energiei electrice”, a scirs deputatul european, pe Facebook.

Potrivit lui Alin Mituța închiderea producției de îngrășăminte de către Azomureș este „o veste îngrijorătoare”, pentru că acesta asigură aproximativ 50% din consumul intern din agricultura românească.

„O astfel de închidere temporară va duce la continuarea creșterii prețurilor pentru fermieri, ceea ce ar putea crea inclusiv o potențială problemă de securitate alimentară în cursul anului următor”, a subliniat eurodeputatul.

Mai mult, Alin Mituța a explicat că, în lipsa unui plan concret la nivel național, fermierii români ar putea fi grav afectați din această cauză.

„Am cerut sprijin de la nivel european, inclusiv prin posibila activare a rezervei de criză din cadrul Fondului European de Garantare Agricolă, prezentarea unui pachet dedicat pentru agricultură, pe baza ”Energy Toolbox” adoptat deja de Comisie în luna octombrie, dar și prezentarea de măsuri pe termen lung pentru a contracara dependența de îngrășămintele importate sau a investi mai mult în îngrășămintele de noua generație, mai prietenoase din punct de vedere al mediului”, a conchis europarlamentarul.