Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: 2021 – anul reconstrucției. Voi continua misiunea de a face vocea românilor mai bine auzită la Bruxelles și de a aduce UE mai aproape de fiecare cetățean

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Dacă anul 2020 a fost unul al solidarității, anul 2021 ar trebui să fie unul al reconstrucției, a declarat europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), într-un articol de bilanț al activității sale în Parlamentul European în acest an, subliniind că va continua misiunea de a face vocea românilor mai bine auzită la Bruxelles și de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de fiecare cetățean.

Anul 2020 a fost plin de momente dificile, dramatice, unele chiar tragice pentru că am pierdut oameni dragi, am suferit cu toții ca urmare a pandemiei. Dar, cu tot decorul sumbru al acestei perioade atât de tulburătoare, fiecare dintre noi am continuat – în condiții excepționale – să facem ceea ce știm mai bine. În cazul meu, am încercat să duc mai departe toate dezideratele și toată încrederea pe care ați investit-o în mine atunci când m-ați ales să vă reprezint în Parlamentul European. Din primele zile ale anului viitor voi continua misiunea pe care m-ați încredințat-o: aceea de a face vocea românilor mai bine auzită la Bruxelles și de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de fiecare cetățean. Am spus că anul 2020 a fost, din punctul meu de vedere ”anul solidarității”. Sper ca anul 2021 să poată fi numit ”anul reconstrucției”, a afirmat Crețu.

Bilanțul activității Corinei Crețu în Parlamentul European, conform analizei sale publicate pe Facebook:

🟣 Ianuarie 2020:

☑️ Am avut o serie de întrevederi la Parlamentul European, cu reprezentanți ai Uniunii Europene sau ai Guvernelor diferitelor state (din UE sau din afara UE): fostul meu coleg Maroš Šefčovič – actualmente Vicepreședinte al Comisiei Europene, Daniela Morari – Ambasador Șef al Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, Aigul Kuspan – Ambasador al Republicii Kazahstan în Belgia.

☑️ Am deschis cabinetului meu europarlamentar de la Hârlău, în județul Iași.

☑️ Am patronat proiectul ”Letz’ discuss” desfășurat în Estonia.

☑️ Am acordat votul meu de încredere în Parlamentul European pentru Pactul Ecologic European.

🟣 Februarie 2020:

☑️ Am prezentat în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT) Raportul anual privind protejarea intereselor financiare ale UE și concluzionam că în ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în asigurarea faptului că fiecare euro din bugetul UE este cheltuit corect.

☑️ Am dezbătut în Parlamentul European Raportul privind controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții (BEI).

☑️ Am avut o întrevedere, la Parlamentul European, cu delegația ”Philips Healthcare” – cu care am discutat despre viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, precum și despre bugetul alocat pentru sectorul sănătății – atât la nivel european, cât și la nivel național. În cadrul discuției noastre, am abordat și tema spitalelor regionale din România.

☑️ Am primit la Parlamentul European vizita Ministrului Adjunct al Afacerilor Interne în Guvernul de la Tirana, Romina Kuko.

☑️ Am avut o întrevedere cu Wajiha Haris, Președinte și fondator al Fundației Scheherazade. Am discutat despre principalele proiecte sociale și educaționale desfășurate în România.

🟣 Martie 2020:

☑️ Am primit, la Parlamentul European, vizita unui grup de tineri din Constanța.

☑️ Am participat la dezbaterea ”Pactul Verde: Este România pregătită pentru ambițiile Uniunii Europene?”, organizată la Bruxelles de către Europuls și de către Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană. În intervenția mea, am făcut referire directă la Valea Jiului.

☑️ Martie a fost și luna în care s-au desfășurat primele voturi ”la distanță” ale Parlamentului European, ca urmare a înrăutățirii situației privind răspândirea virusului COVID-19.

☑️ Am semnat, alături de mai mulți colegi europarlamentari, o scrisoare adresată Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin intermediul căreia am atras atenția asupra necesității ca accesul la medicamentele să fie asigurat pentru toți cetățenii europeni.

☑️ Am votat, în Parlamentul European, ca UE să ia de urgență măsurile care se impun împotriva crizei sanitare.

🟣 Aprilie 2020:

☑️ M-am alăturat apelului pentru solidaritate al organizației Eurocities (140 de orașe europene), considerând că administrațiile locale trebuie să aibă acces rapid și direct la fondurile europene care sunt disponibile pentru înlăturarea efectelor răspândirii virusului.

☑️ Am trimis o scrisoare deschisă Guvernului României în care am solicitat transparență maximă privind modul în care se folosesc resursele puse la dispoziție Statelor Membre de către Uniunea Europeană în combaterea crizei COVID-19.

☑️ Am votat un nou set de măsuri financiare pentru ajutorarea Statelor Membre în combaterea pandemiei: mobilizarea de fonduri suplimentare prin rectificări ale Bugetului pentru anul 2020 și flexibilizarea utilizării fondurilor structurale și de investiții europene.

☑️ Am semnat proiectul care prevedea întărirea colaborării transfrontaliere în decursul pandemiei

🟣 Mai 2020:

☑️ Am fost desemnată, pentru al doilea an consecutiv, Raportor alternativ din partea Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT) pentru Raportul Anual privind ”Controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții” aferent anului 2019.

☑️ Am votat, în Comisia pentru Control Bugetar, Raportul Anual privind ”Controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții” aferent anului 2018 – pentru care am fost, la fel, Raportor alternativ.

🟣 Iunie 2020:

☑️ Am fost desemnată Raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI).

☑️ Am votat în favoarea rezoluției Parlamentului European prin care îi solicitam Comisiei Europene un plan de urgență privind adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027.

☑️ Am votat Rezoluţia privind muncitorii sezoneri şi transfrontalieri, fiind necesar ca Uniunea Europeană să garanteze protecție suplimentară lucrătorilor transfrontalieri. Urmare a interpelării pe care am adresat-o Președintei Ursula von der Leyen cu privire la lucrătorii români transfrontalieri, Comisia Europeană a transmis că depune toate eforturile pentru a asigura lucrătorilor transfrontalieri și mai multă protecție în situația pierderii locului de muncă.

☑️ M-am alăturat campaniei #Erasmus500, susținută de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, considerând că programul Easmus+ trebuie să beneficieze de o finanțare mai generoasă. În calitate de Comisar European, eu am propus dublarea bugetului alocat programului Erasmus+, tocmai pentru a permite un număr mai mare de participanți și pentru a include persoane cu mai puține oportunități.

☑️ Am lansat un apel către Guvernul României să solicite, de urgență, sprijinul Comisiei Europene pentru a veni în ajutorul românilor afectați de inundațiile care loviseră necruțător Moldova și Transilvania.

🟣 Iulie 2020:

☑️ Am votat împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană, pentru că măsurile impuse prin Pachet riscă să afecteze activitatea transportatorilor români şi activitatea transportatorilor din alte cel puțin nouă state din Estul Europei.

🟣 August 2020:

☑️ Am propus, în Parlamentul European, extinderea termenelor pentru acordarea banilor europeni prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Am solicitat ca termenele pentru accesarea granturilor – adică a fondurilor nerambursabile – să se prelungească.

☑️ Am lansat un apel la dezbatere națională pentru a se stabili prioritățile României privind perioada 2021-2027.

🟣 Septembrie 2020:

☑️ Opinia pe care am prezentat-o în Comisia de Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) privind Mecanismul de Redresare și Reziliență a UE primea susținerea colegilor mei, astfel:

☑️ Am pledat pentru punerea la dispoziția Statelor Membre a unor resurse financiare suplimentare pentru anii bugetari 2023-2024;

☑️ Am reușit să renunțăm la toate condiționalitățile macrofinanciare pentru acordarea acestui ajutor financiar prin Mecanismul de Redresare și Reziliență – ceea ce ar trebui să fie în avantajul României.

🟣 Octombrie 2020:

☑️ Având în vedere apropierea finalului perioadei de tranziție pentru Brexit, am militat pentru protejarea drepturilor românilor care locuiesc în Marea Britanie.

☑️ Am avut o întrevedere online, de la Bruxelles, cu Domnul Ville Itälä – Director-General al Oficiului European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF), cu care am discutat despre Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene.

☑️ Am votat în Parlamentul European pentru un mediu online mai sigur pentru cetățeni, împotriva fake news, a dezinformării, precum și a conținuturilor care pot induce panica în rândul cetățenilor.

☑️ Am votat în Parlamentul European pentru consolidarea educației prin digitalizare și pentru reducerea decalajului educațional la care, din păcate, am fost și încă suntem martori în actuala pandemie.

🟣 Noiembrie 2020:

☑️ Am acordat votul meu în Parlamentul European pentru o mai bună coordonare între Statele Membre în domeniul sănătății, mai ales în ceea ce privește amenințările grave. Astfel, suma disponibilă pentru pachetul de sănătate EU4Health se triplează.

☑️ Am semnat petiția pentru o Uniune Europeană a Sănătății.

🟣 Decembrie 2020:

☑️ Am votat bugetul istoric al UE în valoare de 1800 miliarde EUR.

☑️ Am atras atenția, în calitate de Membră a Parlamentului European, asupra riscurilor pe care le presupune un BREXIT fără acord.

☑️ Alături de colegii mei din Parlamentul European, am solicitat autorităților naționale să ofere, pe lângă sprijin financiar, mai multă consiliere IMM-urilor cu privire la opțiunile pe care le au pentru a face față acestei perioade dificile.

De la revenirea sa în Parlamentul European, în iulie 2019, Corina Crețu a coordonat sau coordonează șapte rapoarte importante în activitatea legislativului european din Comisiile CONT și REGI: raportul privind bugetul anual al UE pentru 2020, raportul special cu privire la frauda în comerțul online, raportul special cu privire la migrație, raportul Băncii Europene de Investiții pentru anul 2018, raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anul 2018 și raportul privind mecanismele de cooperare transfrontalieră și raportul privind controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții pentru anul 2019.

De asemenea, Crețu a fost numită raportor pe opinie al Comisiei REGI pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul programului Next Generation EU.

Nu în ultimul rând, în septembrie 2020, aceasta a fost numită raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European în ce privește eficiența utilizării de către statele membre a fondurilor UE disponibile prin intermediul Fondului de Solidaritate în cazul unor dezastre naturale.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membru în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj de condoleanțe pentru David Sassoli: Parlamentul European pierde azi un europenist convins

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu regretă trecerea în neființă a președintelui Parlamentelui European, David Sassoli, „un jurnalist, om politic, un prieten.”

„David a fost un coleg, prieten, am îndeplinit împreuna o perioada funcția de Vice-președinți ai Parlamentului European, instituție care pierde azi un europenist convins, dar mai presus de toate un om sensibil și atent la nevoile semenilor săi. Un jurnalist, om politic, un prieten”, a scris Corina Crețu într-un mesaj pe pagina de Facebook.

„Nimic nu este posibil fără oameni, nimic nu este durabil fără instituţii” – acesta a fost motto-ul său, citându-l adesea pe Jean Monnet, unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene.

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli a încetat din viaţă marţi la spitalul din orașul italian Aviano, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, a anunțat purtătorul său de cuvânt Roberto Cuillo, într-o postare pe Twitter.

Președintele PE David Sassoli a încetat din viață la ora 1.15, la 11 ianuarie, la CRO din Aviano( PN), Italia, unde era internat. Data și locul înmormântării vor fi comunicate în următoarele ore“, a precizat Cuillo.

După ce s-a vindecat de leucemie, sănătatea i-a devenit călcâiul lui Ahile. Fumător pasionat şi ”bon vivant”, el a fost spitalizat în septembrie anul trecut în stare gravă din cauza unei pneumonii, ceea ce l-a făcut să lipsească din Parlament timp de câteva săptămâni, aminteşte EFE, potrivit Agerpres. Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli, care  a fost internat pe 26 decembrie “din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar”. Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice. În urma acestui anunţ, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică în urmă cu aproximativ un deceniu a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost ales preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de la sesiunea plenară de la Strasbourg de săptămâna viitoare.

Fost prezentator de ştiri la o televiziune italiană, care nu era predispus la izbucniri, dar controla cu fermitate dezbaterile din hemiciclu, Sassoli a preluat preşedinţia Parlamentului European în urma negocierilor dintre principalele forţe politice şi guverne pentru preşedinţiile celor trei instituţii europene, amintește AFP într-un obituar jurnalistic în memoria liderului PE.

Comisia Europeană a mers la PPE (dreapta pro-europeană), condusă de Ursula von der Leyen, Consiliul Uniunii Europene la liberali avându-l ca şef pe Charles Michel şi Parlamentul European la socialişti cu David Sassoli în frunte.

Naţionalitatea sa, partidul din care făcea parte – al doilea ca mărime din grupul social-democrat – şi cunoştinţele sale despre instituţie – fusese unul dintre vicepreşedinţii din legislatura precedentă – au făcut din el, în ultima clipă, omul potrivit pentru acest post.

În semn de solidaritate în mijlocul pandemiei, a pus la dispoziţie spaţiile goale ale Parlamentului, atât la Strasbourg, cât şi la Bruxelles, pentru a pregăti mese pentru familiile nevoiaşe şi pentru a înfiinţa un centru de testare COVID-19, conchide sursa citată.

Sassoli a condus Parlamentul European în timpul celei mai grave crize din istoria UE – pandemia – și în timpul punerii pe șine a celui mai mare plan de redresare aprobat vreodată în Uniunea Europeană.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: La 15 ani de la aderare, trebuie să ne gândim la rolul României în UE și la cum putem contribui la proiectul european

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a transmis, într-un mesaj ocazionat de aniversarea a 15 ani de la aderarea României la UE, că trebuie să ne gândim cu toată seriozitatea la rolul nostru în Uniunea Europeană și la modul în care putem contribui la proiectul european, având în vedere potențialul pe care îl are România.

“La exact 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, îmi doresc ceea ce cred că își doresc, de fapt, toți românii: o țară mai prosperă, în care lupta împotriva sărăciei și solidaritatea socială își fac simțită prezența în viața fiecărui cetățean. Cred că acum, la un deceniu și jumătate de la momentul la care România a devenit Stat Membru al UE, trebuie să ne gândim cu toată seriozitatea la rolul nostru în Uniunea Europeană și la modul în care putem contribui la proiectul european, având în vedere potențialul pe care îl are România. Uniunea Europeană nu e ceva abstract, nu e ceva exterior nouă. Fiecare dintre noi suntem, de fapt, Uniunea Europeană! La mulți ani tuturor! La mulți ani României în Uniunea Europeană!”, a scris Corina Crețu, pe Facebook.

România a împlinit la 1 ianuarie 2022 15 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, moment care a sigilat despărțirea țării noastre de perioada post-comunism și care a marcat intrarea în cel mai puternic proiect integraționist politico-economic, cu beneficii incontestabile pentru cele peste 20 milioane de cetățeni români care, de la 1 ianuarie 2007, au devenit și cetățeni ai Uniunii Europene.

România aniversează un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană cu un sentiment majoritar de sprijin cetățenesc pentru această apartenență, cea mai mare parte a măsurătorilor sociologice din ultimii 15 ani înregistrând, de cele mai multe ori, o susținere de peste 50%. Acest nivel de susținere este datorat în mod incontestabil beneficiilor concrete de care România și cetățenii săi s-au bucurat în acești 15 ani: de la apartenența la cea mai mare piață comună din lume la dreptul de liberă circulație al persoanelor și până la beneficiile economice de peste 66 de miliarde de euro intrate în țara noastră prin intermediul fondurilor europene, cu încă 80 de miliarde de euro care sunt alocate României în acest deceniu.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

De asemenea, până la 31 iulie 2021, țara noastră a beneficiat de nu mai puțin de 66 de miliarde de euro din fonduri europene.

Potrivit balanței financiare nete, evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană arată că țara noastră a primit 66,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro.

România a primit 66,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 iulie 2021, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, după 15 ani de apartenență, România înregistrează un sold pozitiv de 43,39 de miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2026 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM.

România poate beneficia de aproape 80 de miliarde de euro până la finalul acestui deceniu, care sunt distribuite astfel 29,2 miliarde din Mecanismul de redresare și reziliență (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a încheiat 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat de către Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, iar prima tranșă de prefinanțare de 1,8 miliarde de euro a fost transferată țării noastre, o a doua tranșă fiind așteptată la începutul lunii ianuarie.

Tot din perspectivă economică, PIB-ul României a ajuns la aproape 220 de miliarde de euro în prezent față de aproximativ 98 de miliarde de euro în anul 2005.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, mesaj la 32 ani de la Revoluția Română: Peste o mie de români au căzut victime. Mulțumită lor suntem membri ai NATO și ai Uniunii Europene

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Prin jertfa românilor care și-au pierdut viața în timpul Revoluției Române din Decembrie 1989, România este acum stat membru al NATO și al Uniunii Europene, a afirmat europarlamentarul Corina Crețu, în contextul în care în aceste zile se împlinesc 32 de ani de la prăbușirea regimului comunist din România.

“Peste o mie de români au căzut victime represaliilor, dintre care câteva sute și-au pierdut viața. Cu trecerea timpului, jertfa lor capătă o semnificație tot mai mare. Mulțumită lor și celor care au avut curajul să înfrunte un aparat de stat represiv, suntem membri ai NATO și ai Uniunii Europene. Dincolo de nemulțumirile inerente privind tranziția, dar mai ales suferințele create de pandemie, de crizele suprapuse (sanitara, socială si economică), totuși ne bucurăm astăzi de dreptul de a circula liber, de a ne stabili, de a munci și de a învăța oriunde dorim în Europa. Au fost greșeli și mai sunt multe, foarte multe de făcut pentru ca Romania sa își câștige locul pe îl merita in Europa și in lume. Dar acest lucru este in primul rând responsabilitatea autorităților române”, a precizat Corina Crețu.

“Astăzi însă este despre eroi – Eroii Revoluției. Lor le datorăm mult din ceea ce este România astăzi. În memoria lor și în numele generațiilor viitoare, trebuie să ducem mai departe speranțele de atunci ale poporului român. Orice pas înapoi este o întinare a idealurilor care ne-au animat pe toți la finele anului 1989 și pentru care ei au dat totul. Nu vă vom uita niciodată!”, a adăugat ea.

În 1989, România a fost singura ţară fost-comunistă în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Între 16 şi 20 decembrie 1989 a avut loc aşa-numita “Revoluţie de la Timişoara”, iar 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti. Atunci, demonstranţii s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii şi au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie.

La 20/21 decembrie 1989, Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român (PCR) decide organizarea, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al PCR, a unui mare “miting popular” care să condamne “acţiunile huliganice” de la Timişoara.

Desfăşurarea mitingului a fost transmisă în direct la radio şi televiziune. Discursul lui Nicolae Ceauşescu a fost întrerupt de huiduieli şi fluierături ale grupurilor de protestatari, constituite spontan. Mitingul s-a spart, iar pe străzile din jur mii de oameni au manifestat pentru democraţie şi împotriva dictaturii.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii, unde au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine au primit dispoziţie să “cureţe zona”. În cursul nopţii, s-a tras asupra demonstranţilor, fiind înregistraţi morţi şi răniţi. De asemenea, numeroşi manifestanţi au fost arestaţi şi duşi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştiului.

Continue Reading

Facebook

RUSIA50 mins ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.3 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.4 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO4 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA5 hours ago

La un an de la arestarea sa, Aleksei Navalnîi declară că ”nu regretă nicio secundă” că a revenit în Rusia pentru a continua lupta împotriva Kremlinului

NATO6 hours ago

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

RUSIA50 mins ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending