Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a votat pentru un ,,nou început pentru politica românească”: Sper ca mesajul votanților să fie auzit, continuând să fim proeuropeni

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu a votat pentru un ,,nou început pentru politica românească”, în care să se păstreze direcția proeuropeană a României, potrivit unui mesaj pe Facebook.

,,Am votat azi cu speranța într-un nou început pentru politica românească. Sunt ferm convinsă că avem nevoie, ca societate, de acest lucru. Cred în democratie, și cred că este nevoie de o resetare, de o schimbare, de un nou început – și în partide, și în institutii, și în țară”, a scris eurodeputatul român. 

Aceasta speră ca ,,mesajul oamenilor care au votat să fie auzit, continuând sa fim proeuropeni, să fim mai uniți, să căutăm mai mult consens – și să respingem dezbinarea – lucrând împreună pentru a produce rezultate mai bune pentru cetățenii României, oriunde ar fi ei”.

De asemenea, Corina Crețu și-a exprimat speranța privind reconsolidarea stângii din România pentru viitoarele alegeri prezidențiale din 2024.

,,Sper ca, până în 2024, stânga modernă, social-democrată, să genereze un candidat modern, proeuropean, puternic și popular în rândul oamenilor, câștigător în alegerile prezidențiale!”, a mai punctat Corina Crețu. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, în Parlamentul European. Eurodeputatul Corina Crețu: Întărirea relației bilaterale dintre Iordania și Uniunea Europeană trebuie să se afle pe lista priorităților noastre

Published

on

Întărirea relației bilaterale dintre Iordania și Uniunea Europeană trebuie să se afle pe lista priorităților noastre, iar parteneriatul durabil dintre cele două părți este nu numai în beneficiul celor implicați, ci a întregii regiuni și a tuturor statelor care militează pentru pace, a precizat europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) într-o postare pe Facebook.

Reacția sa vine în contextul în care Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European, reunit pentru prima dată în acest an la Strasbourg, în care a subliniat importanța păcii în Orientul Mijlociu.

Eurodeputatul român a subliniat importanța unei strânse colabărări, care este ”cheia preîntâmpinării escaladării conflictelor din regiune și a aplanării tensiunilor care, din păcate, au produs atât de multe victime.”

Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea a punctat în discursul său importanța stabilității în Orientul Mijlociu, vorbind, în același timp, și despre potențialele ramificări grave ale conflictului în regiune. ”Ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu se face simțit peste tot în lume”, a atras atenția regele Iordaniei, aflat la cea de-a șasea sa vizită la Parlamentul European, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Acesta a menționat conflictul palestiniano-israelian, tensiunile recente dintre Iran și SUA, criza siriană și situația din Libia, precum și importanța oferirii de oportunități și speranță tinerilor din regiune.

”Tatăl meu, regretatul Rege Hussein, m-a învățat că pacea este întotdeauna calea cea mai grea, dar este calea cea mai bună. Și un drum dificil este parcurs cel mai bine alături de prietenii noștri. Prieteni ca voi și cetățenii Europei, astfel încât împreună să ajungem la viitorul la care aspiră popoarele noastre și pe care îl merită întreaga lume”, a spus Regele Iordaniei.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat că ”evenimentele din prima parte a acestui an subliniază importanța muncii pe care o mai avem, încă, de făcut, împreună”.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

Miercuri, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu explică votul Parlamentului European privind Pactul Ecologic European: Toate politicile UE vor trebui puse în acord cu acest pact

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Votul de încredere dat de Parlamentul European pentru Pactul ecologic european este un moment de răscruce, susține eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), afirmând că ”de acum înainte, toate politicile Uniunii Europene vor trebui puse în acord cu acest pact”.

”Obiectivul Uniunii Europene privind neutralitatea climatică până în 2050 nu este un moft, ci o necesitate. Iar votul covârșitor din Parlament (482 voturi pentru, 136 împotrivă și 95 abțineri) reprezintă un semnal cât se poate de clar că acest subiect trebuie tratat cu toată responsabilitatea. Sunt convinsă că, prin susținerea acestui plan, Uniunea Europeană demonstrează că poate deveni cu adevărat un lider mondial în privința protejării mediului și a calității vieții în general”, precizează Crețu, potrivit unei postări de pe pagina sa socializare.

Fost comisar european pentru politică regională care a lansat inițiativa ”Regiuni carbonifere în tranziție” pentru a sprijini zone precum Valea Jiului, Crețu a avut și o întrevedere cu Elisa Ferreira, actual comisar european pentru coeziune și reforme, în care i-a solicitat ca regiunile monoindustriale – cum este și Valea Jiului – să fie ajutate corespunzător.

”În acest sens, am primit asigurări că Fondul pentru Tranziție Justă (care va funcţiona sub umbrela politicii de coeziune) va sprijini regiunile şi angajații cei mai afectați de tranziția spre neutralitatea climatică. Iar fondurile vor fi alocate proporțional, astfel încât cei care resimt cel mai puternic efectele acestui pact să fie și cei care primesc ajutor mai mare. Este un motiv în plus pentru care adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 reprezintă o urgență. Iar suma alocată României va depinde direct de modul în care Guvernul va negocia Programele Operaționale pentru următorul exercițiu multianual de șapte ani. Sper ca românii din Valea Jiului să beneficieze de aceste fonduri, având în vedere faptul că au atât de multă nevoie de redresare economică și de sprijin social. Cred că trebuie să înțelegem și să găsim, cu toată responsabilitatea, soluții pentru dramele prin care trec cei care locuiesc în această zonă a României. Orice alte discursuri politice rămân fără sens atât timp cât nu înțelegem să îi ajutăm pe cei care au cel mai mult nevoie de sprijin”, conchide Crețu.

Citiți și Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european, însă avertizează că va modifica orice propuneri legislative pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050
Citiți și Surse europene: România va fi al treilea cel mai mare beneficiar de fonduri UE, după Polonia și Germania, pentru susținerea industriilor afectate de Pactul Ecologic European

Continue Reading

Corina Crețu

Pedro Sanchez, reconfirmat în funcția de prim-ministru al Spaniei. Eurodeputatul Corina Crețu îl felicită pe liderul social-democraților spanioli

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) l-a felicitat miercuri, într-un mesaj pe pagina sa de socializare, pe liderul social-democraților spanioli (PSOE), Pedro Sánchez, pentru reconfirmarea în funcția de prim-ministru al Spaniei.

Am avut mai multe întrevederi cu Pedro Sánchez pe parcursul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională, având o colaborare excelentă. Am convingerea că, prin calitățile sale de lider, va putea să mențină echilibrul de care e nevoie în această perioadă în politica de la Madrid. Mult succes!”, a scris Crețu, pe Facebook.

Pedro Sanchez a obținut marți prijinul Parlamentului de la Madrid pentru a forma noul guvern în calitate de prim-ministru, după o criză prelungită, scrie Radio Europa Liberă. Aflat în fruntea unei alianțe a socialiștilor cu foștii lor rivali din partidul anti-austeritate Podemos, Sanchez a fost sprijinit de o majoritate simplă de 167 de parlamentari din 350, 165 au votat împotriva candidaturii sale, iar 18 s-au abținut.

Sanchez a promis că viitorul guvern al stângii unite va majora salariile pentru cei cu venituri mici și va mări impozitele pentru cei mai bogați și pentru marile companii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending