Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Am votat noul program Erasmus +, care va permite o cooperare mult mai strânsă între instituțiile de educație din România și cele din UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a anunțat miercuri că a votat în favoarea noului program Erasmus+ pentru perioada 2021-2027, subliniind că programul va deveni mai ușor de implementat și va permite o cooperare mult mai strânsă între instituțiile de educație și formare profesională din România și cele din alte țări europene.

“În perioada 2014-2020, când eram Comisar European pentru Politică Regională, programul a dispus de un buget de 14,7 miliarde EUR – ceea ce a permis continuarea acestei povești de succes pentru Uniunea Europeană. Până astăzi, programul numără peste 10 milioane de persoane (studenți, elevi, cadre didactice, staff administrativ etc.) care au beneficiat de experiențe profesionale și de învățare care au adus plus-valoare certă activității lor. În Bugetul UE pe termen lung (Cadrul Financiar Multianual 2021-2027) pe care l-a propus Comisia Europeană încă din 2 mai 2018, am prevăzut o dublare a fondurilor pentru programul Erasmus+ care a fost conceput astfel încât să fie mult mai deschis persoanelor din medii dezavantajate și din mediul rural. Bugetul de peste 26 miliarde EUR de care beneficiază actualul program Erasmus+ va permite implementarea unor inițiative precum rețelele de Universități Europene și Centre de experiență profesională”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul a subliniat că o altă veste foarte bună este aceea că programul va deveni mai ușor de implementat și va include și schimburi individuale și de clasă pentru elevii din școli precum și oportunități de mobilitate pentru cursanți adulți – în logica învățării continue.

“Toate acestea sunt schimbări binevenite mai ales în contextul unei Europe post-pandemice. E nevoie de noi deprinderi, de competențe digitale și ecologice, precum și de capacitatea de integrare pe o piață a muncii marcată de schimbări profunde. Mobilitatea pe care o asigură programul Erasmus+ este esențială în acest sens și va contribui la îmbunătățirea vieții nu doar a celor care participă la program, ci a tuturor cetățenilor”, a conchis ea.

Eurodeputații au adoptat marți programul Erasmus+, ediția pentru perioada 2021-2027 a programului emblematic al Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport, având un rol important în promovarea identității europene, iar fondurile de care va dispune pentru perioada 2021-2027 vor fi aproape duble (peste 28 de miliarde de euro din surse diferite) față de perioada anterioară de șapte ani (14.7 miliarde de euro).

De asemenea, eurodeputații au reușit să asigure fonduri suplimentare în valoare de 1,7 miliarde de euro în etapele finale ale negocierilor cu Consiliul. În cadrul dezbaterii în plen înainte de aprobarea programului, majoritatea vorbitorilor au afirmat că viețile tinerilor au fost afectate de COVID-19 și au subliniat importanța programului Erasmus+, evaluat de cetățeni ca fiind cel mai de succes dintre toate programele UE, pentru generațiile europene viitoare. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu se va adresa Comisiei Europene pentru combaterea traficului de persoane: România rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

România a fost și rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele traficului de persoane, țara noastră fiind în continuare monitorizată din cauza creșterii semnificative a cazurilor, a afirmat vineri europarlamentarul Corina Crețu, într-un mesaj cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane. Ea a anunțat, totodaăt, că va adresa Comisiei Europene o întrebare cu privire la combaterea acestui fenomen.

“Astăzi e Ziua mondiala pentru combaterea traficului de persoane, o zi în care Guvernele naționale ar trebui să raporteze măsurile adoptate pentru diminuarea și stoparea acestui fenomen inacceptabil pentru secolul 21. Din păcate, țara noastră este monitorizata in continuare din cauza creșterii semnificative a cazurilor de trafic de persoane. Este vorba de copii, folosiţi în activităţi precum cerșetoria și furturile din buzunare, dar și de femei, care sunt traficate în principal în activităţi legate de prostituţie. Lor li se adaugă cazuri de adevărata sclavie, legate de munca la negru. Nu mai departe de anul trecut, televiziunile naționale au prezentat condițiile inacceptabile in care trăiesc și muncesc unii din conationalii noștri, in căutarea unei vieți mai bune”, a scris Crețu, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Ea a arătat că statele membre ale Uniunii Europene au luat o serie de măsuri de combatere a acestui fenomen periculos și că “România a fost și rămâne, din păcate, o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam, care aduce atingere gravă demnităţii și vieţii victimelor”.

“Constatând că eforturile conjugate ale statelor afectate sunt insuficiente pentru a pune sub control fenomenul, care aduce beneficii uriașe reţelelor de criminalitate transfrontalieră implicate, voi adresa Comisiei Europene o întrebare despre modul în care înţelege să analizeze cadrul instituţional comunitar pentru combaterea acestui fenomen și, la nevoie, să-l completeze, pentru a pune la îndemâna poliţiei și justiţiei noi instrumente de luptă împotriva traficanţilor de persoane”, a spus europarlamentarul român.

Corina Crețu a criticat faptul că Guvernul nu prezintă măsurile care ar trebui luate pentru a combate fenomenul.

“Din păcate, știu că în țară Guvernul, autoritățile nu răspund întrebărilor noastre. Dar cred că, măcar moral, Guvernul României ar trebui să ofere explicații in legătura acele cazuri traumatizante din ultimii ani (ex.Caracal), prezentând – cu prilejul Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane – măsurile pe care înţelege să le ia pentru a reduce factorii de risc în zonele din care se recrutează victimele acestui trafic, reputate pentru sărăcia lor și pentru lipsa de perspective”, a conchis ea.

Ziua mondială împotriva traficului de persoane se marchează anual la 30 iulie. Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor.

Amintim că Departamentul de Stat al SUA a lansat la 1 iulie Raportul privind Traficul de Persoane pe anul 2021, care plasează România, pentru al treilea an consecutiv, pe lista de supraveghere la nivel 2 datorită eforturilor făcute de Guvern în direcția combaterii traficului de persoane, în ciuda absenței standardelor minime pentru eradicarea acestei probleme. România se situează pe această listă alături de state precum Azerbaidjan, Belarus sau Thailanda și majoritatea țărilor din Africa.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

„România ratează ultimul tren privind aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vara aceasta. Suntem, în acest moment, cu câteva luni bune în urma altor state europene privind implementarea proiectelor de relansare economică”, atenționează deputatul european Corina Crețu la câteva zile după ce Consiliul UE a mai dat undă verde la încă patru Planuri Naționale de Redresare și Reziliență pentru Cipru, Slovenia, Croația și Lituania.

„Comisia Europeană a dat undă verde zilele acestea ultimelor PNRR-uri până la toamnă. În acest moment, două treimi din Statele Membre au aceste planuri aprobate – din păcate, nu și România! Cu toate acestea, în loc să găsească soluții, Guvernul de la București găsește scuze: ba că au trimis mai târziu PNRR-ul, ba că intră Comisia Europeană în vacanță”, a mai adăugat Corina Crețu.

Eurodeputatul român menționează că nu e vorba despre o competiție între țări: „Faptul că timpul trece în defavoarea noastră. Primii bani vor veni cel mai devreme la finalul acestui an, deci am pierdut cel puțin șase luni. Pentru că termenul de finalizare a implementării este același pentru toată lumea.”

De asemenea, Corin Crețu în calitate de Membră a Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT), a reușit extinderea termenelor de finalizare a proiectelor prin PNRR până în 2026, dar angajarea sumelor trebuie să se realizeze până în 2024: „Așadar, grav este că România începe cu cel puțin o jumătate de an mai târziu folosirea banilor prin PNRR. Și când ne amintim că în luna mai Guvernul folosea un ton atât de optimist privind PNRR-ul”, a conchis aceasta.

Reamintim că Premierul Florin Cîţu a afirmat, marţi, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu critică ”lentoarea și indolența autorităților” din cauza cărora România se află în ”situația de a pierde peste jumătate de miliard de euro pentru linia de metrou M6”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”lentoarea și indolența autorităților au făcut ca România să se afle în situația de a pierde peste jumătate de miliard de euro pentru linia de metrou M6 din Capitală”.

Într-un msaj publicat pe Facebook, aceasta a reamintit că a lucrările ar fi trebuit să înceapă din 2019, având în vedere că a aprobat încă de atunci, din calitatea de comisar european pentru politică regională, ”peste 517 milioane de euro pentru linia de metrou M6 (între stațiile 1 Mai – Tokyo). Acest proiect major a fost parte a Programului Operațional Infrastructură Mare și prevedea construcția a 6 kilometri din linia de metrou, șase noi stații de metrou subterane, precum și achiziționarea a 12 garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane”, a explicat Crețu.

”În 2020, văzând că nu există niciun contract semnat pentru M6 (deși licitația era lansată încă din martie 2019), am atenționat asupra fapului că România riscă să piardă banii alocați. În 2021, acum câteva luni, am lansat un apel către autorități să urgenteze întregul proces, pentru că angajamentul era ca până anul viitor, acest proiect să fie finalizat, ceea ce părea tot mai nerealist. Săptămâna aceasta a devenit aproape cert faptul că toate aceste întârzieri fac imposibilă respectarea termenului de implementare a proiectului: stabilit la 4 ani și jumătate de către autoritățile române. E foarte trist faptul că proiecte de o asemenea anvergură sunt pierdute”, s-a arătat dezamăgită Corina Crețu.

Aceasta și-a exprimat speranța că bucureștenilor le vor fi date explicații pentru această situație, ”care nu va ușura sub nicio formă transportul spre Otopeni sau traficul de pe DN1 – ba chiar din contră”.

”Mă tem, totodată, ca acesta să nu fie doar unul dintr-un șir mai lung de proiecte cu privire la care aflăm că România pierde finanțarea europeană”, a conchis eurodeputatul român.

La sfârșitul anului 2017, Ministerul Transporturilor a anunţat că a aprobat şi transmis la Comisia Europeană, cererea de finanţare pentru Magistrala 6 de metrou 1 Mai – Otopeni, cu o valoare totală a proiectului de circa 1,392 miliarde de euro, cerere de finanțare acceptată ulterior de Executivul european.

Magistrala 6 urma să extindă reţeaua din staţia 1 Mai până la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pe o lungime de 14,2 km și să cuprindă 12 stații, care să asigure legătura directă între Gara de Nord şi Aeroport Otopeni, fără transbordarea călătorilor prin schimbarea peroanelor şi a trenurilor. Autoritățile anticipau o capacitate de transport de 50.000 de călători/oră.

Cu prilejul unei vizite în România, premierul japonez de la acea vreme, Shinzo Abe, și-a exprimat deschiderea de a sprijini construcția magistralei 6 de metrou dintre București și Aeroportul Internațional ”Henri Coandă”, alăturându-se efortului Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare de a aloca 300 de milioane de euro pentru acest proiect.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 hour ago

IMAGINEA ZILEI Detașamentul românesc de Apărare Antiaeriană “Sky Guardians”, în acțiune în cadrul unor exerciții la nivelul batalionului NATO din Polonia

ENERGIE2 hours ago

Ambasada SUA: Acordul privind dezvoltarea capacității energiei nucleare a României face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice

INTERVIURI2 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din PE: În ultimii ani, România a dobândit o poziție mult mai clară și mult mai apreciată la nivelul UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană continuă să sprijine financiar România și alte 5 state UE în transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA3 hours ago

Noul ambasador al României la Washington, primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său: Este expresia clară a importanței deosebite pe care SUA o acordă relației cu România

Corina Crețu3 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu se va adresa Comisiei Europene pentru combaterea traficului de persoane: România rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș: Desființarea Secției Speciale este un element cheie pentru prezența USR PLUS la guvernare. Sper ca până la toamnă să găsim formula

FONDURI EUROPENE4 hours ago

Cătălin Drulă: Ministerul Transporturilor deține recordul absolut la absorbţia fondurilor europene. 623 de milioane de euro au intrat în România de la Comisia Europeană

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Comisiei Europene: Au fost întrerupte plățile din programul ITI Delta Dunării datorită unor acuzații de fraudă

INTERVIURI4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din PE: Apelul UE către talibani, de a pune capăt ofensivei militare, are o relevanță diplomatică, dar la nivel strict simbolic

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL6 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA1 week ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending