Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Investițiile în domeniul sănătății, precum și creșterea calității serviciilor medicale, trebuie să devină reale priorități pentru România, a afirmat joi europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), solicitând Guvernului mai multă transparență în legătură cu modul în care sunt folosite fondurile europene pentru acest domeniu.

Potrivit eurodeputatului român, sunt câteva întrebări privind acest sector, care au nevoie de răspunsuri urgente.

“Ce se mai întâmplă cu Spitalele Regionale de la Craiova, Iași și Cluj-Napoca, care au studiile de fezabilitate realizate de ani buni, amplasamentele aprobate, dar și finanțările necesare? Când se vor lansa licitațiile și când va începe construcția efectivă a acestor spitale astfel încât cetățenii din aceste regiuni să beneficieze cât mai rapid de servicii de sănătate de calitate? Cum a folosit România măsurile excepționale adoptate de Parlamentul European încă din luna martie anul trecut, care ofereau o flexibilitate crescută în folosirea fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020, acestea putând fi direcționate prioritar către domeniul sănătății? Care este stadiul negocierilor Programului Operațional Sănătate pentru perioada 2021-2027 și ce proiecte sunt incluse în acest program? Se confirmă includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență a trei spitale noi: la Brașov, Focșani și Sibiu? Dacă da, ce măsuri sunt luate pentru ca realizarea acestora să se încadreze în termenul-limită al PNRR (decembrie 2026)?”, a scris ea pe Facebook.

“Cred că cetățenii merită aceste răspunsuri, pentru că reprezintă șanse cu care – foarte realist – România poate că nu se va mai întâlni”, a conchis Crețu.

Programul de guvernare al actualei coaliții prevede, pentru domeniul sănătății, crearea unui fond de inovație în sănătate; investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reduce mortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, și investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament.

De asemene, este prevăzută și accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe și Horizon Europe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu s-a declarat îngrijorată cu privire la situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord, în ceea ce priveşte dispoziţiile post-Brexit pentru Irlanda de Nord, subiect de tensiuni și de discuții inclusiv la summitul G7 din Marea Britanie

“Pe mine mă îngrijorează și situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord, pentru că nu Londra și nu Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană prin acel program, Peace Program se numește, pe care Comisia Europeană ar vrea să-l finanțeze în continuare. Am și văzut că au fost niște atentate, de aceea mă îngrijorează”, a afirmat Corina Crețu, într-o intervenție la Aleph News.

Londra acuză Uniunea Europeană de adoptarea unei “abordări prea puriste” în ceea ce priveşte aplicarea de noi dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord, surse de tensiuni în provincia britanică.

Aceste măsuri au fost negociate în cadrul acordului de Brexit semnat în 2019 de guvernul lui Boris Johnson, însă provoacă puternice tensiuni în provincia britanică, perturbând schimburile cu insula britanică şi suscitând furia unioniştilor loiali coroanei britanice, informează Agerpres.

Uniunea Europeană, prin vocea președinților Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Consiliului European, Charles Michel, a atras Londrei atenția că protocolul privind Irlanda de Nord, convenit în cadrul acordului de retragere, reprezintă ”singura soluție” pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda și că încă sunt vizibile ”lacune fundamentale” în ceea ce privește punerea în aplicare a acestuia de către Regatul Unit.

Ulterior preşedintele francez Emmanuel Macron a atenţionat că “nimic nu este renegociabil” în problema Brexit-ului, opinând că “nu este serios să vrei să revizuieşti în luna iulie ceea ce s-a finalizat după ani de zile de dezbateri şi de muncă” şi criticând astfel atitudinea Londrei cu privire la noile dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord.

Drept răspuns pentru liderul francez, ministrul britanic al afacerilor externe Dominic Raab a afirmat că integritatea Regatului Unit ”nu este negociabilă”.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu critică ”opacitatea Guvernului” față de Comisia Europeană privind PNRR: Este firesc să existe o rigurozitate foarte mare la Bruxelles

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu consideră firească rigurozitatea ”foarte mare” a Bruxelles-ului cu privire la modul în care urmează să fie cheltuiți banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind vorba de ”sume foarte mari”.

”Criticile pe care le-a adus Comisia Europeană PNRR-ului sunt bine întemeiate și, până la urmă, binevenite – pentru că urmăresc să îndrepte greșelile făcute de Guvernul României în acest document. Criticile majore sunt acelea că PNRR-ul trimis de Guvern este incoerent, nerealist și netransparent”, a explicat fostul comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019 într-o postare pe Facebook. 

Corina Crețu a explicat că ”PNRR-ul este incoerent pentru că pe parcursul documentului apar, pentru aceeași investiție, sume diferite. De exemplu, pentru renovarea secțiilor de terapie pentru nou-născuți se cer 80 de milioane EUR într-o formă a documentului, în alta apar 71 de milioane de euro. La fel se întâmplă și la alte capitole: de exemplu, educație sau modernizarea infrastructurii feroviare. Este nerealist pentru că multe sume sunt exagerate: de exemplu, sunt prevăzute 133.000 de euro de persoană pentru un training. Mai mult, PNRR-ul este netransparent, pentru că nu reiese clar cum au fost făcute calculele, ce rată a schimbului valutar a fost folosită, nu există costuri detaliate, de multe ori nu sunt trimise documente justificative”, a detaliat europarlamentarul.

Aceasta și-a exprimat regretul că ” Guvernul României a căzut acest prim examen. Și e cu atât mai grav cu cât aceste critici încep de la lucruri foarte simple, de bază. Mă tem că aceste critici sunt doar vârful icebergului și că, în următoarea perioadă, vor fi multe alte probleme identificate în PNRR. Din păcate, cred că devine din ce în ce mai clar de ce Guvernul României a recurs la lipsa de transparență – pe care, așa cum știți, eu am criticat-o constant. Se pare, însă, că aceeași opacitate pe care Guvernul a practicat-o în țară, a fost aplicată și în raport cu Comisia Europeană”, a conchis Corina Crețu.

România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și Reziliență. Guvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, ”în această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană” pentru că ”toate detaliile trebuie stabilite înainte de începere – spre deosebire de fondurile europene clasice, unde se decid doar alocările înainte și proiectele concrete se fac ulterior”.

”Este un exercițiu complex de estimare ex-ante a costurilor pentru sute de investiții. Un exercițiu făcut pentru prima dată și de Comisie și de statele membre. Tabele cu multe pagini de solicitare de clarificare au fost trimise către toate statele membre. La fel vor fi întrebări pentru analizele de mediu și pentru etichetarea cheltuielilor de mediu/digital. La fel cum au mai fost cereri de clarificare, pe care le-am rezolvat. În această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană unde s-a trecut prin aceste tabele. Unele întrebări au fost lămurite pe loc, altele urmează să o facem”, este precizat în comunicatul mai sus amintit. 

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Parlamentul European va vota pe 23 iunie bugetul pentru politica de coeziune. României îi revin 28 de miliarde de euro

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Parlamentul European va vota pe 23 iunie bugetul pentru politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, a afirmat duminică europarlamentarul Corina Crețu, subliniind că României ii revin 28 de miliarde de euro.

Cele 28 de miliarde de euro “vor putea fi folosite oficial după publicarea, la finalul lunii iunie, a Regulamentelor aferente fondurilor europene pentru aceasta perioadă”, a mai declarat Crețu.

În practică însă, arată Corina Crețu, România trebuie să încheie Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027 pentru a începe să folosească fondurile post 2020, în paralel cu accesarea celor 14 miliarde din bugetul 2014-2020 care nu au fost încă folosite.

“Sunt mândră ca am lansat primele dezbateri privind viitorul politicii de coeziune, proces care se încheie luna aceasta prin votul Parlamentului European”, a conchis fostul comisar european pentru politică regională, precizând că în iunie 2017 a participat la prima conferință importantă pe tema viitorului buget al Uniunii Europene: „Către un nou cadru financiar multianual”.

Consiliul UE a adoptat la 28 mai pachetul de coeziune pentru perioada financiară 2021-2027, ce vizează fondurile structurale și de investiții, ridicându-se la peste 330 de miliarde de euro (în prețurile din 2018) sau aproape o treime din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, din care România va putea beneficia de aproximativ 28 de miliarde de euro.

Fondurile vor finanța proiecte regionale și locale menite să reducă disparitățile economice și sociale dintre statele membre și regiuni, stimulând în același timp o redresare durabilă după pandemie prin investiții în prioritățile ecologice și digitale.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE11 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA12 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE13 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA16 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending