Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu consideră că România trebuie să-și consolideze strategia națională de vaccinare: Găsirea vaccinului anti-COVID-19 nu a fost decât primul pas. Crucial este acum procesul de vaccinare

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) consideră că procesul de vaccinare împotriva COVID-19 este crucial pentru a ne ”recâștiga pe deplin siguranța” și pentru a combate pandemia.

Parlamentul European a dezbătut astăzi strategia globală a Uniunii Europene privind vaccinurile anti-COVID-19.

” Creșterea capacității de producție se va afla la baza acestei strategii. Niciun Stat Membru nu se va confrunta cu lipsa vaccinurilor, dar gestionarea campaniei de vaccinare la nivel național ține de fiecare Guvern în parte. Responsabilitatea cea mai mare este acum a statelor membre. Găsirea vaccinului nu a fost decât primul pas”, a transmis europarlamentarul român, completând că Uniunea Europeană va depune, și pe mai departe, ”toate eforturile pentru a combate acest virus”, care a răpus jumătate de cetățeni europeni.

În viziunea Corinei Crețu, strategia privind vaccinarea va fi, de fapt, ”un nou test al solidarității între statele membre”.

În acest context, consideră eurodeputatul român, ”este nevoie de un schimb mult mai intens de bune practici, precum și de recunoașterea reciprocă a testelor și schimb transparent de date”.

”Doar astfel antreprenorii și lucrătorii transfrontalieri își vor putea relua activitatea în deplină încredere, la fel cum doar astfel europenii vor putea călători în siguranță dintr-o țară în alta pentru vacanțele lor vara aceasta. Timpul e foarte prețios în aplicarea acestei strategii”, a precizat Corina Crețu.

Aceasta și-a arătat aprecierea că ”Uniunea Europeană este și un lider modial în combaterea pandemiei”.

”Adevărul este că până în momentul în care acest virus nu va fi combătut eficient în întreaga lume, nu ne vom recâștiga pe deplin siguranța. Ca Membru al Parlamentului European voi susține în aceste demersuri atât Comisia Europeană, cât și Peședinția Consiliului UE. Cooperarea interinstituțională va fi esențială pentru succesul strategiei UE privind vaccinarea. Să nu uităm că în centrul acesteia stau, de fapt, cetățenii”, a conchis Corina Crețu.

În ceea ce privește România, eurodeputatul consideră că țara noastră ”trebuie să-și consolideze Strategia națională de vaccinare și capacitatea organizatorică, în strânsă colaborare cu autoritățile locale”. 

Amintim că la mijlocul lunii iunie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană care să accelereze dezvoltarea, fabricarea și punerea la dispoziția populației a vaccinurilor împotriva COVID-19.

Strategia are următoarele obiective:

  • asigurarea calității, siguranței și eficacității vaccinurilor;
  • asigurarea accesului rapid la vaccinuri pentru statele membre și cetățenii acestora, fiind, în același timp, vârful de lance al solidarității la nivel mondial;
  • asigurarea unui acces echitabil la un vaccin abordabil ca preț cât mai curând posibil.

Strategia UE se bazează pe doi piloni:

  • asigurarea producției de vaccinuri în UE și a unor rezerve suficiente pentru statele membre prin încheierea de angajamente prealabile de achiziție cu producătorii de vaccinuri prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgență. Pe lângă aceste angajamente, producătorii pot avea acces la fonduri suplimentare și la alte forme de sprijin;
  • adaptarea cadrului de reglementare al UE pentru a ține seama de situația de urgență actuală și recurgerea la mecanismele de flexibilitate normativă existente pentru a accelera dezvoltarea, autorizarea și punerea la dispoziție a vaccinurilor, menținând în același timp standarde adecvate în materie de calitate, siguranță și eficacitate a vaccinurilor.

Într-o comunicare adoptată marți, Comisia Europeană îndeamnă statele membre să intensifice campania de vaccinare: ar trebui ca până în martie 2021 cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru să fie vaccinați. Iar până în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 70 % din populația lor adultă.

Comunicarea stabilește acțiunile esențiale pentru statele membre, Comisie, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), care vor contribui la reducerea riscurilor și la stăpânirea răspândirii virusului:

Intensificarea vaccinării în întreaga UE

  • Până în martie 2021, cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru ar trebui să fie vaccinați.
  • Ar trebui ca până în vara anului 2021 statele membre să fi vaccinat 70 % din întreaga lor populație adultă.
  • Comisia, statele membre și EMA vor colabora cu întreprinderile pentru a valorifica la maximum potențialul UE de creștere a capacității de producție a vaccinurilor.
  • Comisia conlucrează cu statele membre în ceea ce privește certificatele de vaccinare, în deplină conformitate cu legislația UE privind protecția datelor, care pot susține continuitatea asistenței medicale. Până la sfârșitul lunii ianuarie 2021 urmează să se convină asupra unei abordări comune care să permită ca certificatele emise în statele membre să fie utilizate rapid în sistemele de sănătate din UE și din afara acesteia.

Testările vizând COVID-19 și secvențierea genomului virusului

  • Statele membre ar trebui să actualizeze strategiile lor de testare pentru a ține seama de noile variante ale virusului și pentru a extinde utilizarea testelor antigenice rapide.
  • Statele membre ar trebui să mărească urgent rata secvențierii genomului virusului la cel puțin 5 %, preferabil la 10 %, din rezultatele testelor pozitive. În prezent, multe state membre supun secvențierii genomului virusului sub 1 % din eșantioane, ceea ce nu este suficient pentru a identifica evoluția variantelor sau pentru a detecta orice variantă nouă.

Menținerea pieței unice și a liberei circulații, concomitent cu intensificarea măsurilor de combatere a pandemiei

  • Sunt necesare măsuri pentru a reduce și mai mult riscul de transmitere determinat de mijloacele de transport, cum ar fi măsurile de igienă și de distanțare în vehicule și în terminale.
  • Toate călătoriile neesențiale ar trebui descurajate puternic până când situația epidemiologică se va îmbunătăți considerabil.
  • Ar trebui menținute restricții de călătorie proporționale, incluzând testarea călătorilor, pentru persoanele care călătoresc din zone cu o incidență mai mare a variantelor care suscită îngrijorare.

Asigurarea poziției de lider a Europei și promovarea solidarității internaționale

  • Pentru a asigura un acces timpuriu la vaccinuri, Comisia urmează să instituie un mecanism de tip Echipa Europa pentru a structura livrarea vaccinurilor partajate de statele membre cu țările partenere. Mecanismul ar trebui să permită partajarea cu țările partenere a accesului la o parte din cele 2,3 miliarde de doze asigurate prin intermediul Strategiei UE privind vaccinurile, acordând o atenție deosebită Balcanilor de Vest, vecinilor noștri de la est și sud și Africii.
  • Comisia Europeană și statele membre ar trebui să sprijine în continuare COVAX, inclusiv prin accesul rapid la vaccinuri. Echipa Europa a mobilizat deja 853 de milioane EUR în sprijinul COVAX, ceea ce face ca UE să fie unul dintre cei mai mari donatori pentru COVAX.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni, este mesajul transmis de fostul comisar european pentru politica regională Corina Crețu, actualmente eurodeputat, înaintea Zilei Internaționale a Femeii.

Ganduri înainte de 8 Martie

Da, avem în jurul nostru numeroase exemple de femei de succes din mediul de afaceri, din…

Posted by Corina Creţu on Saturday, 6 March 2021

 

Fostul comisar explică că România e află printre statele europene care înregistrează cele mai mari diferențe în ceea ce privește rata de angajare a femeilor, în comparație cu bărbații.

„În cazul femeilor cu vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani, aceasta este de doar 61%, în condițiile în care rata de angajare pentru bărbați este de 79%. Totodată, procentul pentru femeile de vârstă activă este semnificativ mai mic în România față de media europeană, care este de 67%. Aceste date sunt un semnal privind dificultățile foarte mari cu care femeile din România încă se confruntă pe piața muncii.”

Corina Crețu precizează că au existat progrese în ultimii ani, cu precădere după integrarea europeană a României și dezvoltarea care a decurs de aici, însă „este clar pentru toată lumea că femeile încă se confruntă cu dificultăți enorme în România, cu dificultăți ce decurg din inegalități de gen, din sărăcie, din fenomene barbare încă foarte des întâlnite precum violența domestică, acces dificil la oportunități, lipsă de sprijin pentru susținerea în paralel a carierei și vieții de familie”.

Astfel, eurodeputata este de părere că „este vital să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii”. 

 În context, Corina Crețu amintește  un fapt reiterat de-a lungul anilor și anume, că avem „oportunitatea uriașă a fondurilor europene, pe care trebuie să le folosim cât mai mult”.

„Sunt bani europeni care pot fi utilizaţi pentru proiecte care să consolideze direct şi indirect drepturile femeilor, dar şi care să le asigure un trai mai bun. Sunt bani mulţi, sunt bani nerambursabili. Iar pentru ca aceşti bani să fie folosiţi este nevoie doar de muncă şi bună credinţă din partea autoritatilor”, apreciază fostul comisar european.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Conferința privind viitorul Europei, cea mai amplă consultare din istoria UE și o oportunitate ca vocea românilor să fie mai bine auzită la Bruxelles

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Uniunea Europeană pregătește cea mai amplă consultare publică din istoria sa, fiind o oportunitate ca vocea românilor să fie mai bine auzită la Bruxelles, a declarat vineri eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), făcând trimitere la Conferința privind viitorul Europei.

“Conferința pentru viitorul Europei prinde contur la Bruxelles, după ce inițial aceasta a fost amânată ca urmare a pandemiei. Conferința va fi un amplu proces care se va desfășura atât online, cât și în format fizic și va permite cetățenilor europeni să își spună punctul de vedere cu privire la modul în care Uniunea Europeană poate funcționa mai bine. Părerile cetățenilor vor fi preluate și se va încerca implementarea lor”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

“Fiind instituția care reprezintă direct cetățenii, Parlamentul European va avea un rol foarte important în pregătirea acestei conferințe. Este o oportunitate ca vocea cetățenilor pe care îi reprezentăm să se facă auzită direct, nemijlocit, la Bruxelles. De fapt, proiectul va avea succes doar cu implicarea cetățenilor și cred că sunt multe experiențe personale și profesionale (mai ales după această perioadă) care pot contribui la o schimbare în bine. Voi comunica și în viitor pe marginea acestui subiect, pentru că m-aș bucura ca un număr cât mai mare de români să se implice în conturarea viitorului Europei”, a continuat ea.

Conferința președinților din Parlamentul European, care reunește liderii tuturor grupurilor politice, a aprobat joi declarația comună privind lansarea Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE), la o zi distanță după ce ambasadorii statelor membre ale UE au dat undă verde aceluiași document.

După aprobarea declarației comune, Conferința președinților a emis o declarație în care a subliniat că “Parlamentul European susține declarația comună pentru că dorim ca Conferința privind viitorul Europei să își înceapă activitatea cât mai curând posibil”.

“Conferința va contribui semnificativ la construirea unei Uniuni Cetățenești”, au transmis președintele Sassoli și liderii grupurilor politice.

În calitate de reprezentanți direcți ai cetățenilor europeni, așa cum se menționează în Tratatul UE, Parlamentul European va deține un rol de lider în cadrul Conferinței.

“În calitate de lideri de grup care reprezintă marea diversitate a cetățenilor UE, avem încredere că rolul proeminent al Parlamentului European se va reflecta în activitatea și în organizarea practică a Conferinței în sine”, mai arată declarația menționată.

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au dat miercuri undă verde unei declarații comune care lansează Conferința privind viitorul Europei, arată un document consultat de CaleaEuropeană.ro, un proiect pe care președinția portugheză a Consiliului își dorește să o lanseze pe 9 mai, de Ziua Europei.

Textul adoptat de statele membre setează structura, sfera și calendarul conferinței, având în vedere că, până acum, instituțiile UE au fost blocate într-o dezbatere despre cine ar trebui să conducă conferința, menită să implice cetățenii UE în procesul de elaborare a politicilor.

Potrivit unor surse europene, declarația comună oferă viziunea unei implicări a cetățenilor într-o dezbatere democratică pentru “construirea unei Europe mai reziliente” având bază valorile istorice promovate prin Declarația Schuman și cel mai recent exemplu de implicare europeană, participarea record a cetățenilor UE la alegerile europene din 2019. 

Declarația andosată de statele membre este semnată de președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției Consiliului UE și are în vedere organizarea de “evenimente în parteneriat cu societatea civilă și părțile interesată la nivel local, regional, național și european” prin participarea parlamentelor naționale și regionale, a Comitetului European al Regiunilor, a Comitetului Economic și Social European, a partenerilor sociali și a mediului academic.

Conferințe europene și naționale până în primăvara lui 2022

“Vom invita Conferința să ajungă la un set de concluzii până în primăvara anului 2022 pentru a oferi îndrumări privind viitorul Europei”, se arată declarația amintită, conform surselor citate.

Declarația subliniază că această Conferință privind viitorul Europei este “concentrată pe cetățeni” cu “o abordare de la bază la vârf” prin care europenii să își poată spună opinia despre viitorul UE.

La nivel european, instituțiile UE vor organiza “paneluri ale cetățenilor europeni”, în timp ce la nivel național, statele membre vor putea organiza evenimente care să vizeze “specificitățile lor naționale și instituționale” sub forma unor “paneluri ale cetățenilor naționali”.

O “președinție comună”. Cine va conduce Conferința? 

Conform documentului menționat, Conferința va fi condusă de liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene, astfel președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene urmând să acționeze ca “președinție comună”.

O structură de guvernanță reprezentată de membri ai celor trei instituții va fi înființată pe criterii de reprezentare egală și de egalitate de gen. De asemenea, în cadrul Conferinței vor activa și un consiliu executiv, un secretariat și o plenară a Conferinței.

Plenara Conferinței se va asigura că recomandările venite din partea cetățenilor europeni și naționali vor fi dezbătute. Plenara se va reuni cel puțin o dată la șase luni și va fi alcătuită din reprezentanți ai Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social, societății civile și partenerilor sociali. De asemenea, va fi asigurată și o reprezentare din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate atunci când discuțiile vor viza rolul internațional al UE.

Agenda Conferinței: de la sănătate și schimbări climatice la transformare digitală, rolul UE în lume și valori democratice

De asemenea, Conferința privind viitorul Europei se va baza pe Agenda Strategică a Consiliului European pregătită la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, primul și singurul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, orientările politice ale Comisiei Europene 2019-2024 și provocările determinate de pandemia de COVID-19.

Subiectele ce vor fi abordate în cadrul Conferinței vizează “construirea unui continent sănătos, lupta împotriva schimbărilor climatice și a provocărilor generate de mediu, o economie care funcționează pentru cetățeni, echitate socială, egalitate și solidaritate inter-generațională, transformarea digitală a Europei, drepturile și valorile europene inclusiv statul de drept, migrația, securitatea, rolul UE în lume, fundamentele democratice ale Uniunii Europene și consolidarea procesului democratic în UE”.

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani, iar obiectivul inițial anunțat de Parlamentul European a fost ca această Conferință să determină un angajament concis al celor trei instituții principale ale UE de lansare a unor reforme profunde în concordanță cu preocupările cetățenilor, ce pot include o revizuire a tratatelor Uniunii Europene

În schimb, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE din cadrul dezbaterilor aferente Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Investițiile din domeniul sănătății pot fi realizate prin fonduri europene. România va trebui să depună urgent proiecte pentru cele 30 de miliarde de euro din MRR

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Investițiile, atât cele majore, cât și cele mai mici, din domeniul sănătății pot fi realizate prin fonduri europene, a afirmat joi eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), într-o postare pe Facebook.

“Acest lucru este posibil și pentru România cu atât mai mult în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, când va exista un program special dedicat sănătății. În plus, România va trebui sa depună urgent proiecte pentru accesarea celor 30 miliarde EUR care sunt puse la dispoziția țării noastre prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene”, a scris ea.

Eurodeputatul român a subliniat că există în țara noastră mai multe exemple de succes de astfel de investiții, realizate din Bugetul pe termen lung 2014-2020 (care poate fi consumat până în 2023). Printre acestea se numără „Laboratorul de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară și structurală – ENDOCED” al Institutului Național de Endocrinologie “C. I. Parhon” din București – care a fost echipat la standarde europene, beneficiind de o asistență financiară din partea Comisiei Europene de circa 36,6 milioane lei.

“Sunt fericită să știu că astfel de proiecte, realizate pe parcursul mandatului meu de Comisar European, au stabilit precedente care merită urmate, pentru că fondurile de investiții pe care le-am gestionat au contribuit la îmbunătățirea vieții pacienților din România. Sper ca acum, când e și mai multă nevoie de investiții în sănătate, aceste oportunități să fie folosite din plin”, a conchis Crețu.

Prim-ministrul Florin Cîțu a declarat miercuri că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este în elaborare, fiind la nivel de draft, iar în actuala formă, pentru Educaţie sunt alocate fonduri reprezentând 9% din bugetul PNRR, iar pentru Sănătate aproape 3 miliarde de euro.

De asemenea, România a anunțat încă de anul trecut că în exercițiul financiar 2021-2027 va înființa un program operațional pentru domeniul sănătății.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Președintele Iranului, după întâlnirea cu șeful diplomației irlandeze: Soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear, posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor

MAREA BRITANIE8 hours ago

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Corina Crețu12 hours ago

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

U.E.1 day ago

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE: Dialogul social european este ceva ce mi-am propus să întrețin de la începutul mandatului

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

ROMÂNIA1 day ago

Primarul Emil Boc: Abecedarul politicii de locuire la Cluj-Napoca și zona sa metropolitană se bazează pe calitate, coerență și integrare

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE2 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending