Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu consideră ”revoltătoare decizia de a lua 2% din cotele de venit din bugetul național care erau alocate municipiilor”: Sper că Guvernul va compensa prin a aloca mai multe fonduri europene direct municipiilor

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), fost comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 și-a arătat sprijinul față de poziția Asociației Municipiilor din România, care a criticat decizia de a tăia 2% din cotele de venit din bugetul național care erau alocate municipiilor.

Crețu a explicat că acest lucru înseamnă că ”milioane de euro nu vor mai putea fi folosite de administrațiile locale în beneficiul cetățenilor”.

”Fondurile naționale și fondurile europene trebuie să contribuie împreună la dezvoltarea locală”, a menționat eurodeputatul român.

Corina Crețu a amintit că pe parcursul mandatului său de comisar european pentru politică regională a militat ca ”administrațiile locale să se bucure de o autonomie mai mare în folosirea fondurilor europene”.

”Doar astfel fondurile europene pot fi folosite cu adevărat pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Am alocat 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea orașelor mari, iar ulterior am modificat aria de eligibilitate și către orașele mici și mijlocii. Din păcate aceste fonduri nu au fost folosite decât într-o proporție foarte mică”, a explicat europarlamentarul.

Aceasta a argumentat că este nedrept ca administrațiile ”să plătească în continuare costurile aferente, cu atât mai mult cu cât se află în legătură directă cu cetățenii și înțeleg cel mai bine unde e nevoie de sprijin” și în contextul în care acestea ”au resimțit cel mai puternic șocul acestei pandemii”.

”Sunt atât de multe exemple de bune practici în folosirea banilor de către municipiile din România. Sper ca acum Guvernul României să compenseze această măsură care privește fondurile naționale prin a aloca mai multe fonduri europene direct municipiilor”, a conchis Corina Crețu.

Reacția Corinei Crețu vine în contextul în care Asociația Municipiilor din România, care reprezintă primării ce produc două treimi din PIB-ul României, și-a arătat nemulțumirea, prin vocea primarului Emil Boc, față de tăierea banilor alocați localităților prin suspendarea, de către Guvern, a unei prevederi adoptate în noiembrie 2020.

În luna noiembrie a anului trecut, Parlamentul României a votat o modificare a legii finanțelor publice locale care prevede alocarea lunară a unei cote de 65% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale bugetele către bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe ale căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Romania pare a fi singura țară care, in actualul context, subfinanțează sistemul de sănătate, in principal domeniul Terapiei Intensive, locul care poate face diferența între viața și moartea unui om, a afirmat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D).

Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul român a amintit măsurile adoptate de Parlamentul European în ultimul an pentru combaterea pandemiei și sprijinirea sistemelor de sănătate din statele membre.

“Exact acum un an, am adoptat în Parlamentul European, măsuri care să ofere sprijin de urgență Statelor Membre în lupta împotriva pandemiei și care să ajute sistemele naționale de sănătate. Modificarea regulamentului privind Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 a permis mobilizarea a miliarde de euro în lupta împotriva pandemiei, bani care ar fi trebuit folosiți pentru sprijinirea sistemelor medicale naționale. Totodată, am adoptat la nivelul Parlamentului European măsuri excepționale pentru flexibilizarea folosirii fondurilor structurale și de coeziune, astfel încât să fie redusă vulnerabilitatea economiilor naționale și să fie protejați cetățenii în fața efectelor economice nefaste ale acestei crize. Astfel, toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune (este vorba despre Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune) pot fi redirecționate de Statele Membre – pana in anul 2023 – unde au cel mai urgent nevoie de ele, fiind posibile chiar transferurile dintre fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Totodată, cerințele de cofinanțare sunt eliminate, ceea ce reprezintă un ajutor suplimentar pentru state. In plus, in noiembrie 2020 am votat in Parlamentul European programul EU4Health pentru o Uniune Europeană a Sănătății”, a scris Crețu, pe Facebook.

În acest context, Corina Crețu a mai spus că Guvernul României ar fi trebuit sa își planifice deja de mai bine de un an modul in care folosește bugetul national și european pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

“Reamintesc ca rata de absorbție pentru exercițiul financiar 2014-2020 se afla la ora actuala la 52%, deci Romania putea, încă de acum un an sa își redirecționeze fondurile necheltuite spre domeniul sănătății, atât de important pentru cetățeni”, a conchis ea.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, pledoarie pentru IMM-urile românești: Salvarea acestora din criza economică în care se află nu suportă amânare

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Op-ed semnat de Corina Crețu, europarlamentar Pro România și S&D, comisar european pentru politică regională 2014-2019

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să reprezinte o prioritate în acest moment pentru România – și, în egală măsură, comunicarea acestuia.  Am fost, sunt și voi rămâne o susținătoare a comunicării publice, mai ales pe marginea unor teme de interes național. Iar PNRR este, fără nicio îndoială, un subiect de interes național, chiar strategic pentru țara noastră. Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă istorică pentru dezvoltarea României și pentru recuperarea decalajelor: atât cele între țara noastră și alte state europene, cât și decalajele care încă există în interiorul țării, între regiuni și județe. Din acest punct de vedere, situația cu care se confruntă România este deosebită de situația altor țări, unde dezvoltarea este mai echilibrată. Dar pe de cealaltă parte, peste tot în Europa se caută soluții pentru IMM-uri – care au fost lovite foarte puternic de pandemie.

La nivelul întregii Uniuni Europene există 24 de milioane de Întreprinderi Mici și Mijlocii și reprezintă 99% din numărul total al întreprinderilor din UE, asigurând locuri de muncă pentru 90 de milioane de cetățeni. Așadar, nu poate nimeni nega faptul că IMM-urile sunt realmente coloana vertebrală a economiei europene. La fel și în cazul României – unde sunt peste 500.000 de astfel de întreprinderi. IMM-uri prospere înseamnă și o regiune prosperă și dezvoltată, iar legătura dintre cele două este cât se poate de clară. Acesta este și motivul pentru care, în Parlamentul European, am adoptat la 16 decembrie 2020 rezoluția privind ”Noua Strategie pentru IMM-urile europene”. Această rezoluție solicită autorităților naționale să ofere IMM-urilor sprijin financiar, dar și consiliere privind opțiunile pe care le au pentru depășirea acestei perioade. Iar o atenție sporită va trebui acordată întreprinderilor din sectorul turistic, precum și celor din sectorul cultural-creativ și – foarte important – celor care funcționează la nivel local, pentru că acestea sunt cele care pe lângă furnizarea de locuri de muncă, asigură și stabilitatea economică și socială a regiunii în care funcționează. Tot prin această rezoluție s-a solicitat Statelor Membre să reducă sarcinile administrative pentru IMM-uri și să adopte un plan de acțiune pentru IMM-uri, cu obiective și calendare clare, transparente. De altfel, Parlamentul European chiar a solicitat Comisiei Europene să stabilească astfel de obiective obligatorii la nivelul întregii Uniuni Europene începând cu anul acesta. Este foarte posibil ca la nivelul Comisiei Europene să fie numit și un Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru IMM-uri, care să permită o mai bună cunoaștere a problemelor cu care se confruntă IMM-urile.

Soarta IMM-urilor din România a fost pe agenda mea încă din perioada mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. În 2016 am adoptat Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-uri ”2014-2020, în valoare de 100 de milioane de euro. Acest program a fost menit să sprijine întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiţii mai bune. De asemenea, această iniţiativă a permis IMM-urilor să fie mai inovatoare şi competitive. Iar apoi, la data de 17 octombrie 2018, am aprobat modificarea Programului Operațional Regional (POR) pentru România, astfel încât vechiul Program Operațional „Inițiativa pentru IMM-uri” să devină parte a Programului Operațional Regional, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane EUR. Noua – de atunci – axă prioritară 15 din cadrul POR a fost gândită pentru a răspunde cererii tot mai mari de instrumente financiare garantate de pe piață și a urmărit să contribuie la creșterea competitivității IMM-urilor din România. Domeniul IMM-urilor a fost domeniul care a avut cea mai mare perfomanță, întotdeauna cu proiecte de calitate și singurul domeniu în care banii s-au cheltuit înainte de data finală. De aceea am și aprobat această modificare a POR, fiind conștientă de competitivitatea IMM-urilor și știind că acești bani reprezintă o oportunitate care va fi cu adevărat folosită.

Având în vedere contextul pandemiei, dar și evoluția de-alungul timpului a absorbției banilor europeni de către IMM-uri, cred că firesc ar fi să existe o alocare mai mare, prin PNRR, pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii prin PNRR. Nu îmi explic de ce există o diferență de 1,4 miliarde EUR de la prima variantă a PNRR la actuala variantă. Am fost Raportor din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență și știu foarte bine cât de intense au fost dezbaterile. M-am zbătut ca termenele-limită pentru folosirea acestor bani să fie extinse și am luptat ca cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială. Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți că foarte mult timp nu avem la dispoziție – cu atât mai mult cu cât știm cât de lent e procesul de absorbție a banilor europeni în România.

Așadar, e absolut necesar să existe un sprijin mai mare pentru IMM-uri, care chiar reușesc să folosească acești bani și ajută substanțial și economia. Urmează ca proiectul PNRR depus de România să fie dezbătut la nivelul Parlamentului European și voi urmări cu atenție acest proces. Speranța mea este aceea că, în cele din urmă, se vor aloca mai mulți bani IMM-urilor, tocmai pentru că scopul PNRR este acela de a relansa economia României, ori având în vedere toate aspectele menționate mai sus, cred că a oferi IMM-urilor posibilitatea de a folosi banii europeni înseamnă o șansă în plus – și nu orice șansă, ci una foarte solidă – de redresare economică. Aceasta este tendința majoră în Europa pe care nu avem cum să o evităm.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu propune o colaborare transpartinică pentru o strategie de combatere a sărăciei din România: Politica de coeziune și PNRR pot asigura acest obiectiv

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a propus miercuri o colaborare națională largă, trans-partinică pentru a lupta împotriva inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România. Ea a subliniat că este nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv

“Având în vedere adâncirea dramatică a inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România, propun o colaborare națională largă, trans-partinică, pentru a găsi metodele cele mai eficiente de a lupta împotriva acestei tendințe dăunătoare pentru toți cetățenii – indiferent că locuiesc la sat sau oraș”, a scris europarlamentarul român, pe Facebook.

“Sunt absolut îngrijorătoare rezultatele studiului realizat recent de către Eurostat – care indică faptul că, în România, discrepanțele dintre mediul rural și cel urban sunt tot mai accentuate. E nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv. Studiul Eurostat arată că aproape jumătate din românii de la sate se confruntă cu riscul sărăciei. Și nu orice fel de sărăcie: ci una dintre cele mai dure din întreaga Europă. Iar pandemia nu a făcut decât să înrăutățească și mai mult situația. În acest moment, în țara noastră riscul de sărăcie în mediul rural este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Activitatea economică și veniturile gospodăriilor au fost afectate grav, iar lipsa accesului la educație a multor copii din mediul rural poate contribui la prelungirea acestei situații dramatice”, a afirmat Crețu.

Ea a mai arătat că un raport recent al Băncii Mondiale atenționa asupra faptului că prelungirea pandemiei va avea potențialul de a afecta grav economia României, mai ales în domeniul agricol – ceea ce din nou are repercusiuni în primul rând asupra mediului rural.

“E nevoie de măsuri proactive, iar Politica de Coeziune și PNRR pot contribui substanțial în acest sens, dacă investițiile se vor face potrivit nevoilor populației”, a continuat Corina Crețu.

Europarlamentarul a mai indicat că va fi foarte utilă elaborarea, la nivel european, a Agendei Rurale – document la care se lucrează în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI).

“Am menționat și în plenul Parlamentului European că susțin cu toată ființa Agenda Rurală. Alături de aceasta, o strategie de dezvoltare a satului românesc, bine pusă la punct, vor contribui substanțial la combaterea sărăciei în România. E un alt subiect care nu suportă amânare pentru că orice zi pierdută este, de fapt, prelungirea acestei suferințe injuste a celor care locuiesc la țară”, a conchis ea.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA4 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE5 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Papa Francisc, îngrijorat de intensificarea activităților militare din Ucraina: “Sper că putem evita o amplificare a tensiunii”

S&D7 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European au lansat platforma #Progressives4Europe pentru participarea cetățenilor la Conferința privind viitorul Europei

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Liderii europeni care s-au vaccinat cu AstraZeneca: De la președintele și cancelarul Germaniei la prim-miniștrii Marii Britanii, Franței și Italiei

MAREA BRITANIE9 hours ago

Regatul Unit trimite două nave de luptă în Marea Neagră și are pregătite avioane de luptă F-35 pe fondul mișcărilor masive de trupe ale Rusiei

CHINA11 hours ago

Declarație comună SUA-China la Shanghai: Cei doi concurenți sistemici se angajează să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice

NATO12 hours ago

Ministrul german al apărării: Rusia generează o “amenințare imediată” pentru securitatea Europei. Moscova se definește drept un ”contrapunct iliberal și antidemocratic faţă de Occident”

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Emmanuel Macron pledează pentru “linii roșii clare cu Rusia” din partea Occidentului: După un comportament inacceptabil, trebuie să sancţionăm

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending