Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, de Ziua Copilului: România trebuie să aloce minim 10% din PNRR pentru educație, iar prin Garanția pentru Copii să le ofere acestora acces la servicii de bază

Published

on

© Corina Crețu/ Arhivă personală

Educația a rămas o temă marginală pe agenda politică națională, iar efectele negative se văd, România fiind printre țările europene cu cele mai mari rate ale abandonului școlar, a afirmat marți europarlamentarul Corina Crețu, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.

“Data de 1 iunie ar trebui să devină un reper, iar Ziua Copilului să fie marcată prin decizii care să confirme că pentru România copiii reprezintă cu adevărat o prioritate. Și cum altfel dacă nu prin investiții în educație? Din păcate, educația a rămas o temă marginală pe agenda politică a României, iar efectele negative se văd – mai ales printre copiii de la sate. Avem încă mult prea multe școli fără dotările necesare, fără condiții minimale pentru actul didactic, incompatibile cu statutul României de țară europeană”, a scris Crețu pe pagina sa de Facebook.

Ea a deplâns faptul că mult prea mulți copii renunță la școală, România fiind printre țările europene cu cele mai mari rate ale abandonului școlar.

“Mai mult decât atât, aproape jumătate dintre copiii din România se află la limita sărăciei sau sunt expuşi riscului de sărăcie. Iar în ciuda acestei situații alarmante, sentimentul e acela că toate aceste aspecte sunt neglijate și că niciodată nu devin cu adevărat priorități”, a precizat eurodeputatul.

Corina Crețu a subliniat că aceste lucruri pot fi îndreptate, subliniind că a votat în Parlamentul European ca România – la fel ca toate celelalte State Membre – să aloce minimum 10% din sumele disponibile prin PNRR domeniului educației.

“Totodată, sper ca școlile și universitățile din România să profite la maximum de noul program Erasmus+, la care pot participa acum mai multe persoane din mediul rural. Iar acum, la nivel european, există ”Garanția pentru Copii” – un set de acțiuni prin care fiecare țară este obligată să ofere copiilor acces neîngrădit la serviciile de bază de care au nevoie”, a conchis eurodeputatul român.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu solicită public Guvernului de la București să comunice informații cu privire la stadiul tratativelor și al încheierii Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană cu privire la fondurile de coeziune 2021-2027, atenționând că România “a pierdut startul” utilizării banilor din politica regională. 

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu amintește că în mai 2018 a prezentat alături de comisarul pentru buget de la acea vreme, Gunther Oettinger, propunerea privind politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care prevedea alocarea a cel puțin 30 de miliarde de euro pentru România, reprezentând al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare regională, după Polonia, Italia și Spania. 

“Pe 29 mai 2018, în calitate de comisar european pentru politică regională, subliniam că propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, arătând că am îmbunătățit flexibilitatea acestei politice și am simplificat normele pentru ca țările, regiunile și cetățenii care au nevoie de acești bani să poată beneficia de șansa schimbării vieții lor și a comunităților lor în bine. Trei ani mai târziu, negocierea și adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 s-a suprapus și cu tratativele privind cel mai amplu pachet de redresare economică din istorie ca urmare a pandemiei. Consider că este o eroare și o lipsă de viziune strategică să se discute preponderent despre cele 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, care vor veni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Acordul de Parteneriat privind politica de coeziune să nu figureze pe agenda publică a guvernanților“, a declarat Corina Crețu.

În luna iunie, Consiliul UE și Parlamentul European au aprobat pachetul politicii de coeziune de 330 de miliarde de euro, din care România va putea beneficia de aproximativ 27-28 de miliarde de euro, a patra cea mai mare alocare națională, după ce executivul de la Bruxelles va aproba Acordul de Parteneriat cu Guvernul de la București. 

În acel context, europarlamentarul Corina Crețu a atenționat în runde succesive de poziții publice că “negocierile pentru România privind Programele Operaționale sunt foarte întârziate” și a criticat lentoarea administrativă și lipsa voinței politice din partea autorităților române.

Reamintesc că fondurile de coeziune disponibile pentru România sunt comparabile ca resursă bugetară cu banii aferenți PNRR. Mai mult, dacă luăm în considerare că fondurile de redresare alocate țării noastre cuprind o componentă însemnată, de aproape 16 de miliarde de euro, de împrumuturi, aș tinde să cred că suntem în fața unui deserviciu făcut României prin lentoarea și obscuritatea cu care evoluează negocierile privind Acordul de Parteneriat pentru coeziune. Fondurile regionale de 27 de miliarde de euro ce îi revin României sunt duble față de granturile disponibile prin PNRR. De asemenea, lipsește viziunea integrată de a crea un mix de finanțare din sursele aflate la dispoziție pentru a genera modernizare și prosperitate țării noastre”, a deplâns eurodeputatul român.

Ea a oferit în acest sens exemplul Greciei, o țară care ar putea fi preluată ca model de către România.

“Grecia a fost al treilea stat membru, după Portugalia și Spania, care a primit aprobarea Comisiei Europene și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență de aproximativ 30 de miliarde de euro. La finalul lunii iulie, Grecia a devenit primul stat UE care a primit undă verde de la Comisia Europeană privind fondurile de coeziune, iar Atena va beneficia de 21 miliarde de euro până în 2027”, a subliniat aceasta.

În schimb, coaliția de la București a intrat în vacanță fără PNRR aprobat și fără Acord de Parteneriat cu Comisia Europeană privind politica de coeziune. Cine va resimți acest start pierdut? Românii, evident, ei fiind acum nevoiți să mai sufere încă o amânare către modernizare, dezvoltare și prosperitate“, a conchis Corina Crețu.

Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.

Toate cele trei regulamente au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie 2021. și au intrat în vigoare în ziua următoare, 1 iulie 2021.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu se va adresa Comisiei Europene pentru combaterea traficului de persoane: România rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

România a fost și rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele traficului de persoane, țara noastră fiind în continuare monitorizată din cauza creșterii semnificative a cazurilor, a afirmat vineri europarlamentarul Corina Crețu, într-un mesaj cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane. Ea a anunțat, totodaăt, că va adresa Comisiei Europene o întrebare cu privire la combaterea acestui fenomen.

“Astăzi e Ziua mondiala pentru combaterea traficului de persoane, o zi în care Guvernele naționale ar trebui să raporteze măsurile adoptate pentru diminuarea și stoparea acestui fenomen inacceptabil pentru secolul 21. Din păcate, țara noastră este monitorizata in continuare din cauza creșterii semnificative a cazurilor de trafic de persoane. Este vorba de copii, folosiţi în activităţi precum cerșetoria și furturile din buzunare, dar și de femei, care sunt traficate în principal în activităţi legate de prostituţie. Lor li se adaugă cazuri de adevărata sclavie, legate de munca la negru. Nu mai departe de anul trecut, televiziunile naționale au prezentat condițiile inacceptabile in care trăiesc și muncesc unii din conationalii noștri, in căutarea unei vieți mai bune”, a scris Crețu, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Ea a arătat că statele membre ale Uniunii Europene au luat o serie de măsuri de combatere a acestui fenomen periculos și că “România a fost și rămâne, din păcate, o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam, care aduce atingere gravă demnităţii și vieţii victimelor”.

“Constatând că eforturile conjugate ale statelor afectate sunt insuficiente pentru a pune sub control fenomenul, care aduce beneficii uriașe reţelelor de criminalitate transfrontalieră implicate, voi adresa Comisiei Europene o întrebare despre modul în care înţelege să analizeze cadrul instituţional comunitar pentru combaterea acestui fenomen și, la nevoie, să-l completeze, pentru a pune la îndemâna poliţiei și justiţiei noi instrumente de luptă împotriva traficanţilor de persoane”, a spus europarlamentarul român.

Corina Crețu a criticat faptul că Guvernul nu prezintă măsurile care ar trebui luate pentru a combate fenomenul.

“Din păcate, știu că în țară Guvernul, autoritățile nu răspund întrebărilor noastre. Dar cred că, măcar moral, Guvernul României ar trebui să ofere explicații in legătura acele cazuri traumatizante din ultimii ani (ex.Caracal), prezentând – cu prilejul Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane – măsurile pe care înţelege să le ia pentru a reduce factorii de risc în zonele din care se recrutează victimele acestui trafic, reputate pentru sărăcia lor și pentru lipsa de perspective”, a conchis ea.

Ziua mondială împotriva traficului de persoane se marchează anual la 30 iulie. Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor.

Amintim că Departamentul de Stat al SUA a lansat la 1 iulie Raportul privind Traficul de Persoane pe anul 2021, care plasează România, pentru al treilea an consecutiv, pe lista de supraveghere la nivel 2 datorită eforturilor făcute de Guvern în direcția combaterii traficului de persoane, în ciuda absenței standardelor minime pentru eradicarea acestei probleme. România se situează pe această listă alături de state precum Azerbaidjan, Belarus sau Thailanda și majoritatea țărilor din Africa.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

„România ratează ultimul tren privind aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vara aceasta. Suntem, în acest moment, cu câteva luni bune în urma altor state europene privind implementarea proiectelor de relansare economică”, atenționează deputatul european Corina Crețu la câteva zile după ce Consiliul UE a mai dat undă verde la încă patru Planuri Naționale de Redresare și Reziliență pentru Cipru, Slovenia, Croația și Lituania.

„Comisia Europeană a dat undă verde zilele acestea ultimelor PNRR-uri până la toamnă. În acest moment, două treimi din Statele Membre au aceste planuri aprobate – din păcate, nu și România! Cu toate acestea, în loc să găsească soluții, Guvernul de la București găsește scuze: ba că au trimis mai târziu PNRR-ul, ba că intră Comisia Europeană în vacanță”, a mai adăugat Corina Crețu.

Eurodeputatul român menționează că nu e vorba despre o competiție între țări: „Faptul că timpul trece în defavoarea noastră. Primii bani vor veni cel mai devreme la finalul acestui an, deci am pierdut cel puțin șase luni. Pentru că termenul de finalizare a implementării este același pentru toată lumea.”

De asemenea, Corin Crețu în calitate de Membră a Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT), a reușit extinderea termenelor de finalizare a proiectelor prin PNRR până în 2026, dar angajarea sumelor trebuie să se realizeze până în 2024: „Așadar, grav este că România începe cu cel puțin o jumătate de an mai târziu folosirea banilor prin PNRR. Și când ne amintim că în luna mai Guvernul folosea un ton atât de optimist privind PNRR-ul”, a conchis aceasta.

Reamintim că Premierul Florin Cîţu a afirmat, marţi, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SUA19 mins ago

Joe Biden promite că SUA vor fi „arsenalul de vaccinuri” al lumii în lupta cu COVID-19

U.E.44 mins ago

Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu Josep Borrell: UE este solidară cu România după atacul asupra navei petroliere “Mercer Street”

U.E.44 mins ago

Ministrul german de finanțe, Olaf Scholz: După inundațiile majore, efortul total de reconstrucție al Germaniei va costa peste șase miliarde de euro

SUA1 hour ago

Ursula von der Leyen cere Statelor Unite să ridice cât mai curând posibil interdicția de intrare pe teritoriul lor a călătorilor europeni

Corina Crețu17 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.18 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA20 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL20 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending