Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, despre planul de relansare economică a UE: Vorbim de 2.400 de miliarde de euro. Este, de departe, cel mai puternic gest al solidarității europene

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, a calificat drept un moment istoric prezentarea planului de relansare economică a Uniunii Europene în care Comisia Europeană a propus o finanțare de 1,85 de trilioane de euro, care se adaugă măsurilor luate recente, generând o alocare totală de  2,4 trilioane de euro pentru relansarea economică necesară în urma pandemiei.

Este, de departe, cel mai puternic gest al solidarității europene“, a spus Crețu (Pro România, S&D).

“Am participat astăzi, online, la dezbaterea care a avut loc în Parlamentul European privind măsurile propuse de Comisia Europeană pentru depășirea actualei crize. Din păcate, efectele preconizate în urma actualei pandemii sunt printre cele mai grave. De aceea, Uniunea Europeană a oferit astăzi un răspuns pe măsură. Principiile și libertățile fundamentale care stau la baza proiectului european nu pot funcționa cu jumătăți de măsură, iar adevărul este că o economie puternică este cel mai bun răspuns”, a scris Crețu, pe Facebook.

 

Instrumentul ”Next Generation EU” (Noua Generație UE) va completa viitorul buget pe termen lung al UE cu 750 miliarde de euro.

“E vorba, în total, de 2,4 mii miliarde EUR (2,4 trilioane EUR). Prin intermediul acestui nou instrument, Uniunea Europeană va putea reconstrui și proteja piața unică, nerenunțând la obiectivele care privesc dezvoltarea verde, digitală și sustenabilă. Sunt 750 miliarde EUR, dintre care 500 miliarde EUR granturi, iar 250 miliarde EUR împrumuturi către Statele Membre. Prin intermediul acestor fonduri, se vor putea consolida programele privind securitatea sănătății și pregătirea unor răspunsuri adecvate unor eventuale viitoare crize de sănătate (programul EU4Health: 9,4 miliarde EUR), precum și finanțarea cercetării – a cărei relevanță este indiscutabilă, iar astfel de momente ne-o demonstrează din plin (Horizon Europe: 94,4 miliarde EUR)”, a mai detaliat Corina Crețu

Potrivit europarlamentarului, logica în care intră acest răspuns al Uniunii este aceea că economiile tuturor statelor trebuie consolidate, fără excepție.

“Consolidarea economică a unui stat (indiferent care e acesta) înseamnă consolidarea economică a întregii Europe. Mă bucur, așadar, să văd că principiul căruia i-am dat viață pe parcusul mandatului meu de Comisar European rămâne la fel de puternic: nimeni nu trebuie lăsat în urmă”, a conchis eurodeputatul.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “New Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde de euro deja în 2020.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni:

1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme

– Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde EUR și va putea să ofere până la 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

– Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde de euro din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE

– O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

– O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde de euro pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

– Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.

– Suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

– Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde de euro din instrumentul Next Generation EU.

3. Lecții învățate în urma crizei

– Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

– 2 miliarde de euro pentru consolidarea rescEUmecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.

– Suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

– Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

– Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.

Este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.


Ursula von der Leyen și-a prezentat planul la Parlamentul European de la Bruxelles la începutul după-amiezii, înainte de a organiza o conferință de presă în cursul zilei la sediul Comisiei Europene pentru o prezentare detaliată.

Comisia Europeană propune un Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.

Cifra de 1.100 de miliarde de euro, în prețurile din 2018, ar crește cheltuielile comparativ cu bugetul actual al UE de șapte ani, care este estimat la 1.082 miliarde de euro.

Propunerea este sub nivelul sugerat inițial de Comisia Juncker în mai 2018 pentru perioada 2021-2027, dar este mai mare decât un plan de compromis înaintat în februarie de către președintele Consiliului European, Charles Michel, și care a blocat negocierile summitului din 20 februarie

În 2018, Comisia Juncker a propus un buget de 1.135 miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut (VNB) al UE. Michel a propus 1.095 miliarde de euro, care la acea vreme era estimat la 1,074% din VNB.

În ce privește instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro, acesta este axat pe două componente: 500 de miliarde de euro disponibili sub formă de granturi, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Planul este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia Europeană de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită autorităților române să atace Pachetul Mobilitate la Curtea de Justiție UE: Acceptarea situaţiei ar provoca o lovitură majoră pentru economia României

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Pachetul de Mobilitate adoptat de către Parlamentul European reprezintă o mare nedreptate care se face ţărilor din Estul Europei, a afirmat, joi, eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D), într-o postare pe Facebook.

Așa cum am anunțat în repetate rânduri, am votat împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană“, a spus ea, reiterându-și argumentele împotriva măsurilor impuse prin reforma adoptată.

Potrivit acesteia, măsurile impuse prin Pachet vor afecta în mod cert activitatea transportatorilor români şi activitatea transportatorilor din alte cel puțin nouă state din estul Europei. Totodată, Crețu susține că măsurile propuse de Comisia Europeană nu sunt oportune în contextul epidemiei de coronavirus.

“Există prevederi care chiar pot pune în pericol direct şoferii – prin obligaţia ca aceştia să se odihnească în afara cabinelor la o anumită perioadă de timp. Acestea, dar și alte măsuri pe care le impune Pachetul reprezintă prevederi care vor duce la pierderi importante pentru sectorul românesc de transport”, a completat ea.

Europarlamentarul român și-a arătat regretul cu privire la votul din Parlament și și-a manifestat speranța că autoritățile române vor ataca acest pachet a Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

“Proiectul Uniunii Europene nu este unul al competiției între state, ci din contră: este unul integrator, în care toate statele sunt egale. Prin urmare, adoptarea unei legislaţii care favorizează economiile unora dintre statele Uniunii Europene în raport cu altele contravine bunelor-intenții ale proiectului european, de integrare şi convergenţă. Sper ca autorităţile române să atace Directiva la Curtea Europeană de Justiţie şi să nu lase lucrurile să meargă mai departe în această formă. Acceptarea situaţiei ar provoca o lovitură majoră pentru economia României şi aşa puternic încercată de situaţia din prezent“, a conchis ea.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că va vota împotriva Pachetului Mobilitate: “Nu pot gira, prin votul meu, un proiect care face rău României”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a declarat marți că va vota împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană și care va fi supus votului Parlamentului European în această săptămână, precizând că actuala formă a propunerii va afecta activitatea transportarilor români.

“Nu pot gira, prin votul meu, un proiect care face rău României. Voi vota împotriva Pachetului pe Mobilitate propus de Comisia Europeană! Sunt zile decisive pentru transportatorii din România. Votul pe care îl acordă Parlamentul European miercuri s-ar putea să însemne costuri semnificative, care vor reprezenta o povară suplimentară asupra companiilor de transport din țara noastră. Sper ca eforturile pe care le-am făcut cu toții în ultimele șase luni – semnale de alarmă, luări de poziție, amendamente – să fie luate în considerare la momentul votului”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale. Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, înaintea votului Parlamentului European privind Pachetul Mobilitate: Veștile pentru transportatorii români nu sunt îmbucurătoare

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Parlamentul European votează miercuri situația transportatorilor din Uniunea Europeană, iar din păcate forma propusă de Comisia Europeană va afecta grav transportatorii din Est, a afirmat luni eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D).

În ciuda tuturor eforturilor noastre de la Bruxelles, veștile pentru transportatorii români nu sunt îmbucurătoare“, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale. Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

“Încă din luna ianuarie am atras atenția asupra faptului că Guvernul României trebuie să depună toate eforturile pentru a evita situația la care s-ar putea să fim martori săptămâna aceasta. (…) Toate demersurile noastre, ale Membrilor Parlamentului European din Europa de Est, s-au lovit de o lipsă de înțelegere greu de imaginat din partea europarlamentarilor din țările occidentale. Au fost depuse zeci de amendamente în favoarea transportatorilor – pe care le-am cosemnat și eu – de către colegii din Europa de Est (nouă țări din Est și cele periferice), dar strict matematic șansele ca acestea să treacă sunt foarte mici. Printre amendamente se numără și prevederi care încearcă dacă nu să oprească acest Pachet, măcar să întârzie intrarea sa în vigoare. Mai mult decât atât, din păcate Comisia pentru Transporturi din Parlamentul European propune ca Pachetul să fie votat fără amendamente, ceea ce ar reduce și mai mult șansele adoptării acestor amendamente”, a mai adăugat Corina Crețu.

“Reiterez faptul că, în actuala formulă, Pachetul de Mobilitate impune tuturor firmelor de transporturi de pe teritoriul Uniunii Europene să se asigure că, la fiecare opt săptămâni, camioanele lor se întorc la centrul operațional din țară – ceea ce înseamnă o creștere exponențială a costurilor. Mai mult, unele măsuri sunt chiar neavenite în contextul actualei pandemii, pentru că nu permit distanțarea socială – cum e cazul interzicerii petrecerii perioadei de odihnă obligatorii în cabina camionului. Cred că astfel de momente ne demonstrează cât de multă nevoie e de o Uniune Europeană și mai solidă, sensibilă la probleme de acest fel. Și demonstrează fără îndoială cât de importantă e implicarea guvernelor naționale în politica europeană. Or din păcate, Guvernul de la București e de cele mai multe ori absent de la dezbateri – și mai grav e că absența aceasta se traduce în drame pentru cetățeni”, a conchis ea.

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending