Europarlamentarul Corina Crețu a transmis marți, cu prilejul unui mesaj de Ziua Națională a României, că “solidaritatea de care am dat dovadă cu toții, sprijinul pentru cei mai vulnerabili, grija față de aproapele nostru și responsabilitatea cu care tratăm această situație, toate acestea dovedesc că suntem buni români”.

“Dragi români, anul acesta data de 1 decembrie este o zi aparte din toate punctele de vedere. Este pentru prima dată când, din păcate, nu putem celebra Ziua Națională a României așa cum se cuvine și așa cum ne-am obișnuit, alături de cei dragi. Trăim momente dificile, cum de altfel se întâmplă peste tot în Europa și în lume. În ciuda acestei perioade excepționale, sărbătoarea celor 102 ani de la Marea Unire trebuie trăită de fiecare dintre noi, în primul rând, cu sufletul. E trist că anul acesta nu putem să ne strângem mâinile într-o horă a unirii alături de conaționalii noștri. Această situație nu trebuie să afecteze ziua noastră națională pentru că solidaritatea de care am dat dovadă cu toții, sprijinul pentru cei mai vulnerabili, grija față de aproapele nostru și responsabilitatea cu care tratăm această situație, toate acestea dovedesc că suntem buni români”, a spus ea, într-un mesaj video publicat pe Facebook.

“Marea Unire de la 1918 a demonstrat faptul că împreună suntem mai puternici. Ziua de 1 decembrie ar trebui să însemne că putem fi împreună chiar și într-o astfel de situație. Iar acest sentiment al unității noastre, vorba poetului “în cuget și-n simțiri”, este ceea ce contează cel mai mult. La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!”, a adăugat ea.

Ziua Naţională a României și marcarea celor 102 ani de la Marea Unire va fi sărbătorită marţi în ceremonii restrânse, fără public, din cauza măsurilor restrictive impuse de pandemia de coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical. Aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naţionale vor participa, începând cu ora 11:00, la ceremonia oficială în format restrâns, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf.

Potrivit MApN, pe timpul ceremoniei se va ţine un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc şi a victimelor virusului SARS-CoV-2, vor fi trase 21 de salve de tun, iar preşedintele Klaus Iohannis va depune o coroană de flori şi va susţine o alocuţiune.

Evenimentul, care nu va fi deschis publicului, se va desfăşura cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ulterior, de la ora 18:00, președintele Klaus Iohannis va găzdui, la Palatul Cotroceni, o ceremonie de decorare a unor personalități civile din domeniul medical care au contribuit la gestionarea epidemiei de COVID-19, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie unul realmente inovator, așa cum e nevoie în astfel de momente pentru orice țară, a transmis eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) manifestându-și speranța ca acest document ”să nu devină obiectul unor exerciții de imagine, indiferent de partidul care se află la un moment dat sau altul la guvernare”.

Într-un mesaj transmis pe Facebook, europarlamentarul român a precizat că ”multe dintre proiectele la care face referire Planul Național de Redresare și Reziliență au fost deja discutate și semnate de România pe parcursul mandatului meu de comisar european pentru Politică Regională sau reprezintă continuări ale acestora, mai ales cele care privesc infrastructura”.

”Planul Național de Redresare și Reziliență conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp. Aceste proiecte trebuiau oricum implementate, cu sau fără această pandemie”, a reamintit europarlmentarul român.  

În acest context, Corina Crețu a prezentat o parte dintre aceste proiecte:

”- Rețea de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București: 2019, 1 miliard de euro

– Autostrada A3: secțiunea Sebeș și Turda: 2018, 272 milioane de euro

– Autostrada A3: secțiunea Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș: 2018, 246 milioane de euro

– Autostrada A7: se face referire la un așa-numit ”coridor rutier”, fără a se specifica dacă va fi autostradă sau drum expres. Am menționat încă din 2017 că aceasta reprezintă una din prioritățile Comisiei Europene

– Conexiuni feroviare rapide: 2017, 198,2 milioane de euro și 2018, 1,3 miliarde de euro

– Magistrala de metrou M6 între stațiile 1 Mai – Tokyo: 2019, 517 milioane de euro

– Magistrala de metrou M5: 2017, 252 milioane de euro

– Reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa şi Feteşti – Constanţa: 2016, 226 milioane de euro”.

Europarlamentarul român a amintit că, ”potrivit termenelor impuse statelor membre, Guvernele naționale sunt obligate sa depună luna aceasta proiectele pe care intenționează să le implementeze în baza Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar cred că România are nevoie de mult mai mult decât ceea ce vedem în acest plan”.

”Nu pot decât să sper că negocierile între statele membre vor fi deblocate cât mai curând, astfel ca noi, în Parlamentul European, să putem aproba sumele în ansamblul lor, precum și pentru fiecare stat în parte. Foarte important de menționat este și faptul că cei 30,4 miliarde de euro trebuie cheltuiți de România în 4 ani. Din această sumă, granturile nerambursabile sunt de doar 13,7 miliarde de euro, iar împrumuturile sunt de 16,6 miliarde de euro”, a mai precizat Corina Crețu.

În încheiere, aceasta a făcut apel la lansarea unei ”largi dezbateri naționale, mai ales cu specialiști din sfera economică, oameni care să își exprime punctul de vedere în legătură cu oportunitatea îndatoririi suplimentare a României”.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții. Planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României, cu un total alocat de 30,44 miliarde euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde euro (prețuri curente). Din suma aferentă granturilor, 70% ar urma să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

Europarlamentarul Corina Crețu a semnat miercuri un manifest pentru o Uniune Europeană a Sănătății care prevede obiective clare, politici, măsuri și principii după care să se ghideze această inițiativă și i-a îndemnat pe cetățeni să facă același lucru.

“Acest document este semnat de tot mai mulți europeni, simpli cetățeni dar și lideri, cercetători și susținători ai îmbunătățirii calității actului medical. E important ca măcar câteva aspecte din această inițiativă să fie încorporate în viitoarele cadre legislative de la nivel european, pentru că astfel toți cetățenii europeni vor avea garanția unor servicii medicale la standarde înalte”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul român a subliniat că acest manifest propune, printre altele, sprijinirea inovațiilor în reforma sistemului de sănătate din statele membre și stabilirea unor standarde la care să adere toate țările Uniunii Europene.

“Voi milita, în Parlamentul European, pentru măsuri concrete în aceste direcții pentru că actuala pandemie ne-a demonstrat tuturor, încă o dată, faptul că sănătatea trebuie să devină și să rămână una dintre priorități atât la nivel național, cât și european”, a completat Corina Crețu.

De altfel, Comisia Europeană a anunțat la 11 noiembrie primele măsuri în vederea construirii Uniunii Europene a sănătății, anunțată de președinta Ursula von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii.

Măsurile respective au venit și ca urmare a faptului că Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord istoric privind bugetul de peste 1,8 trilioane de euro, incluzând o triplare a bugetului alocat sănătății.

Astfel, Comisia a prezentat o serie de propuneri pentru consolidarea cadrului de securitate sanitară al UE și pentru consolidarea pregătirii pentru situații de criză și a rolului de răspuns al principalelor agenții ale UE.

Pentru a intensifica lupta împotriva pandemiei de COVID-19 și pentru a face față urgențelor sanitare viitoare este necesară o mai bună coordonare la nivelul UE. Pe baza învățămintelor desprinse din criza actuală, propunerile executivului european vor asigura o pregătire mai bună și un răspuns mai puternic în timpul crizelor sanitare actuale și viitoare.