Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, discuție cu reprezentanții Asociației Regiunilor Europene despre viitorul politicii de coeziune în perspectiva adoptării Cadrului Financiar Multianual 2021-2027

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politică regională, eurodeputatul Corina Crețu (Pro România), s-a întâlnit miercuri cu reprezentanții Asociației Regiunilor Europene (AER), cu care a discutat despre viitorul politicii de coeziune în perspectiva adoptării Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, se arată într-o postare pe Facebook.

,,A fost o discuție interesantă despre prioritățile care îi vor permite Uniunii Europene să rămână competitivă – ceea ce presupune, printre altele, ca politica de coeziune să fie mult mai puternic orientată spre rezultate și spre performanță. Iar cercetarea și inovarea sunt, în acest sens, vitale – fiind cele care asigură răspunsuri coerente provocărilor cu care ne vom confrunta în viitor”, scrie eurodeputatul român. 

Corina Crețu mai spune că a apreciat angajamentul lor privind promovarea politicii de coeziune ca instrument principal în asigurarea dezvoltării regionale și, de asemenea, că s-a bucurat să constate că ideile lor converg în multe privințe.

,,E important ca regiunile Uniunii Europene să fie cât mai puternic conectate și să poată împărtăși modele de bune practici, ceea ce se întâmplă și prin intermediul AER. Astfel, cetățenii europeni – beneficiarii finali ai fondurilor de coeziune – nu vor avea decât de câștigat”, transmite fostul comisar european. 

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014. Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu cere Guvernului să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficiența energetică a clădirilor din fondurile alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), raportor de opinie din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, se alătură apelului lansat de zeci de asociații profesionale și patronale din țară și solicită Guvernului României să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficiența energetică a clădirilor, bani care să provină din fodurile alocate țării noastre prin acest mecanism.

”Ca Raportor de Opinie din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, am amintit de fiecare dată utilitatea acestor fonduri în relansarea economică de care va fi nevoie ca urmare a pandemiei. Fiecare Stat Membru trebuie să își prioritizeze investițiile din acești bani, iar România nu face excepție. Iar acest sector este unul în care orice investiție amânată înseamnă creșterea substanțială a costurilor pentru cetățeni”, a transmis europarlamentarul român într-un mesaj transmis pe pagina de Facebook.

Corina Crețu a reamintit că a alocat, în calitate de comisar european pentru Politică Regională, post pe care l-a deținut în perioada 2014-2019, ”sute de milioane de euro pentru România în domeniul eficienței energetice (pentru reabilitarea și retehnologizarea sistemelor de termoficare), iar efectele acestor investiții au fost vizibile pe mai multe planuri: social, economic, protecția mediului”.

”Mai mult, ca semnatară a apelului lansat de la nivelul Parlamentului European privind un Acord european pentru locuințe – care să asigure accesul la locuințe adecvate – cred că cele 4 miliarde € ar răspunde și acestui deziderat. Reiterez că, din punctul meu de vedere, a locui decent trebuie să fie un drept al fiecărui cetățean european. Eficientizarea termică a locuințelor ar contribui esențial la creșterea calității vieții a tuturor celor care locuiesc, învață și muncesc în România”, a completat eurodeputatul român.

La 14 octombrie, Comisia Europeană a prezentant strategia ”Valul de renovări ale clădirilor” (Renovation Wave) în vederea obținerii unui parc imobiliar mai eficient din punct de vedere energetic care poate aduce o contribuție semnificativă la Pactul Ecologic European.

Obiectivul Uniunii Europene este acela de a dubla rata de renovare în următorii zece ani pentru a se asigura că renovările pot conduce la o eficiență energetică și în materie de resurse.

Astfel, până în 2030, 35 de milioane de clădiri ar putea fi renovate și ar putea fi create până la 160.000 de noi locuri de muncă în sectorul construcțiilor.

Clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie din UE și pentru 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivelul UE. Cu toate acestea, este semnalat în documentul mai sus amintit, doar 1% dintre clădiri sunt renovate eficient din punct de vedere energetic în fiecare an, așadar o atenție sporită asupra acestei chestiuni este crucială pentru atingerea obiectivului UE, acela de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Această strategie este cu atât mai importantă cu cât aproape 34 de milioane de europeni nu își permit să își mențină locuințele încălzite.

În acest context, politicile publice de promovare a renovărilor eficiente reprezintă, de asemenea, un răspuns la sărăcia energetică, susținând sănătatea și bunăstarea oamenilor, contribuind în același timp la reducerea facturilor la energie ale cetățenilor europeni.

Strategia se va axa pe trei domenii: decarbonizarea, combaterea sărăciei energetice și diminuarea numărului clădirilor neperformante, renovarea clădirilor publice precum școlile, spitalele și clădirile administrative.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) salută decizia Guvernului României de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I.

”În luna iulie a acestui an am votat împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană – pentru că din punctul meu de vedere reprezenta o nedreptate pentru România și pentru restul țărilor din Europa de Est. Afirmam atunci că măsurile impuse vor afecta negativ activitatea transportatorilor români, aducându-le pierderi importante și îmi exprimam speranța că autorităţile române vor ataca acest Pachet la Curtea Europeană de Justiţie”, a menționat Crețu în cadrul unui mesaj transmis pe pagina de Facebook.

Europarlamentarul român și-a exprimat în acest context ”speranța ca rezultatul să fie unul corect pentru România și pentru celelalte țări din Europa de Est, pentru că în acest moment situația este disproporționată. S-ar evita astfel afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă. Voi urmări cu atenție evoluția situației și voi milita, și pe mai departe, pentru un tratament egal al României în Uniunea Europeană”, a completat Corina Crețu.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Stabilirea poziției Guvernului României în acțiunile în anulare depuse astăzi la CJUE a fost realizată prin coordonarea dintre MAE și MTIC, sesizarea Curții fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE.

Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I.

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 și cu privire la care Guvernul României a introdus acțiuni în anulare parțială, sunt următoarele:

– Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;

– Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;

– Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Spațiul Educațional European este soluția viitorului. România trebuie să înțeleagă acest mesaj și să aloce 6% din PIB pentru educație

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Digitalizarea educației nu trebuie să lase niciun copil în urmă, iar spațiul european al educației trebuie să devină realitate, a susținut vineri eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) în urma unui vot pe care l-a acordat în Parlamentul European asupra unei rezoluții adoptate de eurodeputați pentru a pune capăt decalajului digital în educația din întreaga Europă.

Am votat cu toată încrederea pentru consolidarea educației în România, la fel ca peste tot în Europa. Digitalizarea educației nu trebuie să lase niciun copil în urmă! Spațiul european al educației trebuie să devină realitate. Mi-am acordat votul, în Parlamentul European, pentru reducerea decalajului educațional la care, din păcate, suntem martori în acest moment și care a fost accentuat de actuala pandemie. Cifrele vorbesc de la sine: accesul la educația digitală a fost dificil chiar și în cele mai dezvoltate țări din lume, unde aproximativ 1 din 10 elevi a rămas în urmă cu școala. Iar în ceea ce privește țările mai puțin dezvoltate, doar un sfert dintre ele au reușit să ofere o formă de învățare la distanță”, a scris Crețu, pe Facebook.

 

În rezoluția adoptată, Parlamentul solicită triplarea programului european în domeniul educației, Erasmus+, dar și alocarea de resurse dedicate din planul european de relansare economică. Se are, de asemenea, în vedere îmbunătățirea cooperării și coordonării la nivelul UE în privința gestionării efectelor pandemiei asupra educației.

În motivarea votului său, Crețu citează și un studiu realizat în perioada stării de urgență, care arată că în România doar 59% din elevii din mediul rural au participat la ore online.

“Și 9 din 10 școli de la țară nu au laptopuri sau tablete care să permită învățarea la distanță. Evident, sunt multe implicații ale acestei situații – sunt efecte de natură emoțională, socială, de dezvoltare personală”, a spus ea.

“Prin votul pe care l-am dat în Parlamentul European, am solicitat Comisiei Europene să investească mult mai mult în echipamente și în conectivitate, în special în zonele rurale, dar și în instruirea profesorilor cu privire la modul de utilizare a noilor tehnologii. Toate aceste măsuri trebuie luate într-o manieră coordonată la nivelul Uniunii Europene, iar schimbul de bune practici educaționale trebuie să devină un automatism”, a mai completat Corina Crețu.

De altfel, votul Parlamentului European vine după ce Comisia Europeană a adoptat recent două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare. Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Spațiul Educațional European este soluția viitorului, iar această criză a demonstrat-o foarte clar. România trebuie să înțeleagă acest mesaj și să investească mult mai mult în educație – și sper ca măcar acum, în al 11-lea ceas, cei 6% din PIB chiar să fie alocați educației (așa cum, de altfel, legea o cere). Acest gest ar fi un prim semnal că educația chiar a devenit o prioritate“, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

NATO29 mins ago

Mircea Geoană: Parteneriatul Strategic româno-american devine în fiecare an tot mai robust, indiferent de administrațiile de la București sau Washington

ROMÂNIA46 mins ago

”Digitalizarea rămâne prioritatea absolută a Guvernului”, mesajul secretarului general al Executivului, Antonel Tănase, la lansarea CNTD

Dacian Cioloș48 mins ago

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, mesaj de sprijin pentru Emmanuel Macron: Comentariile lui Erdoğan față de președintele francez sunt inacceptabile

Victor Negrescu1 hour ago

Raportul privind educația digitală, prezentat de Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din PE, oferă soluții adaptate nevoilor rapide de digitalizare

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: 4,2 miliarde de euro din bugetul multianual al UE și 1,8 miliarde de euro alocate prin Planul Național de Relansare și Reziliență al României pentru reforma sistemului de sănătate

EVENIMENTE1 hour ago

Lidera opoziției din Belarus mulțumește României și lui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit: În 1989, România s-a aflat în aceeași situație. A sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din PE, a condus negocierea interinstituțională privind finanțarea adecvată a Facilității Conectarea Europei

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din PE: UE trebuie să încurajeze în continuare consumul de fructe și legume pentru cei peste 30 de milioane de elevi din statele membre

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România continuă lupta pentru ca Pachetul Mobilitate I să nu facă nedreptate transportatorilor români

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

COVID-19: Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru anunță că programul de testare extinsă a primit sprijin la nivel european: ”România va putea beneficia de teste rapide cu finanțare europeană”

Dacian Cioloș23 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending