Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, discuție cu reprezentanții Asociației Regiunilor Europene despre viitorul politicii de coeziune în perspectiva adoptării Cadrului Financiar Multianual 2021-2027

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politică regională, eurodeputatul Corina Crețu (Pro România), s-a întâlnit miercuri cu reprezentanții Asociației Regiunilor Europene (AER), cu care a discutat despre viitorul politicii de coeziune în perspectiva adoptării Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, se arată într-o postare pe Facebook.

,,A fost o discuție interesantă despre prioritățile care îi vor permite Uniunii Europene să rămână competitivă – ceea ce presupune, printre altele, ca politica de coeziune să fie mult mai puternic orientată spre rezultate și spre performanță. Iar cercetarea și inovarea sunt, în acest sens, vitale – fiind cele care asigură răspunsuri coerente provocărilor cu care ne vom confrunta în viitor”, scrie eurodeputatul român. 

Corina Crețu mai spune că a apreciat angajamentul lor privind promovarea politicii de coeziune ca instrument principal în asigurarea dezvoltării regionale și, de asemenea, că s-a bucurat să constate că ideile lor converg în multe privințe.

,,E important ca regiunile Uniunii Europene să fie cât mai puternic conectate și să poată împărtăși modele de bune practici, ceea ce se întâmplă și prin intermediul AER. Astfel, cetățenii europeni – beneficiarii finali ai fondurilor de coeziune – nu vor avea decât de câștigat”, transmite fostul comisar european. 

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014. Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice de la Chișinău: ”Nu am uitat nicio clipă Republica Moldova”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Creţu a primit miercuri titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Moldova, într-o ceremonie desfășurată la Chișinău.

Cunoscută ca un susţinător al Republicii Moldova, Corina Creţu a votat, în 2014, în Parlamentul European, Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, a acordat guvernului de la Chişinău fonduri europene, în perioada mandatului său de comisar european pentru politică regională, iar acum susţine parcursul european al Republicii Moldova.

Am fost deosebit de onorată – și foarte emoționată – să primesc astăzi titlul de ”Doctor Honoris Causa” al Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM). Mesajul pe care l-am transmis în intervenția mea a fost acela că nu am uitat nicio clipă Republica Moldova”, a scris Crețu, pe Facebook, prezentând eforturile sale în calitate de om politic pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

”Încă de la începutul carierei mele politice am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a apropia Uniunea Europeană de Chișinău. În 2005 am participat ca observator din partea OSCE în alegerile parlamentare organizate în Republica Moldova, iar începând cu anul 2007, când am devenit Membru al Parlamentului European, am făcut parte din Delegația parlamentară pentru relațiile cu Republica Moldova. În 2013 mi-am anunțat, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, susținerea totală pentru semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană – iar din 2014 cetățenii Republicii Moldova pot călători în spațiul Schengen fără vize. În calitate de Comisar European am avut mai multe vizite la Chișinău, atât în 2018, cât și anul acesta, ocazii cu care am reiterat speranța mea că Republica Moldova va deveni Membră cu drepturi depline a Uniunii Europene într-un viitor apropiat. Cetățenii Republicii Moldova – acești oamenii harnici și inimoși – merită o viață mai bună”, a continuat eurodeputatul român.

”Iar tinerii sunt cei chemați să facă această schimbare în bine, cu toată forța, curajul și determinarea de care pot da dovadă. Ei reprezintă o sursă de energie vitală. Sunt fericită și împăcată că am putut contribui la direcția europeană a Republicii Moldova și voi face la fel și de acum înainte. Parte a sufletului meu este și va fi întotdeauna aici. Mulțumesc încă o dată Domnului Academician Grigore Belostecinic, Rectorul ASEM și tuturor celor care au făcut posibil acest moment special”, a conchis Corina Crețu.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014. 

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. De la începutul legislaturii 2014-2019 și până la preluarea mandatului de comisar european, Corina Crețu a ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu, în Republica Moldova: Propunerea Președinției finlandeze la Consiliul UE privind bugetul multianual al UE este inacceptabilă deoarece prevede tăieri pentru domenii esențiale

Published

on

Plecarea Marii Britanii reprezintă o mare problemă pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, a avertizat europarlamentarul Pro România Corina Crețu în cadrul unei emisiuni a postului TVR Moldova, în marginea primei vizite în Republica Moldova din calitatea de membru al Parlamentului European.

Răspunzând unei întrebări privind impactul Brexit-ului asupra fondurilor europene destinate Parteneriatului Estic, eurodeputatul român a punctat că, odată cu plecarea Regatul Unit, bugetul UE, per ansamblu, ”scade cu 10%”.

”În propunerea pe care Comisia Europeană și comisarul Gunther Oettinger, care era responsabil pe buget, împreună cu mine, pentru crearea draftului privind proiectul de buget, pentru prima dată, politica de coeziune este cea mai mare anvelopă din întregul buget, 373 de miliarde de euro, dintre care 80% erau prevăzuți să meargă către regiunile cele mai puțin dezvoltate, inclusiv mărirea banilor pentru instrumentul de vecinătate.”, a mai spus Corina Crețu.

De atfel, europarlamentarul român și-a reiterat criticile privind faptul că România nu a profitat de șansa pe care a avut-o în timpul președinției Consiliului UE, și anume să adopte bugetul multianual 2021-2027, motiv pentru care Finlanda, care a preluat ștafeta la 1 iulie 2019, va avea de gestionat acest dosar pe durata mandatului său de șase luni la conducerea Consiliului Uniunii Europene.

Finlanda a propus pentru CFM 2021-2027 limitarea contribuțiilor la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului, sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania.

De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE.

Fostul comisar european pentru politică regională, Corina Crețu, a amplificat mesajele Parlamentului European și ale Comisiei Europene, spunând că propunerea Finlandei este ”inacceptabilă”, deoarece ”prevedere tăieri în buget pentru domenii esențiale: dezvoltarea regională, pentru agricultură, lucru ce ar adânci decalajele de dezvoltare dintre estul și vestul european.”

Europarlamentarul român a avertizat că suntem deja ”în întârziere și dacă nu se adoptă legislația la timp, practic nu se vor implementa banii de la 1 ianuarie 2021, când începe perioada de programare 2021-2027”. 

Amintim că la 4 decembrie, Parlamentul European și Comisia Europeană și-au arătat nemulțumirea și îngrijorările față de reducerile severe din propunerea privind Cadrul Financial Multianual (CFM) 2021-2027 înaintă de președinția finlandeză a Consiliului UE, actor cheie în negocierile privind bugetul pe termen lung al Uniunii Europene.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este îngrijorată de „reducerile severe” propuse pentru bugetul pe șapte ani al UE, la o conferinţă de presă, ea menţionând printre sectoarele care ar putea fi afectate gestionarea frontierelor, apărarea, sectorul digital şi eforturile de ecologizare a economiei.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că se poate vorbi cu claritate despre felul în care va arăta Europa în următorii șapte ani doar după obținerea unui acord privind următorul CFM, însă a atras atenția că există unele state membre care par să nu dorească să investească în Europa.

”Ne așteaptă negocieri foarte dificile legate de Cadrul Financiar Multianual și de la acel punct încolo vom putea vedea cum va arăta Europa în următorii șapte ani. Nu este o dezbatere pur contabilă. Este nevoie de politicieni cu o viziune asupra Europei. Ne așteaptă, deci, o perioadă foarte grea, pentru că foarte multe dintre propunerile care ne parvin la Parlament sunt inacceptabile. Avem nevoie să investim mai mult pe proiectul european, pe agenda europeana, și nu să facem un bilanț a ceea ce există deja. Deci, viziune de perspectivă. Iată de ce Parlamentul a spus în mai multe rânduri că bugetul va trebui să fie unul ambițios și să poată aduce succes Comisiei. Ne dorim succesul Comisiei von der Leyen, dar dacă bugetul nu va fi la fel de ambițios și capabil să susțină inițiativele, programele și investițiile care se impun, asta poate însemna că anumite guverne nu investesc în succesul Europei și al Comisiei Europene”, a declarat David Sassoli în cadrul unei ședințe plenare a Comitetului European al Regiunilor.

Mesajul acestora a fost reluat de echipa de negociere a Legislativului european la 10 decembrie, în ajunul summitului Consiliului European, care reunește șefii de stat sau de guvern, ce va avea loc la 12-13 decembrie, potrivit EuObserver.

Cadrul Financiar Multianul ar ”condamna Uniunea Europeană la eșec”, a spus echipa de negociere a Parlamentului European, completând că propunerea Finlandei nu conține finanțări suplimentare pentru oricare dintre inițiativele anunțate de noul președinte, ceea ce va face planul Comisiei „imposibil de implementat”.

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii.

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, despre conflictul transnistrean: România are tot dreptul să stea la masa negocierilor. Invit MAE român să facă demersurile necesare pentru a participa în acest format

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) invită Ministerul Afacerilor Externe de la București să facă demersurile necesare pentru a participa la negocierile din formatul 5+2 privind soluționarea diferendului transnistrean.

Prezentă în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova, Corina Crețu a precizat că Uniunea Europeană susține procesul de soluționare a conflictului și a transmis că ”România are tot dreptul să stea la masa negocierilor”.

Întrebată cum poate fi soluționat acest diferend, Corina Crețu a subliniat că dialogul politico-diplomatic este calea optimă.

”Îmi pare rău că România a fost exclusă. La un moment dat, România făcea parte din echipa de negociatori în ceea ce privește soluționarea conflictului transnistrean. Este această tragedie istorică. Din păcate, Stalin a avut această idee de a pune împreună o porțiune a Moldovei care întotdeauna a aparținut României, cu o porțiune care nu a aparținut niciodată României. Din acest punct de vedere, cred că trebuie să se meargă înainte cu negocierile privind soluționarea conflictului transnistrean. Important este ca cetățenii de acolo să nu fie afectați. (…) Drepturile elementare are cetățenilor nu trebuie sub nicio formă afectate. Acești puțini români care mai trăiesc în Transnistria au aceleași drepturi ca orice cetățean al Republicii Moldova. Din acest punct de vedere cred că este important să se meargă înainte”, a spus eurodeputatul român.

”Uniunea Europeană susține procesul de soluționare a conflictului. Știți bine că a participat activ în calitate de observator în formatul 5+2. Este vorba de consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului.  Forma de rezolvare a conflictului este aprobată de miniștrii țărilor OSCE, iar această soluție se va baza pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internațional. Trebuie să continue aceste negocieri. (…) Eu cred că România trebuie să solicite să participe pentru că este vorba o pondere mare a cetățenilor români care trăiesc în Republica Moldova. Eu cred că România are tot dreptul să stea la masa negocierilor. Așa că invit Ministerul Afacerilor Externe să facă demersurile necesare pentru a participa în acest format”, a conchis Corina Crețu.

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) efectuează o vizită în Republica Moldova, prima în calitate de membru al Parlamentului European, după ce anul trecut s-a aflat la Chișinău în calitate de comisar european pentru politică regională.

La Chișinău, Corina Crețu s-a întâlnit deja cu ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, iar miercuri urmează să i se decerneze titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Moldova.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending