Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) este de părere că este nevoie de reciprocitate în relația dintre UE și SUA și că vizele pentru cetățenii români trebuie ridicate cât mai curând, după ce Parlamentul European a votat o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

“Am votat, în Parlamentul European, în favoarea rezoluției care cere Comisiei Europene să suspende exonerarea obligației de a deține viză pentru cetățenii SUA – așa cum este stabilit în mecanism de reciprocitate. Așa cum știți, în acest moment, cetățenii români (alături de bulgari, croați și ciprioți) sunt obligați să dețină viză la intrarea în SUA, în timp ce toți cetățenii celorlalte State Membre nu au această obligație. Este, așadar, o situație disproporționată care trebuie să ia sfârșit. Sunt o susținătoare a principiului solidarității între membrii UE, și mă bucur să văd că majoritatea covârșitoare a colegilor mei din Parlamentul European gândesc la fel. Nu putem avea o dublă măsură”, a spus Crețu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

 

Europarlamentarul român a subliniat că dacă adoptată de Parlamentul European va fi susținută și de statele membre, “ar trebui ca în maximum 24 de luni, SUA să elimine vizele pentru români – altfel, Uniunea Europeană va impune vize cetățenilor americani”.

“Sper ca, prin decizia Parlamentului European, să asistăm la îndreptarea acestei situații, nefiind prima dată când legislativul european solicită această măsură – care în definitiv nu este altceva decât îndreptarea unei situații incorecte cu care s-au confruntat și românii atât de mulți ani”, a completat ea.

Rezoluția adoptată de Parlamentul European îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj de Ziua Națională: Solidaritatea, sprijinul pentru cei vulnerabili și grija față de aproapele nostru dovedesc că suntem buni români

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu a transmis marți, cu prilejul unui mesaj de Ziua Națională a României, că “solidaritatea de care am dat dovadă cu toții, sprijinul pentru cei mai vulnerabili, grija față de aproapele nostru și responsabilitatea cu care tratăm această situație, toate acestea dovedesc că suntem buni români”.

“Dragi români, anul acesta data de 1 decembrie este o zi aparte din toate punctele de vedere. Este pentru prima dată când, din păcate, nu putem celebra Ziua Națională a României așa cum se cuvine și așa cum ne-am obișnuit, alături de cei dragi. Trăim momente dificile, cum de altfel se întâmplă peste tot în Europa și în lume. În ciuda acestei perioade excepționale, sărbătoarea celor 102 ani de la Marea Unire trebuie trăită de fiecare dintre noi, în primul rând, cu sufletul. E trist că anul acesta nu putem să ne strângem mâinile într-o horă a unirii alături de conaționalii noștri. Această situație nu trebuie să afecteze ziua noastră națională pentru că solidaritatea de care am dat dovadă cu toții, sprijinul pentru cei mai vulnerabili, grija față de aproapele nostru și responsabilitatea cu care tratăm această situație, toate acestea dovedesc că suntem buni români”, a spus ea, într-un mesaj video publicat pe Facebook.

“Marea Unire de la 1918 a demonstrat faptul că împreună suntem mai puternici. Ziua de 1 decembrie ar trebui să însemne că putem fi împreună chiar și într-o astfel de situație. Iar acest sentiment al unității noastre, vorba poetului “în cuget și-n simțiri”, este ceea ce contează cel mai mult. La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!”, a adăugat ea.

 

Ziua Naţională a României și marcarea celor 102 ani de la Marea Unire va fi sărbătorită marţi în ceremonii restrânse, fără public, din cauza măsurilor restrictive impuse de pandemia de coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical. Aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naţionale vor participa, începând cu ora 11:00, la ceremonia oficială în format restrâns, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf.

Potrivit MApN, pe timpul ceremoniei se va ţine un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc şi a victimelor virusului SARS-CoV-2, vor fi trase 21 de salve de tun, iar preşedintele Klaus Iohannis va depune o coroană de flori şi va susţine o alocuţiune.

Evenimentul, care nu va fi deschis publicului, se va desfăşura cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ulterior, de la ora 18:00, președintele Klaus Iohannis va găzdui, la Palatul Cotroceni, o ceremonie de decorare a unor personalități civile din domeniul medical care au contribuit la gestionarea epidemiei de COVID-19, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Continue Reading

Corina Crețu

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Corina Crețu: Trebuie să fie unul realmente inovator. Acesta conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp

Published

on

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie unul realmente inovator, așa cum e nevoie în astfel de momente pentru orice țară, a transmis eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) manifestându-și speranța ca acest document ”să nu devină obiectul unor exerciții de imagine, indiferent de partidul care se află la un moment dat sau altul la guvernare”.

Într-un mesaj transmis pe Facebook, europarlamentarul român a precizat că ”multe dintre proiectele la care face referire Planul Național de Redresare și Reziliență au fost deja discutate și semnate de România pe parcursul mandatului meu de comisar european pentru Politică Regională sau reprezintă continuări ale acestora, mai ales cele care privesc infrastructura”.

”Planul Național de Redresare și Reziliență conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp. Aceste proiecte trebuiau oricum implementate, cu sau fără această pandemie”, a reamintit europarlmentarul român.  

În acest context, Corina Crețu a prezentat o parte dintre aceste proiecte:

”- Rețea de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București: 2019, 1 miliard de euro

– Autostrada A3: secțiunea Sebeș și Turda: 2018, 272 milioane de euro

– Autostrada A3: secțiunea Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș: 2018, 246 milioane de euro

– Autostrada A7: se face referire la un așa-numit ”coridor rutier”, fără a se specifica dacă va fi autostradă sau drum expres. Am menționat încă din 2017 că aceasta reprezintă una din prioritățile Comisiei Europene

– Conexiuni feroviare rapide: 2017, 198,2 milioane de euro și 2018, 1,3 miliarde de euro

– Magistrala de metrou M6 între stațiile 1 Mai – Tokyo: 2019, 517 milioane de euro

– Magistrala de metrou M5: 2017, 252 milioane de euro

– Reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa şi Feteşti – Constanţa: 2016, 226 milioane de euro”.

Europarlamentarul român a amintit că, ”potrivit termenelor impuse statelor membre, Guvernele naționale sunt obligate sa depună luna aceasta proiectele pe care intenționează să le implementeze în baza Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar cred că România are nevoie de mult mai mult decât ceea ce vedem în acest plan”.

”Nu pot decât să sper că negocierile între statele membre vor fi deblocate cât mai curând, astfel ca noi, în Parlamentul European, să putem aproba sumele în ansamblul lor, precum și pentru fiecare stat în parte. Foarte important de menționat este și faptul că cei 30,4 miliarde de euro trebuie cheltuiți de România în 4 ani. Din această sumă, granturile nerambursabile sunt de doar 13,7 miliarde de euro, iar împrumuturile sunt de 16,6 miliarde de euro”, a mai precizat Corina Crețu.

În încheiere, aceasta a făcut apel la lansarea unei ”largi dezbateri naționale, mai ales cu specialiști din sfera economică, oameni care să își exprime punctul de vedere în legătură cu oportunitatea îndatoririi suplimentare a României”.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții. Planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României, cu un total alocat de 30,44 miliarde euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde euro (prețuri curente). Din suma aferentă granturilor, 70% ar urma să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a semnat manifestul pentru o Uniune Europeană a Sănătății: Trebuie să fie o prioritate națională și europeană

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu a semnat miercuri un manifest pentru o Uniune Europeană a Sănătății care prevede obiective clare, politici, măsuri și principii după care să se ghideze această inițiativă și i-a îndemnat pe cetățeni să facă același lucru.

“Acest document este semnat de tot mai mulți europeni, simpli cetățeni dar și lideri, cercetători și susținători ai îmbunătățirii calității actului medical. E important ca măcar câteva aspecte din această inițiativă să fie încorporate în viitoarele cadre legislative de la nivel european, pentru că astfel toți cetățenii europeni vor avea garanția unor servicii medicale la standarde înalte”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul român a subliniat că acest manifest propune, printre altele, sprijinirea inovațiilor în reforma sistemului de sănătate din statele membre și stabilirea unor standarde la care să adere toate țările Uniunii Europene.

“Voi milita, în Parlamentul European, pentru măsuri concrete în aceste direcții pentru că actuala pandemie ne-a demonstrat tuturor, încă o dată, faptul că sănătatea trebuie să devină și să rămână una dintre priorități atât la nivel național, cât și european”, a completat Corina Crețu.

 

De altfel, Comisia Europeană a anunțat la 11 noiembrie primele măsuri în vederea construirii Uniunii Europene a sănătății, anunțată de președinta Ursula von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii.

Măsurile respective au venit și ca urmare a faptului că Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord istoric privind bugetul de peste 1,8 trilioane de euro, incluzând o triplare a bugetului alocat sănătății.

Astfel, Comisia a prezentat o serie de propuneri pentru consolidarea cadrului de securitate sanitară al UE și pentru consolidarea pregătirii pentru situații de criză și a rolului de răspuns al principalelor agenții ale UE.

Pentru a intensifica lupta împotriva pandemiei de COVID-19 și pentru a face față urgențelor sanitare viitoare este necesară o mai bună coordonare la nivelul UE. Pe baza învățămintelor desprinse din criza actuală, propunerile executivului european vor asigura o pregătire mai bună și un răspuns mai puternic în timpul crizelor sanitare actuale și viitoare.

Continue Reading

Facebook

U.E.27 mins ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.12 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.17 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

U.E.17 hours ago

Donald Tusk cere, din nou, excluderea, partidului lui Viktor Orban din PPE: Ce altceva mai trebuie să facă pentru a vedea că nu se potrivesc cu familia noastră?

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană prezintă instrumente digitale adaptate și extinde oferta de formare judiciară pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending