Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, în plenul Parlamentului European: Fac un apel către președinția finlandeză a Consiliului să accelereze negocierea cadrului financiar multianual

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a făcut marți, în plenul Parlamentului European, un apel către președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene pentru accelerarea negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual.

În cadrul unei dezbateri la Strasbourg privind bugetul general al Uniunii Europene pentru anul 2020, Crețu a arătat cu bugetul menționat ”este ultimul din actualul cadru financiar, fiind un buget atât al tranziției, cât și al continuității”.

”Scopul principal este acela de a continua programele aflate în derulare, dar și a pregăti cadrul solid pentru cele care vor urma a fi implementate începând cu anul 2021. În ceea ce privește avizul din partea Comisiei pentru control bugetar, noi am sugerat câteva amendamente legate de gestiunea financiară, de fișele de program pentru cheltuielile operaționale, rapoartele privind performanța, absorbția fondurilor europene în timp util, migrația, instrumentele financiare și fondurile structurale, precum și asigurarea resurselor Parchetului European”, a spus eurodeputatul român, despre bugetul pentru anul viitor al UE.

Crețu, care a fost comisar european pentru politică regională în perioada 1 noiembrie 2014 – 1 iulie 2019, a atras atenția că elaborarea viitorului cadru financiar multianual stagnează

Vreau să profit de acest prilej să îi mulțumesc domnului comisar Oettinger pentru buna colaborare din ultimul timp în ceea ce privește elaborarea cadrului financiar multianual, care din păcate stagnează și din păcate pune în pericol sute de mii de proiecte, programele Erasmus, proiectele de securitate. Fac un apel către președinția finlandeză să accelereze negocierea acestui buget care a fost propus încă din 2 mai 2018 către Parlament și către Consiliu”, a conchis Corina Crețu.

Declarațiile sale survin în contextul în care eurodeputații au dezbătut marți concluziile Consiliului European din 17-18 octombrie, prilej cu care președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a ținut să critice anumite state membre care doresc să nu crească contribuția lor la bugetul UE. 

”Nu poți clădi Europa cu 1% din PIB”, a spus Juncker.

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană nu au realizat niciun progres în ceea ce privește finalizarea negocierilor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În urma unei prezentări a președinției, Consiliul European a făcut schimb de opinii cu privire la problemele cheie ale următorului cadru financiar multianual, cum ar fi nivelul general, volumele principalelor domenii de politică, finanțarea, inclusiv veniturile și corecțiile, precum și condițiile și stimulente”, se arată în concluziile adoptate de liderii europeni.

De asemenea, Consiliul European solicită președinției finlandeze să prezinte ”o casetă de negociere cu cifre în fața Consiliului European din decembrie 2019”, ceea ce arată o nouă amânare în direcția adoptării viitorului buget multianual.

Nu cred că va fi o decizie în luna decembrie, dar sper că lucrurile se vor mișca în așa fel încât să ne îndreptăm spre o decizie”, a mai spus Juncker vineri, aflat la ultima sa conferință de presă la finalul unui Consiliu European.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul – ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

De partea sa, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit de propunerile președinției Finlandei privind bugetul UE, precizând că România ”nu va fi de acord cu reduceri de buget la politica agricolă și la politica de coeziune”.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Pro România, Corina Crețu: 70% din banii europeni care i se cuvin României, din 2014 așteaptă la Bruxelles să fie accesați

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a declarat, duminică, la Convenția anuală a PRO Romania, că 70% din banii europeni care i se cuvin României încă din 2014, așteaptă la Bruxelles să fie accesați.

”Stăteam cu orele, cu zeci de experți în primăria capitalei să ajutăm bucureștenii, în timp ce în Guvernul României, oamenii nu știau decât să o sape, cum să îi tragă preșul de sub picioare și să nu o lase să facă niciun proiect”, a explicat aceasta.

In discursul său, fostul Comisar european a avertizat că marile proiecte de infrastructură nu sunt depuse și că viitorul buget european include, potrivit formulei aflate pe masa liderilor UE, tăieri masive din Politica de coeziune.

“Știți foarte bine, eu am plecat după 29 de ani din PSD și vreau să lămuresc acest lucru. Pe mine Victor Ponta m-a pus comisar european, a declarat, in debutul diacursului sau, Corina Cretu.

”Victor Ponta, într-adevăr, prim-ministru PSD, m-a propus comisar european. Scrisoarea către Comisia Europeană este semnată de primul ministru. Mă întorc la ce spunea Gabi Firea, atunci când ai o dilemă de conștiință, te gândești la cei care se revendică. Sunt cel puțin două mii de oameni care de-a lungul timpului mi-au spus că m-au pus comisar european. Te gândești la ei sau la oamenii care aveau nevoie de dezvoltare, de un nivel de trai mai bun? Ca om care am văzut câte șanse s-au ratat, după 29 de ani de PSD, credeți că mi-a fost ușor să plec? Și să părăsesc o funcție de 18.000 de euro pe lună înainte de termen? Am plecat pentru că mie mi-a fost rușine să mai spun că mai sunt în PSD”, a menționat Corina Crețu.

Nu pot să uit că am alocat banii pentru metroul din București, 250 de milioane de euro în februarie 2017

”La insistențele mele și ale CE, în final, ultimul act pe care l-am semnat a fost centura Bucureștiului, după doi ani de tergiversări. Exact acum trei ani am semnat pentru metrou, iar Drumul Taberei este și acum dat peste cap. Haideți să fim serioși. Și-au bătut joc de oportunitățile pe care le-am avut de la Uniunea Europeană. Pentru că, domnule Tăriceanu nu e nicio conspirație mondială împotriva României”, a subliniat deputatul european în mesajul său.

Corina Cretu și-a depus mandatul pe biroul lui Juncker, fostul președinte al Comisiei Europene, pentru a bloca tăierile masive din bugetele pentru țările sărace ale Uniunii Europene

”Eu m-am dus cu mandatul pe masă la domnul președinte Junker când s-a făcut proiectul de buget pentru 2021-2027 și i-am spus că eu nu pot să merg în Parlamentul European și să prezint un buget care are tăieri masive pentru țările cele mai sărace, pentru că se introdusese un indicator pe migrații, care era un ”Robin Hood” în sens invers, care lua de la săraci și dădea la bogați”.

Jean-Claude Juncker a susținut propunerea și ideea fostului comisar european pentru politică regională, Corina Crețu

”Domnul Juncker mi-a dat dreptate și am revenit la metoda de calcul produsului intern brut pe cap de locuitor, astfel încât România, Bulgaria, Italia, Spania și Grecia, ar fi avut 8% în plus și aceasta este și acum propunerea Comisiei Europene, pe care nu o mai apară nimeni, cine apară propunerea Comisiei Europene care prevede creșteri?”

Nu voi vota un buget care taie 11 miliarde de euro din politica de coeziune. Nu ne putem bate joc de oameni și de țară

”Pe 20 februarie se va vota în Consiliul European, unde suntem reprezentați de președintele României, bugetul pentru 2021-2027 și sper să se reia negocierile, pentru că eu personal și sper că și ceilalți membri care sunt de la PPE sau socialiști sau din alte grupuri politice, vor vota împotrivă, pentru că acest buget care este propus acum, este un buget care taie 11 miliarde de euro din politica de coeziune, care afectează țările Est-europene, inclusiv România și vor fi bani din ce în ce mai puțini pentru exact ce avem nevoie mai mult: sănătate, transport, dezvoltare urbană.”

Corina Crețu subliniază ferm ca această propunere de buget nu va primi  votul ei dacă va ajunge să fie supusă la vot în Parlamentul European

”Eu nu voi vota acest proiect, dacă el va arăta așa și nu va fi măcar 1,1% din produsul intern brut al celor 27 state rămase în Uniunea Europeană, așa cum este propunerea comisiei Juncker. Nu ne putem bate joc de oameni și de țară. Vin multe multe decizii care vor trebui luate: pachetul de mobilitate, regimul transportatorilor care riscă să arunce toți tiriștii de pe piața europeană. Nu știu cine îi va apăra.”

Citiți și DOCUMENT Cum arată propunerea de buget al UE aflată pe masa lui Klaus Iohannis și a celorlalți lideri europeni: 18 miliarde de euro în plus pentru climă, agricultură și pescuit și 11 miliarde de euro mai puțini pentru coeziune

Corina Crețu a tras semnale de alarmă de la Bruxelles, atât în calitate de comisar european, cât și de europarlamentar: România are oportunități enorme în UE

”Vreau să spun că toate semnalele de alarmă de la Bruxelles pe care le-am făcut din calitate de europarlamentar sau comisar european, le-am făcut fără a mă gândi o singură secundă la mine. Nu am vrut decât să spun că România are oportunități enorme în UE și că nu trebuie să le irosească sub nicio formă. Nu văd ca România să aibă la ora actuală capacitatea de a depune proiecte de avengură”, susține aceasta.

Studiul de fezabilitate Târgu Mureș-Iasi nu a fost realizat, iar spitatelele regionale nu sunt depuse la Comisia Europeană

”Aș fi putut să tac și mi s-a spus, mi se spune în fiecare zi la Bruxelles de către colegii pe care i-am părăsit, că dacă aș fi tăcut, aș fi fost și acum Comisar European, dar nu, prefer să fiu aici printre dumneavoastră, să dorm cu conștiința împăcată și să știu că am făcut tot ce am putut, că am cerut studiu de fezabilitate pentru Târgu Mureș-Iasi, la care nici acum nu s-a găsit răspuns.”

”Că am semnat cu domnul Ponta în Programul European Regional pentru trei spitale regionale, pe care speram să le inaugurez în timpul mandatului meu, a durat trei ani să se stabilească amplansamentele, nici acum nu sunt depuse proiectele la Comisia Europeană, deci haideți să vedem realitatea.”

Din luna iulie, România nu a mai depus proiecte majore 

”Această va fi tragedia noastră, am avut resurse până acum, pe care nu le-am folosit, nu am avut proiecte, în iulie eu am semnat toate proiectele care erau depuse până la acea oră la Comisia Europeană. Nu am cunoștință că între timp s-au depus proiecte majore, din contră, informația mea este că s-au depus numai proiecte mici, care să satisfacă interesele primarilor și clientelei politice. Târgu Mureș-Iași este din nou pe dinafară, spitalele regionale nu sunt depuse, bani mulți care ar putea fi cheltuiți.”

Mai avem un singur an în care mai putem depune proiecte pentru perioada bugetară 2014-2020

”Nu văd ca România să aibă la ora actuală capacitatea de a depune proiecte de avengură. Dincolo de acest lucru, cred că ne-am fi aflat în altă situație dacă oamenii politici ar fi avut cu totul altă abordare, dacă nu s-ar fi vorbit atât despre statul paralel, procurori, putere. Acum se vorbește despre anticipate, despre jocurile politice din Parlament. Pe oamenii de rând nu îi interesează toate aceste lucruri, ei vor doar să trăiască mai bine.”

”Și tocmai, de aceea, de aproape un an de când am intrat în PRO România, alături de Victor Ponta și de alți lideri, am bătut țara în lung și în lat, pentru că am considerat important ca mesajul nostru să ajungă peste tot.”

Fața social-democrației românești poate fi schimbată prin PRO România

”Cred că mai ales noi, PRO România trebuie să facem asta, și responsabilitatea de a schimba fața social-democrației românești. Social-democrația în Europa, în ceea ce privește România este compromisă și noi trebuie să readucem prestigiul social-democrației.”

Fără politici social-democrate, disparitățile sociale și econimice între regiunile din România vor fi direct proporționale cu diferențele dintre România și restul Europei

”Suntem o țară săracă în care disparitățile sociale și economice între regiuni sunt în continuare foarte mari, iar fără politici social-democrate veritabile, echilibrate, aceste diferențe vor crește la fel cum vor crește dintre România și restul Europei. Reprezentarea adevăratelor doleanțe ale românilor, indiferent din ce colț al țării vin ele, este o datorie pentru orice politician social-democrat, pentru orice politician PRO România. Și stă în puterea PRO România să reconectăm cerințele românilor la agenda României. Nu ne va fi ușor. Eu cred că tot în noi stă baza, simt în fiecare zi că suntem înconjurați din toate colțurile. Uniți, trebuie să arătăm că suntem forța politică pe care românii o așteaptă de prea mult timp.”

 

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu critică dur propunerea de buget al UE: ”România va avea sume total insuficiente pentru sănătate și transport, domenii esențiale pentru nevoile cetățenilor”

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională și actual europarlamentar, a criticat sâmbătă propunerea de buget pe termen lung a Uniunii Europene făcută de actualul preşedinte al Consiliului European, Charles Michel, susținând că reducerile de 11 miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene în ce privește politica de coeziune vor afecta România și celelalte țări din Est.

”Din păcate, iată că temerile pe care le aveam cu privire la viziunea de la vârful Uniunii Europene despre viitorul cadru financiar încep să se adeverească. După cum unii dintre dumneavoastră probabil deja ştiţi, a apărut în spaţiul public propunerea de buget făcută de actualul preşedinte al Consiliului European, domnul Charles Michel. Chiar dacă această propunere este mai bună decât cea absolut inacceptabilă făcută de preşedinţia finlandeză a Consiliului UE, în realitate vorbim tot de tăieri masive la un capitol fundamental pentru ţări în plin proces de reducere a decalajelor economice şi sociale, aşa cum este şi România – bugetul propus de Charles Michel înseamnă reduceri de 11 miliarde de euro pentru Politica de Coeziune! Adică, mai puţine fonduri europene pentru transport, sănătate, dezvoltare urbană- fapt care va afecta țările din Est, implicit Romania”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Actualul europarlamentar Pro România și S&D a arătat că este de acord cu poziția exprimată de preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, care consideră propunerea preşedinţiei Consiliului European ca fiind ”nesatisfăcătoare”.

Aş spune că este chiar mai mult de atât. Este o propunere care ignoră ambiţiile fundamentale ale Uniunii Europene. Sigur, ne confruntăm cu provocări noi, aşa cum sunt schimbările climate, dar, înainte de toate, UE este un proiect al cărui scop este de a realiza coeziune între statele membre şi un conglomerat solid din punct de vedere economic şi social. Acest scop iniţial al UE nu poate fi atins dacă se optează pentru sacrificarea Politicii de Coeziune, iar Uniunea, în ansamblu, poate fi slăbită dacă o astfel de propunere devine realitate”, a explicat Crețu.

Fostul comisar european a subliniat că este important modul cum președintele și Guvernul vor negocia acest buget și și-a exprimat speranța că europarlamentarii români vor acționa solidar în Parlamentul European.

”Aceste negocieri vor decide ceea ce putem face şi cât putem face în viitor, cu banii europeni. Eu stiu cât am lucrat în cadrul Comisiei Juncker să acomodăm toate nevoile, pentru ca alocările să nu se acorde potrivit intereselor politice de moment, ci metoda de calcul sa fie cea a Produsului intern brut/cap de locuitor, astfel încât Bugetul sa răspundă prevederilor Tratatului Uniunii Europene, acelea privind reducerea decalajelor de dezvoltare pe continent. Consiliul, prin propunerea sa, nu ţine cont de nevoile specifice ale fiecărui stat, iar eu una voi vota în Parlamentul European împotriva unui Buget care arată așa. Și asta pentru ca Romania va avea sume total insuficiente pentru sănătate și transport, domenii esențiale pentru nevoile cetățenilor”, a conchis Crețu.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu, despre linia de metrou care va lega Bucureștiul de Aeroportul Otopeni: Proiect important pentru întreaga Românie. Sper să fie realizat cât mai rapid

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (S&D, PRO România) speră ca noua linie de metrou care va lega Bucureștiul de Aeroportul Otopeni să fie finalizată cât mai rapid, acest proiect fiind important pentru întreagă țară, deoarece se va asigura decongestionarea traficului spre DN1, care leagă Capitala de restul țării.

”Sper ca realizarea acestui proiect, care a primit deja finanțare de la Uniunea Europeană, să se concretizeze cât mai rapid, astfel încât cetățenii sa poată beneficia de această investiție, a subliniat fostul comisar european în mesajul său.

Acest proiect a fost aprobat tot de deputatul european Corina Crețu, în timpul mandatului de comisar european pentru Politică Regională.

”Se împlinește astăzi un an de la momentul la care am aprobat, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, aproximativ 517 milioane euro pentru proiectul major “Construcția liniei de metrou 6” – care urmărește eficientizarea și modernizarea serviciilor de transport urban din București, între Gara de Nord și Băneasa”, a scris aceasta pe pagina oficială de Facebook.

Cofinanțarea europeană este destinată construcției unei secțiuni de 6 kilometri din linia de metrou, pe ruta 1 Mai-Tokyo. Magistrala de metrou care va lega Bucureștiul de Aeroportul Otopeni va avea 14,2 kilometri și 12 stații: 1 Mai (existentă), Pajura, Expoziţiei, Piaţa Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Bratianu, Aeroport Otopeni.

Totodată, proiectul prevede și achiziționarea a douăsprezece garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane, precum și realizarea legăturii cu linia de metrou M4 (Gara de Nord – Lac Străulești), mai informează Corina Crețu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending