Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Încheierea Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană pentru perioada 2021-2027 este o prioritate maximă

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

România o alocație de aproape 50 de miliarde de euro – 28 miliarde prin oolitica de Coeziune, aproximativ 20 de miliarde pentru agricultura, plus Fondul pentru o Tranziție Justa, destinat țintit către 5 județe ale țării -, însă din cauza întârzierilor privind adoptarea Programelor Operaționale pentru exercițiul financiar 2021-2027, acești bani încă nu au început sa fie cheltuiți, a atras atenția europarlamentarul Corina Crețu.

Ea a subliniat că este o “prioritate maximă” încheierea Acordului de Parteneriat între Guvernul Romaniei și Comisia Europeana pentru perioada 2021-2027, arătând că a trecut un an de când Parlamentul European a votat bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 în valoare de 1.800 miliarde EUR care vor permite Statelor Membre să pună capăt crizei sanitare și să gestioneze criza economică.

“Din păcate, din cauza întârzierilor privind adoptarea Programelor Operaționale pentru exercițiul financiar 2021-2027, acești bani încă nu au început sa fie cheltuiți. Cred ca este o prioritate maxima încheierea Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeana pentru perioada 2021-2027. Plus accelerarea cheltuirii sumelor alocate Romaniei pentru perioada 2014-2020, unde rata de absorbție este sub 55%. Multe tari deja implementează in paralel Planul National de Redresare și Reziliență și Bugetul clasic pe 7 ani 2021-2027. Mi-am pus mari speranțe în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 (1.085 miliarde EUR din suma totată) și sunt bucuroasă că am putut contribui, înainte de pandemie, în calitate de Comisar European, la definirea unui rol mai important pentru programele emblematice ale UE”, a precizat fostul comisar european.

“Pachetul de măsuri pe care l-am votat in Parlamentul European acum un an oferă cele mai solide speranțe pentru recuperarea cât mai rapidă și eficientă a Uniunii Europene. Bugetul pentru perioada 2021-2027 a fost rezultatul unor negocieri intense și îndelungate, complicate de pandemie, dar dificile și înainte de izbucnirea acesteia. Îmbucurător este faptul că, pe lângă banii din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și cei prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, programele din diferite domenii cheie pentru următorii ani – printre care sănătatea (EU4Health), educația și cercetarea (Horizon Europe, Erasmus+) – vor beneficia de un plus de 16 miliarde EUR. Cred că adoptarea acestui Buget de către Parlamentul European este încă o dovadă a faptului că solidaritatea dintre statele europene este mai puternică decât diviziunile care au marcat continentul nostru”, a punctat europarlamentarul român.

Pentru că Parlamentul European va avea un rol sporit ca autoritate bugetară, Corina Crețu a anunțat că va continua să monitorizeze utilizarea fondurilor în perioada care urmează ca Membră a Comisiei pentru Dezvoltare Regională și a Comisiei pentru Control Bugetar. “E important ca banii să meargă acolo unde e cel mai mare nevoie de ei și unde pot contribui cel mai mult la bunăstarea cetățenilor”, a conchis ea.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Taxonomia UE. Corina Crețu: Votul meu din Parlamentul European va fi pentru România, pentru păstrarea energiei nucleare și a gazului ca și combustibili de tranziție

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europalamentarul Corina Crețu a precizat că votul pe care îl va da astăzi în Parlamentul European pentru Actul delegat al Comisiei Europene, care propune includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în Taxonomia UE privind finanțarea durabilă, va fi un vot pentru România. 

„Sectorul nuclear este o componentă strategică a mix-ului energetic al României, creează mii de locuri de muncă și reprezintă un domeniu important al industriei energetice a țării. Romania poate reduce dependența energetică de Federația Rusă și poate contribui la tranziția spre o economie verde doar cu ajutorul energiei nucleare și a energiei pe gaz (provenind din alte surse decât din Rusia). Votul meu de azi va fi pentru Romania, pentru păstrarea energiei nucleare și a utilizării gazului natural ca și combustibil de tranziție”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit fostului comisar european, în aceste zile la Strasbourg au fost zile tensionate privind acest subiect, deși demersurile privind includerea energiei nucleare în Taxonomia UE au început încă din 2018, de către Comisia Juncker, din care aceasta a făcut parte: „s-a declanșat o campanie mediatică furibundă pentru respingerea acestei opțiuni.”

„Mi se par deplasate și nefondate argumentele aduse pentru trecerea rapida la o economie verde, pentru ca economiile fiecărei țari sunt diferite și Romania are in continuare nevoie de gaz și energie nucleară. Cu atât mai mult cu cat prețurile la energie au explodat, nu avem planuri pentru tranzitia rapidă către energiile regenerabile, tranziție care va avea oricum un efect negativ profund la nivelul vieții oamenilor și mai ales al regiunilor defavorizate”, a mai adăugat aceasta.

Totodată, Corina Crețu atrage atenția că dacă propunerea Comisiei Europene va pica la vot, impactul asupra României, care se bazează pe energia nucleară și pe gaze naturale, ar fi „devastator”: „Companiile de stat și private nu vor mai putea accesa banii europeni din actualul și viitorul exercițiu financiar pentru investiții în rețele de gaz natural sau centrale nucleare.”

„Este greu de crezut că actuala Comisie va mai pune subiectul pe agendă, deoarece procesul decizional este extrem de complicat iar un eșec în Parlamentul European va elimina practic subiectul de pe agenda executivului european”, a mai punctat aceasta. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu i-a mulțumit președintei Parlamentului European pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării la spațiul Schengen

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a purtat astăzi o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prilej cu care deputatul european i-a mulțumit pentru „puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen”.

„Mi-a făcut o mare plăcere discuția pe care am avut-o astăzi cu dna Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. I-am mulțumit Robertei pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen și am discutat despre problemele de actualitate care se află pe agenda Parlamentului European”, a informat europarlamentarul Corina Crețu.

De asemenea, fostul comisar european a militat în cadrul discuției pentru acordarea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană atât Ucrainei cât și Republicii Moldova în cadrul reuniunii Consiliului European ce va avea loc pe 24 iunie.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”România nu a încheiat și negociat Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale”, deși fondurile UE pentru 2021-2027 pot fi accesate de un an

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

România nu are încheiate și negociate Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale, deși fondurile europene pentru exercițiul financiar 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, atrage atenția eurodeputatul Corina Crețu, care amintește că acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea de buget pentru această perioadă financiară.

”Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 de miliarde de euro, din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde de euro. Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a acestora a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR”, explică europarlamentarul.

Crețu deplânge faptul că ”România nu are negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană și  Programele Operaționale, care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”.

”Pentru exercițiul financiar 2014-2020, România mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023. În ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, am conștiința împăcată că am negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru Politică Regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui pachet de coeziune la Strasbourg”, amintește eurodeputatul.

Corina Crețu subliniază că ”România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus, sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020”.

”În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de uero pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiționalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020. Pe lângă buget, am propus o simplificare radicală a modului de accesare a fondurilor europene: același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să ușureze viața beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că există state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbție și a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetățenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri”, detaliază eurodeputatul.

În încheiere, aceasta l-a felicitat pe ”noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranța recuperării timpului pierdut în ultimii ani”.

Corina Crețu a dat asigurări că se va ”zbate în continuare ca politica regională să rămână așa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităților teritoriale și a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA4 mins ago

Ministrul Vasile Dîncu, în vizită oficială la Chișinău: România sprijină în mod concret Republica Moldova în depășirea greutăților generate de criza energetică

ROMÂNIA17 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE18 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO19 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA19 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO21 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE21 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Eugen Tomac21 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a adus un omagiu, în plenul PE, românilor care și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina: „Putin are mâinile pătate de sânge”

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Joe Biden afirmă că SUA și aliații săi nu se vor lăsa „intimidați” de Vladimir Putin: NATO va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul său

NATO1 day ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL2 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE5 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending