Europarlamentarul Corina Crețu a declarat miercuri că după inagurarea mandatului de președinte al lui Joe Biden vom asista la consolidarea Parteneriatului Transatlantic, care reprezintă garanția păcii și a prosperității pentru cetățenii europeni.

“Începând de astăzi, 20 ianuarie 2021, relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii vor intra într-o nouă etapă. Vom asista la consolidarea Parteneriatului Transatlantic, ceea ce reprezintă garanția păcii și a prosperității pentru cetățenii europeni. Îmi exprim speranța că mandatul lui Joe Biden ca Președinte al Statelor Unite ale Americii va contribui la consolidarea relațiilor dintre UE și SUA“, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Eurodeputatul român a arătat că atât Europa, cât și Statele Unite, se confruntă cu probleme similare precum intensificarea discursului populist, polarizarea socială și politică fără precedent și provocări crescânde la adresa democrației.

“Sunt încrezătoare că putem trece peste aceste dificultăți doar dacă există o colaborare strânsă între SUA și UE, ale căror agende trebuie să devină, din nou, comune. Parteneriatul Transatlantic a făcut posibilă pacea și prosperitatea cetățenilor europeni și americani. Trebuie să continuăm pe același drum, lăsând deoparte ceea ce ne desparte și construind în baza a ceea ce ne apropie“, a mai spus ea, după dezbaterea pe care Parlamentul European a organizat-o miercuri cu ocazia inaugurării lui Biden.

Succesul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va depinde în cea mai mare măsură de modul în care va reuși să conecteze eficient infrastructura statelor membre din Est de cea a țărilor din Vestul Uniunii Europene, a transmis eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) în contextul unei dezbateri a Parlamentului European, desfășurate marți, pe acest subiect.

Parlamentul European a dezbătut, marți, în sesiunea plenară, stadiul actual al dezvoltării rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

Problemele ridicate au fost multiple, de la cele care privesc conexiunile feroviare dintre țări, până la lentoarea cu care avansează acest proiect și aspecte privind protejarea mediului.

”Pentru țările din Europa de Est, problema cea mai importantă rămâne cea privind modul în care infrastructura de aici va fi conectată la rețeaua centrală. De asemenea, trebuie avută în vedere și conectarea zonelor rurale la această rețea centrală, chiar și a celor mai puțin populate, dar unde există un potențial de creștere. Va fi absolut vital ca, în acest sens, fondurile europene nerambursabile să fie folosite în mod coerent”, consideră Corina Crețu.

În opinia eurodeputatului român, colaborarea dintre statele membre va fi foarte importantă în următoarea perioadă, ”fiind necesar ca acestea să se angajeze că vor aloca finanțara de care este nevoie pentru proiectele transfrontaliere”.

”Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) va da și mai mult conținut ideii de Europă unită. E un proiect foarte complex și tocmai de aceea, încorporarea propunerilor Parlamentului European este foarte importantă”, a conchis Corina Crețu.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii decembrie Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

• cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
• 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
• traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
• călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
• mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
• navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

• aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

• aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
• traficul feroviar de marfă se va dubla
• o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

Finalizarea acestei rețele este cu atât mai importantă cu cât transporturile sunt responsabile pentru o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, iar emisiile generate de transporturi continuă să crească. Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 – astfel cum este prevăzut în Pactul Ecologic European, emisiile generate de transport trebuie să scadă cu 90%.

Aceste argumente și nu numai stau la baza deciziei Comisiei Europene de a desemna anul 2021 An european al căilor ferate. 

Așadar, în 2021, o serie de evenimente, campanii și inițiative vor promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur.

Vor fi evidențiate beneficiile sale pentru cetățeni, pentru economie și pentru climă și se va pune accentul pe provocările rămase în vederea creării unui adevărat spațiu feroviar unic european fără frontiere.