Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: L-am felicitat pe noul prim-ministru al Greciei și i-am mulțumit premierului Tsipras pentru cooperarea dintre Comisia Europeană și guvernul elen

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a salutat duminică victoria partidului Noua Democrație în Grecia, după ce formațiunea lui Kyriakos Mitsotakis a câștigat la o distanță de aproape zece puncte procentuale alegerile anticipate convocate de guvernul Syriza condus de Alexis Tsipras.

”Tocmai l-am felicitat pe noul Prim-Ministru al Greciei, Kyriakos Mitsotakis, al cărui partid a câștigat azi detașat alegerile parlamentare. În același timp, i-am mulțumit PM Tsipras pentru cooperarea din ultimii ani între Comisia Europeana si Guvernul Elen, care a condus la deblocarea și finalizarea multor proiecte vitale pentru Grecia și îmbunătățirea calității vieții oamenilor.  Numai bine vă doresc!”, a scris Crețu, pe Facebook.

Citiți și Se încheie ”era Tsipras” în Grecia. Partidul premierului populist a pierdut alegerile legislative în fața Noii Democrații

Premierul grec Alexis Tsipras şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare de duminică şi l-a sunat pe rivalul său, liderul partidului Noua Democraţie, Kyriakos Mitsotakis, pentru a-l felicita.  

Proiecţiile Ministerului de Interne din Grecia arată o victorie cu 39,8% din voturi pentru partidul conservator Noua Democraţie, în timp ce Syriza, partidul lui Tsipras, obţine doar 31,6% din voturi.

Victoria partidului lui Mitsotakis vine la o lună și jumătate după ce, la alegerile europene, Noua Democrație a câștigat 33,11% din voturi, în timp ce Syriza s-a situat mult în spatele formațiunii, cu doar 23,78% din voturi. De alfel, scrutinul anticipat de duminică a fost convocat de guvernul condus de Alexis Tsipras.

În contextul rezultatelor, partidul lui Kyriakos Mitsotakis, fiul fostului premier Konstantinos Mitsotakis, ar putea forma singur o majoritate în legislativ, ceea ce i-ar permite alcătuirea unui guvern de dreapta care nu ar avea nevoie de alianţe cu alte formaţiuni. Potrivit legislației electorale, partidul câștigător în alegerile legislative obține un bonus de 50 de locuri în parlament, o majoritate putând fi construită de 151 de parlamentari din totalul de 300 de mandate ale legislativului elen.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Plecarea Marii Britanii, cea mai mare dramă a proiectului european. Sper că astăzi ne spunem mai degrabă ”la revedere”, și nu ”adio”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană este cea mai mare dramă pe care o traversează proiectul european în evoluția sa, a scris eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), pe pagina sa de Facebook după ce Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere.

”Astăzi am participat la ultimul ședință plenară alături de colegii mei europarlamentari britanici, care vor părăsi legislativul european începând cu data de 1 februarie a acestui an. Îmi pare rău că trebuie să ne luăm la revedere și știu că mulți pleacă fără a avea inima împăcată, dar mă bucur că, în toți acești ani, am avut șansa de a colabora în cadrul a diferite proiecte. Am văzut colegi emoționați, triști, lăcrimând, alții – puțini – plini de bucurie, expresia unei societăți britanice divizate și debusolate. Ca pro-europeană convinsă, nu pot să văd decât dezavantajele acestui act – consfințit astăzi și de votul acordat în plenul Parlamentului European Acordului privind Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (ca urmare a rezultatelor referendumului Brexit din iunie 2016)”, a spus Crețu.

”Am fost și rămân o susținătoare a ideii de Europă unită. Și cred că evoluția politică mondială impune această organizare a statelor europene sub o singură umbrelă – ceea ce aduce mai multă siguranță și mai multă bunăstare pentru cetățenii tuturor statelor membre. În ciuda deciziei de astăzi, sunt convinsă că Marea Britanie și Uniunea Europeană vor rămâne parteneri foarte apropiați pentru că e în interesul amândurora și, în cele din urmă, ar fi firesc să fie astfel. Nu poți șterge cu buretele o jumătate de secol de istorie, decenii în care Marea Britanie a fost parte a Uniunii Europene. Nutresc speranța că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, Marea Britanie își va reconsidera poziția cu privire la Uniunea Europeană și va reveni, politic, în marea familie europeană. Cu alte cuvinte, sper că astăzi ne spunem mai degrabă ”la revedere”, și nu ”adio”, a mai adăugat aceasta.

Citiți și Moment istoric înscris în enciclopedia europeană: Parlamentul European a ratificat Acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând calea încheierii unei relații de aproape jumătate de secol

Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană.

Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

La 31 ianuarie 2020, ora 23.00 GMT (ora 1.00, ora României), după 47 de ani de apartenență, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, devenind primul stat membru din istorie care se retrage din Uniune.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Nevoile cetățenilor trebuie să primeze în stabilirea priorităților strategice pentru cheltuirea fondurilor europene alocate de UE României în următorii șapte ani

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, este de părere ca România să folosească cât mai mult din fondurile exercițiului bugetar care se încheie și să stabilească priorități strategice pentru cheltuirea fondurilor europene alocate de UE în următorii șapte ani astfel încât să răspundă nevoilor cetățenilor.

Această afirmație a fost făcută în contextul unui interviu acordat caleaeuropeana.ro, pe marginea progreselor înregistrate de marile proiecte de infrastructură rutieră din România, unele dintre acestea parte a rețelei europene de transport finanțate de Uniunea Europeană, dar și pe marginea proiectelor de infrastructură medicală, precum spitalele regionale din Iași, Cluj și  Craiova. De asemenea, au fost discutate beneficiile pe care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 le poate aduce pentru România, precum și problematica absorbției fondurilor europene de către țara noastră.

Interviul integral poate fi urmărit AICI.

„M-am zbătut foarte mult ca metoda de calcul pentru stabilirea bugetului pentru exerciţiul financiar 2021-2027 să fie cea a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. România a ratat șansa de a adopta această varianta avantajoasă pe timpul Președinției sale la Consiliul Uniunii Europene. Deocamdată, în Comisie discuţiile privind cadrul financiar multianual sunt blocate. Finlanda a venit cu o propunere neacceptabilă, mai ales pentru țările din Est, în sensul tăierilor masive de la Politica de Coeziune și Agricultură”. 

Cu toate acestea, fostul comisar a precizat că  negocierile informale pe care DG Regio din cadrul Comisiei Europene le-a început cu fiecare stat membru în parte continuă, până la ora actuală având loc deja cinci rânduri de negocieri cu Guvernul României, care vor fi reluate de îndată ce noul executiv de la București va desemna noua echipă de negociatori. 

În acest sens, Corina Crețu atrage atenția că „schimbarea specialiștilor și lipsa de coerență este o mare problemă”. 

În ceea ce privește suma de la care pleacă Comisia în cazul negocierilor cu România, potrivit Corinei Crețu este vorba despre 22 miliarde de euro, excluzând agricultura. Mai departe, în ceea ce privește cheltuirea  acestor bani, care trebuie să țină cont de prioritățile tematice ale Comisiei von der Leyen, în special de Pactul Ecologic European,  „65% din aceste 22 de miliarde vor trebui cheltuite în domeniile cercetării, inovării, ajutorării întreprinderilor mici și mijlocii, mediului, energiei și proiectelor privind combaterea schimbărilor climatice, urmând ca doar 35% din cele 22 de miliarde vor rămâne pentru transport, domeniul sănătății și dezvoltare urbană”. 

Astfel, spune eurodeputatul român, „cred că trebuie lansată o dezbatere națională în legătură cu prioritățile României pentru următorii 7 ani”. De asemenea, „este extrem de important să folosim cât de mult se poate din fondurile alocate în exercițiul bugetar care se încheie”, adaugă Corina Crețu.

Abordate tematic, pentru domeniul transporturi, „estimările sunt că România va beneficia de sume între 5-6 miliarde de euro, chiar și în situația unei creșteri a bugetului per ansamblu, prioritate având măsurile climatice, inovare, cercetare și suport pentru întreprinderile mici și mijlocii”, precizează Corina Crețu care se îndoiește de faptul că „din aceste miliarde pot fi alocate mai mult de 4,5-5 miliarde pentru transportul rutier, 1 miliard de euro mergând către modernizarea transportului feroviar, o prioritate a Comisiei Europene și o cerință a DG Mobilitate și Transport”. 

Prin urmare, spune aceasta, „situația este mult mai gravă decât am prevăzut în iulie, anul trecut, când am plecat de la Comisia Europeană, pentru că România va avea practic de ales în ce să investească mai mult din fondurile europene, transport sau sănătate, având în vedere că suma este atât de mică față de necesitățile atât de mari pe care le are țară noastră”.

„Trebuie luată o decizie strategică care să răspundă nevoilor cetățenilor”, este de părere fostul comisar european. 

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Construcția din fonduri europene a celor trei spitale regionale din România riscă să fie amânată pentru exercițiul bugetar european 2021-2027

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, avertizează în legătură cu posibilitatea ca implementarea proiectelor de construcție a celor trei spitale regionale din România să nu mai fie făcută în actualul exercițiu bugetar european 2014-2020 din cauza ritmului greoi în care autoritățile au pregătit depunerea proiectelor de finanțare la Comisia Europeană.

Această afirmație a fost făcută în contextul unui interviu acordat caleaeuropeana.ro, pe marginea progreselor înregistrate de marile proiecte de infrastructură rutieră din România, unele dintre acestea parte a rețelei europene de transport finanțate de Uniunea Europeană, dar și pe marginea proiectelor de infrastructură medicală, precum spitalele regionale din Iași, Cluj și  Craiova. De asemenea, au fost discutate beneficiile pe care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 le poate aduce pentru România, precum și problematica absorbției fondurilor europene de către țara noastră.

Interviul integral poate fi urmărit AICI.

„După cum bine cunoașteți, am discutat foarte mult despre epopeea spitalelor regionale. Am semnat în cadrul Programului Operational Regional, împreuna cu guvernul Ponta, realizarea celor 3 spitale regionale, Cluj, Iași şi Craiova. Mă bucur că Banca Europeană de Investiții, precum şi Comisia Europeană au ajutat foarte mult și înțeleg că Guvernul României este pe ultima sută de metri pentru a depune proiectele spre aprobare, către Comisie”, a declarat fostul comisar european.

Corina Crețu a recunoscut, însă, că are „regretul că a durat atât de mult acest proces, pentru că, sincer, atunci când am semnat, în 2015, speram să pot inaugura măcar unul dintre aceste spitale, până la sfârșitul mandatului meu de Comisar European”. „Românii au nevoie de aceste spitale și de servicii medicale de calitate și m-am bătut ca acest proiect să poată fi realizat”, a adăugat aceasta.

Eurodeputatul avertizează că există posibilitatea ca implementarea proiectelor de construcție a celor trei spitale regionale din România să nu mai fie făcută în actualul exercițiu bugetar european 2014-2020 din cauza ritmului greoi în care autoritățile au pregătit depunerea proiectelor de finanțare la Comisia Europeană.

„Este dramatic faptul că lucrurile s-au mișcat atât de greu. Am încercat să ofer asistență Guvernului de la București și cât de multă flexibilitate s-a putut. Am primit în schimb atacuri și critici, dar spitalele tot nu s-au construit. Cel mai probabil, nu va mai fi timp pentru implementare pe actualul exercițiu bugetar, iar construcția acestor spitale va trebui să consume din banii alocați în cadrul exerciţiului financiar 2021-2027”, a explicat aceasta. 

În opinia sa, Corina Crețu spune că „trebuie avută o discuție serioasă în legătură cu prioritizarea investițiilor: cați bani europeni vor fi investiți în infrastructura de transport, câți vor fi investiți în sanatate și în alte subiecte de interes național”, iar partenerii sociali și partidele parlamentare trebuie să fie angrenate în discuție. „Dar îmi e teamă că puțini vor fi dispuși să discute în mod pozitiv și cosnstructiv într-un an electoral”, a precizat aceasta.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending