Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă “un moment crucial” și “un test în fața căruia România nu își permite să eșueze”, a afirmat luni europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) într-un mesaj menit să marcheze 16 ani de la semnarea, de către România, a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană.
“Cred că înțelegem cu toții mult mai bine beneficiile pe care acest moment istoric le-a avut pentru țara noastră – mai ales după un an atât de dificil cum a fost acesta. Uniunea Europeană înseamnă un continent mai puternic, state mai solidare, colaborări în foarte multe domenii, precum și beneficii financiare substanțiale. De la aderarea României la UE, țara noastră a beneficiat de 60,2 miliarde EUR (fonduri europene nerambursabile) și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 20,52 miliarde EUR. Acum suntem în fața unui moment crucial”, a spus ea, referindu-se la PNRR.
“Se discută despre oportunitățile imense oferite de Planul National de Redresare și Reziliență, cheltuirea la maximum a fondurilor structurale și de investiții 2014-2020 și pregătirea programelor 2021-2027. Este un test important: proiecte, bugete aferente și calendare clare. Din păcate, în loc de o dezbatere largă, există o opacitate inexplicabilă asupra acestor subiecte. Dar, la 16 ani de la semnarea Tratatului, acesta este un test in fata căruia România nu își permite să eșueze. E vorba despre șansa României la dezvoltare“, și-a întărit Crețu mesajul.
Fostul comisar european a subliniat că Uniunea Europeană nu este un proiect perfect și că stă și în puterea noastră să contribuim la îmbunătățirea sa.
“Crize precum aceasta prin care trecem acum cu toții va face ca fiecare dintre noi să prețuim mai mult solidaritatea și cred că Uniunea Europeană va ieși mai puternică din această încercare. În definitiv, Uniunea Europeană nu e ceva abstract, ci este suma credințelor, a idealurilor, a aspirațiilor și a dorinței de mai bine a fiecărui cetățean”, a conchis ea.
Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995.
În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România.
Negocierile au fost deschise în anul 2000 și au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor.
Până la finele anului trecut, al 13-lea de apartenență a României la UE, țara noastră a beneficiat de nu mai puțin de 60 de miliarde de euro din fonduri europene.
România a primit 60,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 20,52 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 septembrie 2020.
Astfel, după 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 39,68 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE, cu aproape 5 miliarde de euro în plus față de anul precedent.
În paralel, România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2026 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM.
Din cele 79,9 miliarde de euro, aproximativ 30 de miliarde pot fi obținute prin intermediul fondului de redresare în baza unui Plan Național de Redresare și Reziliență pe care România l-a trimis la Comisia Europeană pentru negocieri.
