Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, la patru ani de la semnarea Programului Operațional Infrastructură Mare: Asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România/ S&D) a susținut duminică, pe Facebook, că ”asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România”, într-o postare menită să marcheze aniversarea a patru ani de la semnarea Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, program pe care Crețu l-a lansat împreună cu Guvernul României în calitate de comisar european pentru politică regională.

Se împlinesc, zilele acestea, patru ani de la momentul semnării Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, pe care l-am lansat în 2015 alături de fostul Premier Victor Ponta. Prin intermediul POIM, România beneficiază de aproape 10 miliarde EUR din partea Uniunii Europene pentru finanțarea principalelor priorități de dezvoltare în sectorul de transport. Încă de la semnarea acestui document primordial, mi-am exprimat convingerea fermă că fără o infrastructură modernă, România nu se va putea dezvolta și nu va putea deveni ceea ce ne dorim cu toții – o țară în care oamenii sa aibă o viața mai bună, economia locală și cea națională să prospere, iar tinerii să-și dorească să rămână, să studieze, să lucreze și să-și întemeieze o familie. Și în calitate de Membru al Parlamentului European, rămân o susținătoare a investițiilor în autostrăzi, căi ferate și aeroporturi, care să conecteze localitățile României între ele, dar și țara noastră la Uniunea Europeană”, a scris Corina Crețu pe Facebook.

”Din păcate, în pofida muncii pe care am depus-o alături de colegii mei din Comisia Europeană, în strânsă colaborare cu Guvernul Ponta, pentru a folosi acești bani europeni acordați țării noastre, asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România, cauzat de managementul deficitar, gradul ridicat de uzură și întreținerea inadecvată”, a continuat aceasta.

Corina Crețu a precizat că rămâne ”cu satisfacția” semnării finanțării unor proiecte de infrastructură ”absolut esențiale pentru România”.

Eurodeputatul a enumerat, în acest sens: construirea secţiunii dintre localitățile Dumbrava şi Deva, din autostrada Lugoj-Deva, rețeaua de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București (Centura Bucureștiului), îmbunătățirea serviciilor de transport pe liniile de metrou din Capitală; modernizarea rețelei de cale ferată Gurasada – Simeria.

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. 

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 10,8 miliarde de euro, din care: 6,94 miliarde de euro prin fondurile politicii de coeziune, 2,28 miliarde de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională, 1,62 miliarde de euro c0-finanțare.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să nu rateze obiective majore: România trebuie să apere interesele propriilor cetățeni în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) trage un semnal de alarmă în legătură cu pachetul de mobilitate de la nivelul UE și adoptarea viitorului buget multianual european, precizând că ambele teme sunt de interes major pentru România și susținând că țara noastră trebuie să aibă o voce mai puternică în Uniunea Europeană.

Într-o conferință de presă susținută la noul său birou de europarlamentar din Hărlău, în județul Iași, Crețu a avertizat că efectele posibile ale pachetului de mobilitate ”merg până la falimentul unor transportatori din România, cu impact direct asupra bugetului național”, iar în ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual, aceasta a subliniat că ”România ar trebui să apere mai mult interesele propriilor cetățeni”.

”Am spus-o de mai multe ori: Cred fără rezerve că România poate și trebuie să aibă o voce mai puternică în Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă două lucruri. Să profităm de oportunitățile și resursele pe care UE ni le pune la dispoziție. Sunt miliarde de euro pentru spitale, pentru drumuri, căi ferate, canalizare, susținerea IMM-urilor și a antreprenorilor. Acești bani trebuie atrași. Să ne apărăm interesele ca țară. Să negociem, să ne facem vocea auzită, să fim prezenți, să luăm poziție, să ne batem pentru interesele României. Deținerea președinției UE a fost un moment care ne-a oferit vizibilitate, dar în care am ratat câteva tema majore. Îmi doresc ca noul guvern să nu procedeze la fel”, a spus eurodeputatul .

În ce privește Cadrul financiar multianual, Crețu a indicat că există un blocaj care pune sub semnul întrebării folosirea banilor europeni de la 1 ianuarie 2021, din cauza adoptării târzii a legislaţiei.

”Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European a decis recent să înghețe toate discuțiile legate de CFM, ca reacție la lipsa de flexibilitate a Consiliului în negocieri. Mi-am exprimat și în trecut îngrijorarea legată de negocierile care vizează CFM 2021-2027 și am atras atenția că România a ratat şansa de a accelera discuțiile, astfel încât acest buget să fie adoptat pe timpul Preşedinţiei sale rotative la Consiliul UE. Propunerea Preşedinţiei finlandeze nu satisface nevoile și cerințele țărilor mai puțin dezvoltate, iar România ar trebui să apere mai mult interesele propriilor cetățeni”, a mai adăugat Corina Crețu.

Referitor la deschiderea cabinetului de eurodeputat, Corina Crețu a scris pe pagina sa de socializare că acest cabinet ”are reprezintă o linie directă către Bruxelles pe care locuitorii din Hârlău o merită din plin și care va face vocea lor mai puternică în Europa”.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu avertizează: Efectele posibile ale pachetului de mobilitate merg până la falimentul unor transportatori din România, cu impact direct asupra bugetului

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Reforma sectorului de transport rutier prin intermediului Pachetului Mobilitate 1 de la nivel european este un subiect “asupra căruia trebuie să reflectăm cu atenție și să vedem ce se poate face astfel încât noile reguli să nu aibă un impact negativ asupra domeniului transporturilor din România”, a declarat eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), într-o conferință de presă susținută la cabinetul său de europarlamentar din Hărlău, în județul Iași.

”Reforma sectorului de transport rutier vine cu o serie de reguli care îi afectează pe transportatorii din est, implicit și pe cei români. De exemplu, camioanele trebuie să se întoarcă la centrul operațional al întreprinderilor la fiecare opt săptămâni. Perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare pentru șoferi. Sunt măsuri care cresc cheltuielile pentru transportatori, ceea ce înseamnă o scădere a competitivității celor din est”, a spus Crețu, în cadrul conferinței de presă.

În precizările sale, Crețu a menționat că acest subiect este unul asupra căruia trebuie reflectat cu atenție și a precizat că trebuie depuse eforturi pentru ca noile reguli să nu aibă un impact negativ asupra domeniului transporturilor din România.

”Urmează ca în Parlamentul European să votăm pachetul pe mobilitate. Din nou, o temă despre care nu s-a discutat și despre care nu se discută suficient. Eu îmi voi face datoria de europarlamentar și voi vota în interesul României. Am primit îngrijorările Uniunii Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) și le privesc cu toată seriozitatea. Dar dincolo de ce voi face eu – care sunt un singur europarlamentar – de ce nu s-a discutat aplicat, serios? Chiar era o temă de interes. Sunt măsuri care cresc cheltuielile pentru transportatori, ceea ce înseamnă o scădere a competitivității celor din est. Este un subiect asupra căruia trebuie să reflectăm cu atenție și să vedem ce se poate face astfel încât noile reguli să nu aibă un impact negativ asupra domeniului transporturilor din România – efectele posibile merg până la falimentul unor transportatori, cu impact direct asupra bugetului României” a conchis ea.

Corina Crețu a făcut aceste precizări după ce Comisia pentru Transport și Turism (TRAN) din Parlamentul European a aprobat marți acordul pentru reforma sectorului de transport rutier la care au ajuns Parlamentul și negociatorii președinției Consiliului UE.

Regulile revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de odihnă și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (ex. transportul temporar de bunuri de către transportatori non-rezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în acest domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Totuși, pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie aprobat de miniștrii UE și apoi de Parlamentul European în plen.

Referitor la deschiderea cabinetului de eurodeputat, Corina Crețu a scris pe pagina sa de socializare că acest cabinet ”are reprezintă o linie directă către Bruxelles pe care locuitorii din Hârlău o merită din plin și care va face vocea lor mai puternică în Europa”.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, în vizită la Hărlău, în județul Iași, acolo unde și-a deschis un cabinet de eurodeputat: România trebuie să aibă o voce mai puternică în UE

Published

on

© Corina Crețu - captură video /Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) se află în vizită la Hărlău, în județul Iași, acolo unde și-a deschis un cabinet de europarlamentar, vizita având loc și în contextul în care vineri este marcată Ziua Unirii Principatelor Române, care a avut loc la 24 ianuarie 1859.

”E o bucurie să mă aflu în județul Iași zilele acestea și să-mi încep vizita la Ansamblul Curții domnești din Hârlău. Cu o populație de aproape 11.000 de cetățeni, Hărlăul este o localitate cu peste șase secole de istorie. Chiar aici, la Curtea domnească din Hărlău, Ștefan cel Mare și-a stabilit una dintre reședințe. De altfel, Hârlăul a fost capitala Moldovei pe timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, iar zona este foarte bogată in vestigii istorice – a căror valorificare poate fi un foarte bun punct de pornire pentru dezvoltarea turismului. Vă voi ține la curent cu activitatea mea pe parcursul acestor zile”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, Crețu a susținut o și conferință de presă la biroul de europarlamentar pe care l-a deschis la Hărlău.

”Vreau să atrag atenția asupra faptului că s-au pierdut multe ocazii importante. Cea mai importantă ocazie s-a pierdut în timpul președinției române la Consiliul UE. Cred fără rezerve că România trebuie să aibă o voce mai puternică în Uniunea Europeană, să folosească toate oportunitățile și resursele pe care Uniunea Europeană le are la dispoziție”, a spus Crețu.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014. 

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. De la începutul legislaturii 2014-2019 și până la preluarea mandatului de comisar european, Corina Crețu a ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending