Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, la un an de la lansarea inițiativei ”Regiuni carbonifere în tranziție”: Am militat ca Valea Jiului să fie introdusă în cadrul proiectelor-pilot ale Uniunii Europene

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) salută vineri, într-o postare pe Facebook, aniversarea unui an de la lansarea, în 2018, a inițiativei ”Regiuni carbonifere în tranziție”, sub auspiciile căreia a militat pentru introducerea zonei ”Valea Jiului” în cadrul proiectelor pilot ale Uniunii Europene.

”Acum un an am lansat, la Petroșani, inițiativa “Regiuni carbonifere în tranziție” și am militat, în Comisia Europeană, ca Valea Jiului să fie introdusă în cadrul proiectelor-pilot ale Uniunii Europene, pentru a primi asistență tehnică și ajutor suplimentar, în vederea îmbunătățirii vieții oamenilor din această regiune săracă și greu încercată. Voi continua eforturile pe care le-am făcut în acest scop”, a spus Crețu, care la 2 iulie 2019 a revenit ca membru al Parlamentului European.

 

 

 

În cei cinci ani în care a îndeplinit mandatul de comisar european pentru politică regională, Comisia Europeană a aprobat 54 de proiecte depuse de România în perioada 2014-2019, în valoare de peste 5 miliarde de euro

Corina Crețu a renunțat la 1 iulie la mandatul de comisar european și a preluat la 2 iulie un nou mandat de membru al Parlamentului European, unde activează în calitate de membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) și al Comisiei pentru control bugetar (CONT) ale legislativului european, iar în același timp va fi și membru supleant al Comisiei pentru agricultură (AGRI).

Corina Crețu a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2014, la începutul mandatului 2014-2019 fiind aleasă și vicepreședinte al Parlamentului, înainte de a renunța la mandat pentru a deveni cel de-al treilea comisar european din istoria apartenenței României la UE. Între 1 noiembrie 2014 și 1 iulie 2019, Corina Crețu a fost comisar european pentru politică regională.

Citiți și Bilanțul Corinei Crețu la final de mandat: Comisia Europeană a aprobat 54 de proiecte depuse de România în perioada 2014-2019, în valoare de peste 5 miliarde de euro

Din cele 58 de proiecte menționate, 54 au fost deja aprobată de către Comisia Europeană. 40 dintre acestea sunt proiecte fazate cu o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că finanțarea lor va fi făcută cu fonduri perioada 2014-2020.

Proiectele fazate sunt acele proiecte pentru care comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat alocarea de bani din actualul exercițiu financiar, tocmai pentru ca România să nu piardă finanțarea europeană din exercițiul financiar anterior, ca urmare a faptului că acestea nu au putut fi terminate în perioada 2007 – 2013. 

Restul de 14 proiecte sunt noi și au o valoare eligibilă de 6 miliarde de euro, potrivit documentului citat. Între acestea se regăsesc Autostrada Câmpia Turzii –Târgu Mureș, cu o cofinanțare europeană de peste 245 de milioane de euro; reabilitarea căii ferate Radna-Gurasada-Simeria – cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european; linia de metrou M6 din București – de aproape 610 milioane de euro; sau extinderea sistemului de cadastru – in valoare de peste 310 milioane euro.

De altfel, și pentru perioada 2007 – 2013, comisarul Corina Crețu a aprobat 16 proiecte retrospective, în valoare aproape de 1,3 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj către liderii europeni reuniți la Bruxelles: ”Dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, 100.000 de proiecte riscă să nu mai fie terminate pe fonduri europene”

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) și-a exprimat joi speranța că reuniunea Consiliului European de joi și de vine va face pași concreți înspre adoptarea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar european pentru politică regională a amintit că apelul său inițial ”a fost ca adoptarea acestuia să se realizeze pe perioada Președinției României la Consiliul UE – ceea ce, așa cum știți, nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că țara noastră nu ar fi avut decât de câștigat”.

”Concret, în proiectul de Buget înaintat de Comisia Europeană și asupra căruia am lucrat alături de colegii mei, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde EUR pentru politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 – 2020. De altfel, rezoluția pe care am adoptat-o chiar săptămâna trecută în Parlamentul European (pregătit să negocieze cu Consiliul de aproape un an) avertizează că, din cauza întârzierilor, există riscul ca planul de investiții UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul”, a mai scris Crețu.

Eurodeputatul român, membru în Comisiile REGI și CONT din Parlamentul European, mai precizează că din studiile Comisiei Europene reiese că dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, din prima zi a anului 2021 aproximativ 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor.

”Sper să nu ajungem în această situație, care în fond ar afecta toate statele europene, și să vedem că în Consiliul de săptămâna aceasta se va avansa pe tema Bugetului”, a conchis Corina Crețu.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.

Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Filosofia Fondului de Solidaritate al UE trebuie regândită deoarece acoperă doar pagubele economice, nu și persoanele fizice, ceea ce este cinic

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook

Fostul comisar european pentru politică regională, eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), este de părere că filosofia Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene trebuie regândită deoarece acoperă doar pagubele economice, nu și persoanele fizice, potrivit intervenției sale în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională.

,,Dezastrele naturale cu care s-a confruntat Uniunea Europeană în ultimii ani ne-au demonstrat că trebuie să regândim filosofia Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, care a fost creat în urma inundațiilor grave din Europa Centrală din 2002. De atunci, Fondul de Solidaritate a intervenit în cazul a zeci de dezastre provocate de inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni și secetă pe întreg teritoriul Uniunii”, a precizat fostul comisar european.

Cu toate acestea, spune Corina Crețu, acest fond, ,,din păcate nu a fost gândit ca un fond de urgență și, sigur, în primă instanță povara a fost pe statele membre”.

,,Eu sper să existe mai multă flexibilitate în viitoarele regulamente pentru că în ultimii ani ne-am confruntat cu probleme foarte grave, cum a fost cutremurul din Italia, care presupun o perioadă foarte lungă și foarte grea în care statul membru trebuie să adune dovezi ale catastrofelor și banii care sunt plătiți în avans câteodată nu sunt suficienți”, a precizat eurodeputatul român, care a amintit și cazul incendiilor din Portugalia, ,,cu peste o sută de pierderi de vieți omenești”.

,,Din păcate, acest fond de solidaritate nu acordă persoanelor fizice posibilitatea de a fi compensate și nu se referă decât la pagube economice, ceea ce cred că este un fel de cinism în actualul regulament. Sunt de acord că trebuie să găsim și alte resurse, dar pe de altă parte, trebuie să ajutăm statele membre în caz de dezastre naturale”, a încheiat aceasta.

În calitate de Comisar European pentru Politică Regională, Corina Crețu a fost responsabilă și pentru Fondul de Solidaritate al UE, din care a mobilizat anul acesta pentru România 8,2 milioane EUR ,,care să ajute la reducerea poverii financiare pe care regiunea de Nord-Est a țării noastre a trebuit să o suporte pentru a acoperi costurile de urgență și operațiunile de recuperare după inundațiile din vara trecută”. 

Potrivit acesteia, până în prezent, nu mai puțin de 24 de țări europene au beneficiat de sprijin în valoare totală de peste 5,2 miliarde EUR.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: ”Un Brexit fără acord ar pune presiune suplimentară asupra bugetului UE și asupra politicii de coeziune”

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) face un nou apel privind protejarea statelor membre, cu precădere a statelor și a regiunilor mai puțin dezvoltate în contextul în care un nou termen limită privind retragerea Marii Britanii din UE se apropie.

Odată cu apropierea noului deadline pentru Brexit, programat pentru finalul acestei luni, cred că e de datoria noastră să ne gândim în primul rând la protejarea Statelor Membre – cu precădere a statelor și a regiunilor mai puțin dezvoltate. Marea Britanie este al doilea cel mai mare contributor la Bugetul Uniunii Europene, ca atare un Brexit fără acord ar pune presiune suplimentară asupra Bugetului Uniunii și, în consecință, asupra politicii de coeziune”, scrie Corina Crețu, pe paigna sa de Facebook.

Potrivit eurodeputatului român, ”trebuie să înțelegem că e vorba despre ocrotirea celor care au cel mai mult nevoie de fonduri europene pentru dezvoltare și pentru îmbunătățirea vieții lor”.

 

”E important să nu scăpăm din vedere rolul fundamental pe care politica de coeziune îl are în asigurarea prosperității și a reducerii decalajelor dintre regiuni – ceea ce trebuie să rămână o prioritate și după Brexit”, a conchis Corina Crețu.

Săptămâna trecută, Corina Crețu a solicitat din nou statelor membre să facă pași concreți în vederea adoptării Cadrului Financiar Multianual, precizând că luarea unei astfel decizii ”în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes”.

Comisia Europeană a propus în luna mai a anului 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

Pe de altă parte, la nivel politic,  Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending